15 ianuarie 2019


Firmele sucevene, atenţionate că mai au puţin timp pentru a majora salariul minim    
·        Modificarea trebuie transmisă în REVISAL în primele 20 de zile lucrătoare ale lunii ianuarie.
Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava informează că se apropie termenul limită în care modificările operate în contractele individuale de muncă, în urma majorării salariului minim brut pe ţară, trebuie transmise în Registrul de Evidenţă Electronică a Salariaţilor (REVISAL).  „Atenţionăm pe agenţii economici că transmiterea în REVISAL a modificărilor contractelor individuale de muncă, survenite în urma majorării salariului minim brut pe ţară garantat în plată, trebuie făcută în termen de 20 de zile lucrătoare, calculate începând cu 1 ianuarie 2019”, arată inspectorul şef Romeo Butnariu.  De precizat este că, de la 1 ianuarie 2019, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, s-a stabilit, în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 2.080 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 12,43 de lei pe oră. Pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un 1 an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 2.350 lei lunar, însemnând 14,044 de lei pe oră. În intervalul 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2019, în domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este stabilit, în condiţiile amintite mai sus, la suma de 3.000 de lei lunar, reprezentând 17,928 de lei pe oră. În ceea ce priveşte măsura din urmă, şeful ITM Suceava este de părere că aceasta va diminua considerabil fenomenul muncii „subdeclarate”, adică „neevidențierea, în documentele contabile, a unei părţi din salariul acordat, care are incidenţă mare în acest sector de activitate şi este un fenomen cu efecte negative atât asupra lucrătorilor, cât şi asupra mediului de afaceri, prin concurenţa neloială practicată”. De asemenea, Romeo Butnariu, consideră că restrângerea domeniilor de activitate în care pot fi folosiţi zilierii, prin limitarea acestora la 3, respectiv, în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură, cu excepţia exploatări forestiere, pescuit şi acvacultură, „dă posibilitatea lucrătorilor care erau folosiţi înainte ca zilieri să beneficieze de contracte individuale de muncă, cu toate avantajele care decurg, astfel, pentru cei în cauză, în calitate de salariaţi”. Aceasta deoarece, în baza unor noi prevederi legale, agentul economic care va utiliza o persoană ca zilier pentru o perioadă mai mare de 25 de zile calendaristice succesive trebuie să încheie cu lucrătorul respectiv un contract individual de muncă pe perioadă determinată.