Din judeţul Suceava,

Peste 422 de mii de cereri de paşapoarte, de-a lungul unui deceniu

·        Bilanţul este făcut cu prilejul Zilei paşaportului românesc, iar conform Prefecturii sucevene, începând din urmă cu 10 ani, când a fost introdus noul sistem de emitere, „s-a constatat o creştere treptată a solicitărilor pentru aceste documente”.

De la începutul anului 2019, se emit documente de călătorie de tip nou, îmbunătăţite ca aspect şi elemente de siguranţă, face cunoscut, printr-un comunicat de presă, Instituţia Prefectului judeţului Suceava. Conform acestuia, în judeţul Suceava,  sistemul de emitere a noilor tipuri de paşapoarte a fost introdus încă de pe 23 noiembrie 2009, perioadă în care, la ghişeele Serviciului şi Punctului de lucru mobil din municipiul Rădăuţi, s-au primit şi soluţionat 218.555 de cereri pentru paşapoarte simple electronice şi 148.165 de cereri pentru paşapoarte simple temporare. Statistica este prezentată cu prilejul aniversării, anual, pe 19 martie, a Zilei paşaportului românesc, iar potrivit datelor Prefecturii, în intervalul amintit s-au verificat şi aprobat 55.300 de cereri de eliberare a paşapoartelor simple electronice depuse la misiunile diplomatice ale României din străinătate. „Ca notă generală, de la debutul activităţii de emitere a paşapoartelor simple electronice, s-a constatat o creştere treptată a solicitărilor pentru aceste documente”, evidenţiază Instituţia Prefectului judeţului Suceava. În comunicatul citat arată c documentul de călătorie românesc, denumit „paşaport”, a fost menţionat, pentru prima dată, în Regulamentul organic din Principatele Române, Ţara Românească şi Moldova, în anul 1830, când s-a recunoscut libertatea românilor de a călători peste graniţele Dunării şi ale Imperiului Habsburgic. Legea asupra paşapoartelor-prima lege modernă în domeniu-a fost promulgată prin Înaltul Decret Regal nr. 1758 din 19 martie 1912. Din acest motiv, în anul 2006, ministrul Administraţiei şi Internelor a aprobat ca data de 19 martie să fie instituită drept Zi aniversară a paşaportului românesc.  În comunicatul Prefecturii Suceava se mai precizează că, în decursul anilor, au fost introduse mai multe tipuri de paşapoarte: diplomatice (în 1920), colective şi de serviciu (în 1941). În anul 1948, activitatea de eliberare a paşapoartelor a revenit în exclusivitate Ministerului Afacerilor Interne. Regimul sever al călătoriilor în străinătate a fost menţinut până în decembrie 1989. Ulterior, prin Decretul-Lege nr.10/1990 s-au desfiinţat vizele ţi s-au liberalizat călătoriile cetăţenilor români în străinătate. Începând cu 1 ianuarie 2005, la nivel naţional, activitatea de paşapoarte a trecut în subordinea Instituţiei Prefectului. În vederea alinierii la practica europeană în materie, a fost adoptată Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează condiţiile şi limitele în care cetăţenii români  pot călători în străinătate. Cetăţenilor români le-a fost garantat dreptul de a călători în străinătate, de a emigra şi de a reveni oricând în ţară. Cetăţenii români au câştigat o mai mare libertate de circulaţie începând cu data de 1 ianuarie 2007, de când cartea de identitate valabilă poate constitui document de călătorie în statele membre ale Uniunii Europene. Conform Regulamentului (CE) nr. 2.252/2004 al Consiliului Europei, din data de 31 decembrie 2008,  România,  ca stat membru UE, a început să emită paşapoarte simple electronice, care au valabilitate de 10 ani, începând din 20 iulie 2018, potrivit noii legi intrate în vigoare la acea dată. Din februarie 2010, se pot depune documente, respectiv obţine paşapoarte simple electronice sau temporare şi la misiunile diplomatice ale României în străinătate. Un alt tip de document de călătorie care se eliberează este paşaportul simplu temporar, cu termen de valabilitate de 12 luni, termenul de eliberare fiind, ca şi la paşaportul simplu electronic, cel de 10 zile lucrătoare.