Clor în exces sau lipsă a acestuia în 98% din probele necorespunzătoare din reţelele de distribuire a apei potabile   

·        În cazul fântânilor, neconforme au fost 43,3% din probele prelevate pentru determinări de parametri chimici şi 86,7% din totalul celor luate pentru analize microbiologice.

·        Totuşi, după 2013, se constată o „oarecare stabilizare a numărului de îmbolnăviri prin boli diareice acute şi prin tuberculoză, boli care ar putea fi cauzate şi de contaminarea apei de băut, alături de alţi factori”.

Calitatea apei potabile din sursele din judeţul Suceava este pe cale de a cunoaşte îmbunătăţiri, lucru evidenţiat printr-o scădere a numărului de îmbolnăviri cu transmitere hidrică. Cel puţin aşa se poate concluziona dintr-un raport al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava, datele fiind valabile pentru perioada 2013-2017 şi având la bază analizele efectuate de Direcţia de Sănătate Publică Suceava. Doar în 2017, lucrătorii DSP au recoltat, din reţelele de distribuţie şi la ieşirea din staţiile de tratare, nu mai puţin de 3.462 de probe. După analize, probele găsite necorespunzătoare au reprezentat 11,3% din totalul probelor prelevate pentru determinări ale parametrilor chimici şi 8,6% din cel al probelor pentru determinări microbiologice. Parametrii chimici la care s-au descoperit neconformităţi sunt turbiditatea şi conţinutul de nitraţi sau clor, la acesta din urmă fiind vorba despre depăşiri ale nivelului de clor rezidual liber sau lipsa acestuia în 98% din probele necorespunzătoare. În cazul determinărilor parametrilor microbiologici, este vorba, în principal, despre prezenţa unor e-coli, enterococi  şi a bacteriilor coliforme. În ceea ce priveşte calitatea apelor din fântâni, analizele pentru determinări chimice şi microbiologice s-au făcut pe 300 de probe preluate din fântânile publice indicate de primării. Drept urmare, în acelaşi an 2017, necorespunzătoare au ieşit 43,3% din numărul total de probe prelevate pentru determinări de parametri chimici şi 86,7% din totalul probelor prelevate pentru determinări microbiologice.  Dată fiind această situaţie, Direcţia de Sănătate Publică a înştiinţat primăriile, în raza cărora care au fost depistate fântânile cu apă necorespunzătoare din punct de vedere chimic şi microbiologic, să ia măsurile  care se impun, pentru ca aceasta să devină potabilă, respectiv cele de curăţare şi dezinfectare. „Primăriile au obligaţia de a informa populaţia privind potabilitatea apei din fântânile publice, prin aplicarea la loc vizibil a unor afişe cu menţiunea , sau ori ”, se arată în raportul Agenţiei pentru Protecţia Mediului. Potrvit raprtului APM Suceava, dintre bolile neinfecţioase cauzate de poluare apei potabile, interes aparte prezintă methemoglobinemia, rezultat al poluării pânzei freatice cu nitraţi, prin administrarea în exces a îngrăşămintelor chimice pe bază de azot sau a celor naturale. Boala apare, în principal, la copii, având implicaţii grave, însă ultimul caz de methemoglobinemie a fost înregistrat în 2013. De asemenea, conform sursei citate, începând din acelaşi an se remarcă o scădere şi „oarecare stabilizare a numărului de îmbolnăviri prin boli diareice acute şi prin tuberculoză, boli care ar putea fi cauzate şi de contaminarea apei de băut, alături de alţi factori”. De la 3.027 de cazuri boli diareice acute în 2013 s-a ajuns la 2.284 în 2017, în timp ce numărul cazurilor de tuberculoză a scăzut de la 423 la 190.  În 2013 au fost luate în evidenţă  6 cazuri de dizenterie, încă unul în 2014 şi altele 3 în 2015, pentru ca în 2016 şi 2017 să nu fie raportat vreun caz de îmbolnăvire.