Fiecare sucevean a pierdut, într-un singur an, câte metru şi trei sferturi de spaţiu verde  

·      Aşa relevă o inventariere făcută la un an de când în deliberativul local a fost aprobat Registrul spaţiilor verzi,  începând cu martie 2018 municipiul Suceava rămânând fără 160.000 de metri pătraţi de spaţii verzi.   

·      Cea mai mare scoasă din circuit este o suprafaţă inundată de 154.129 de metri pătraţi, care va fi supusă reconversiei cu fonduri europene, pentru amenajarea unei zone de agrement, în amonte şi aval de podul de legătură dintre centrul Sucevei şi cartierul Burdujeni.                    

Un raport de actualizare a Registrului local al spaţiilor verzi din municipiul Suceava va fi supus aprobării plenului legislativului local, în şedinţa de ordinară de pe 18 aprilie.  Registrul local a spaţiilor verzi al spaţiilor verzi a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 88 din 29 martie 2018, iar potrivit actului de importanţă locală, câte un raport nou de actualizare trebuind a fi realizat şi prezentat în fiecare an. În urma actualizării operate în anul care s-a consumat de atunci, se constă că suprafaţa de 2.476.502,15 de metri pătraţi, înregistrată în Registrul local al spaţiilor verzi din municipiul Suceava, pe 29 martie 2018, a suferit o diminuare de 161.014,55 de metri pătraţi. Astfel, suprafaţa reactualizată de spaţii verzi din reşedinţa de judeţ este 2.315.037,60 de metri, însemnând 25,12 metri pătraţi pe cap de locuitor, faţă de 26,88 de metri pe cap de locuitor, anterior operaţiunii de actualizare. Conform raportului, în intervalul scurs de la aprobarea Registrului spaţiilor verzi, au intervenit mai multe modificări, pricinuite, printre altele, de treceri legale în proprietate privată şi de amenajarea unor locuri de parcare. Însă, cea mai consistentă  scoasă din Registrul spaţiilor verzi este suprafaţa de 154.129,59 de metri pătraţi, teren de gradat ca urmare a inundaţiilor din 30 iunie 2018. Revărsările de ape au determinat „pierderea funcţiunilor, prin acţiunea distructivă a unor factori antropici, consecinţa fiind distrugerea spaţiului verde, prin acumularea de aglomerări de pietriş şi de aluviuni torenţiale”. „Aceste terenuri vor fi supuse reconversiei cu fonduri europene prin Programul Operaţional Regional 2014-2020”, se arată expunerea de motive la raportul de pe ordinea de zi a Consiliului Local, potrivit căreia Suceava intenţionează să implementeze proiectul „Revitalizarea spaţiului public urban”, respectiv cel de amenajare a unei zone de agrement în Lunca Sucevei, de o parte şi de alta a podului de legătură dintre centrul Sucevei şi cartierul Burdujeni.

Registrul  spaţiilor verzi este un inventar de „spaţii verzi cu acces nelimitat”, respectiv de parcuri, scuare, fâşii plantate, spaţiile verzi publice de folosinţă specializată cum ar fi muzee în aer liber, dar şi spaţiile verzi aferente dotărilor publice, respectiv grădiniţelor,  creşelor, unităţilor sanitare, unităţilor de protecţie socială, instituţii, edificii de cult, cimitire, baze sau parcuri sportive pentru practicarea sporturilor de performanţă. La acestea se adaugă bazele de agrement, complexurile şi bazele sportive, spaţiile verzi pentru protecţia lacurilor şi cursurilor de apă, culoarele de protecţie faţă de structura tehnică şi, în cele din urmă, pădurile de agrement. În calcul la stabilirea suprafeţei verzi pe cap de locuitor au fost luaţi cei 92.121 de locuitori ai Sucevei, de la ultimul recensământ, cel mai bine din acest punct de vedere stând cartierul Burdujeni, împreună cu Burdujeni-sat, urmând, în ordine, zona centrală a urbei, cartierul „George Enescu”, cartierul Obcini şi cartierele Zamca şi Mărăşeşti, în ansamblu. Pe ultimul loc la spaţii verzi este cartierul Iţcani.