Haldele periculoase de la Termica ar putea fi decontaminate cu fonduri de 2 milioane de euro

• „În măsura în care acea groapă este inundată de apele râului Suceava, în zonă este un iminent pericol de accident ecologic”, declară ocupantul fotoliului din Areni, Ion Lungu

• Din cauza litigiului dintre Primărie şi Termica, pe marginea revendicării celor 156 de hectare de sub CET, banii disponibili la Administraţia Fondului pentru Mediu ar putea să nu mai ajungă la Suceava

Primăria municipiului Suceava va depune la Administraţia Fondului pentru Mediu un proiect de ecologizare a haldelor de zgură şi cenuşă rezultate, de-a lungul timpului, din procesul de producere a energiei electrice şi termice la Centrala Electrică de Termoficare(CET) din Lunca Sucevei. Primarul Ion Lungu a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că proiectul va fi înaintat în cadrul Programului „Situri contaminate istorice”, edilul şef precizând că pe terenurile din prejma Termica sunt depozitate în jur de 4 milioane de tone de reziduuri din ardere. „În măsura în care acea groapă este inundată de apele râului Suceava, în zonă este un iminent pericol de accident ecologic”, declară ocupantul fotoliului din Areni. Şeful municipalităţii sucevene spune că proiectul include lucrări de acoperire cu pământ şi înierbare a gropii de deşeuri, precum şi intervenţii de consolidarea a malului stâng a râului Suceava. Valoarea totală a finanţării se ridică la 2 milioane de euro, 90% reprezentând fonduri nerambursabile alocate de Administraţia Fondului pentru Mediul, 10%, adică 200.000 de euro, fiind co-participarea financiară a bugetului local sucevean. „Lucrăm la documentaţia pentru acest proiect şi sperăm să-l putem depune la timp, deşi termenul de 2 decembrie este extrem de scurt”, subliniază Lungu. Şeful administraţiei locale reliefează că demersul ar putea fi împiedicat de litigiul dintre Primărie şi Termica. Fiecare dintre cele două părţi se revendică a fi proprietarul suprafeţei de 156 de hectare de sub CET din Lunca Sucevei, primarul sperând că va putea fi găsitî o soluţie amiabilă, care să facă posibilă accesarea banilor din proiectul de ecologizare. În 2007, Termica a întocmit un studiu de fezabilitate pentru înlăturare pericolului pe care îl reprezintă zgura şi cenuşa de pe malul râului Suceava, însă, conform edilului şef Ion Lungu, proiecte la Administraţia Fondului de Mediu pot înainta doar autorităţile administraţiei publice locale şi nu şi operatorii de termoficare. Între timp, o parte din groapa de zgură şi cenuşă a CET a fost acoperită cu pământ excavat de pe şantierele deschise în ultimii ani pe teritoriul municipiului Suceava.

Conform unei informări a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava privind starea mediului, emisiile de gaze acidifiante de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi din arderea cărbunilor nu sunt doar surse de poluare a aerului, indirect acestea afectând şi solul. „Alături de particulele de carbon, pulberile conţin metale grele, hidrocarburi - dintre care periculoase sunt hidrocarburile policiclice aromatice - dar şi diferiţi alţi compuşi organici volatili absorbiţi. Precipitaţiile, vântul şi gravitaţia, transferă aceşti poluanţi din atmosferă pe sol, unde, acumulându-se, pot conduce la poluarea şi acidifierea acestuia. CET Suceava reprezintă o astfel de sursă de emisie la nivelul judeţului Suceava”, se evidenţiază în materialul citat. Întrucât, conform prevederilor Directivei nr. 1999/31/CE, societatea comercială Termica Suceava avea obligaţia de a sista depozitarea deşeurilor lichide pe depozitul de zgură şi cenuşă, începând cu 1 ianuarie 2010, încă din 2008 a fost emis acord de mediu pentru ecologizarea haldelor în cauză. De spus ar mai fi că, în perioadele de secetă şi la viteze mari ale vântului, există pericolul ca pulberile cu pricina să fie ridicate şi antrenate în zonele limitrofe ale municipiului Suceava. Astfel, cele mai afectate ar fi localităţile din aval de CET, printre care Ipoteşti, Salcea şi Vereşti, iar în amonte, în calea prafului ar sta cartierul Iţcani al urbei reşedinţă de judeţ. În trecut, adică după anul 1989, prin două asemenea episoade poluare a trecut în special zona din josul Sucevei