Hotărâri ale consiliilor locale suscevene, atacate în instanţă de Prefectură  

·        Într-un singur an, situaţia privind problemele de nelegalitate s-a îmbunătăţit, numărul actelor administrative contestate în contencios scăzând de la 27 la 16.

În anul 2018, în judeţul Suceava au fost contestate la instanţa de Contencios administrativ 16 acte administrative ale autorităţilor administraţiei publice locale, în cauză fiind hotărâri adoptate de consiliile locale pe durata acelaşi an. Conform Raportului privind activitatea Instituţiei Prefectului, principalele aspecte care au determinat considerarea drept nelegală a actelor verificate se referă la nerespectarea normelor de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, prevederilor Legii administraţiei publice locale, dar şi a celor ale Legii privind bunurile proprietate publică, totodată, s-au constatat  încălcări ale Codului civil, cu privire la persoane, cât şi abateri de la reglementările OUG cu privire organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente. Potrivit sursei amintite, comparativ cu 2017, numărul acţiunilor la instanţa de contencios administrativ a scăzut, în anul respectiv fiind considerate nelegale 27 de acte administrative, dintre care 18 hotărâri adoptate de consiliile locale şi 9 dispoziţii emise de către primari. „Având în vedere faptul că practica administrativă a demonstrat că, prin utilizarea de atenţionări ale autorităţii publice emitente, litigiul poate fi evitat, autoritatea publică fiind mai interesată să-şi revoce actul decât să-i fie anulat de către instanţă, Prefectul judeţului Suceava, înaintea introducerii acţiunii în Contenciosul administrativ, a solicitat, cu motivarea necesară, reanalizarea actului administrativ socotit nelegal, pentru intrarea în legalitate. Prin cererea de reanalizare, emitentului actului administrativ i se oferă posibilitatea de a reveni asupra actului ilegal, dovedind bună credinţă”, se precizează în Raportului privind activitatea Instituţiei Prefectului.

Învăţământul preuniversitar municipal reclamă finanţare dublă din bugetul Sucevei   

·        Dacă în urmă cu un an s-a cerut suma de 37,60 de milioane de lei, acum „pretenţiile” sunt de 67,71 de milioane de lei, după aprobarea bugetului de stat, primarul Ion Lungu urmând a se întâlni cu directori şi contabilii-şefi. 

Pe an ce trece, centrele bugetare din învăţământul preuniversitar din municipiul Suceava cer tot mai mulţi bani de la Primărie. Primarul Ion Lungu a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că din partea grădiniţelor, şcolilor primare, şcolilor gimnaziale, liceelor şi colegiilor naţionale au fost centralizate cereri de  alocări de fonduri care se ridică la un nivel aproape dublu faţă de anul 2018. Astfel, dacă anul trecut unităţile de învăţământ reclamau un necesar financiar total de 37,60 de milioane de lei, acum „pretenţiile” sunt de 67,71 de milioane de lei. Edilul-şef a arătat că, mai întâi, aşteaptă să vadă ce alocări vor fi prinse pentru Suceava în bugetul de stat, după care se va întruni cu toţi responsabilii din învăţământul municipal. „Cei de la şcoli, ca de obicei, au cerut un buget dublu şi pentru acest an. Pe 18 februarie, când sperăm să avem datele concrete, să se fi creionat definitiv bugetul, vom purta o discuţie cu directori şi contabilii de şcoli”, a declarat şeful municipalităţii sucevene. Ion Lungu a ţinut să precizeze că, în 2019, se vor bucura de prioritate 3 mari investiţii demarate la unităţile de învăţământ de pe raza urbei reşedinţă de judeţ. Este vorba, în primul rând,  despre, mansardarea de la Şcoala gimnazială nr. 10 din Burdujeni-sat, unde, din circa 2 milioane de lei, până în prezent s-au făcut şi decontat lucrări de 1,23 de milioane de lei. La Colegiul Naţional „Petru Rareş”, la „Corpul de laboratoare”, investiţia este la 13,77% din totalul prevăzut, aceasta urmând  fi susţinută din creditul de 25 de milioane de lei contractat de Primărie, şi care va fi deblocat în acest an. De aceeaşi atenţie din partea autorităţilor municipale locale se va bucura şi Sala de gimnastică de la Colegiul Naţional „Spiru Haret”, aflată la stadiul de 8,71% din valoarea investiţiei.   La toate cele amintite se adaugă şi investiţiile cu finanţare europeană nerambursabilă de la Colegiul Naţional „Petru Muşat”, Colegiul Naţional „Petru Rareş” şi Colegiul Naţional Tehnic de Industrie Alimentară. „Acestea sunt investiţiile mari, iar pentru celelalte unităţi de învăţământ vom asigura cheltuielile de funcţionare, iar de la caz la caz şi susţinerea unor lucrări de investiţii mai mici”, a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.   

 Treizeci de milioane de lei, cel mare buget pentru străzi pe care l-a avut vreodată Suceava    

·        „Vrem să asfaltăm, să recuperăm, în acest an, ceea ce am pierdut în 2018, când nu am reuşit să consumăm bugetul pentru asfaltări”, a spus primarul Ion Lungu.

·        În 2018, cu un program de 25 de milioane de lei, în lucrări trebuiau să intre 247 de străzi, dar, din cauza lisei forţei de muncă, multe dintre intervenţii nu au mai fost făcute.

Primăria Suceava a început o campanie de  repararea a gropilor apărute iarna aceasta în carosabilul de pe toate străzile   municipiului. Primarul Ion Lungu se arată îngrijorat de stricăciunile făcute la infrastructură de ciclurile repetate de îngheţ-dezgheţ, precizând că, deocamdată, acestea vor fi remediate prin intervenţii la rece. „Nici nu vreau să mă gândesc ce se va întâmpla până când va veni primăvara, după aceste cicluri de îngheţ-dezgheţ, câte gropi vor fi în oraş. Gropi sunt şi acum, strategia noastră fiind să le reparăm la rece, cu pavele refolosibile, mai puţin pe bulevardele principale, reabilitate cu fonduri europene, unde vom acoperi gropile cu asfalt la rece, cu butelia cu gaze, aşa cum se procedează şi în ţară”, arată primarul Ion Lungu. Conform şefului municipalităţii sucevene, pentru reparaţii, întreţinere şi modernizare  a infrastructurii de drumuri, în 2019, în buget va fi prinsă o sumă de 30 de milioane de lei, cea mai mare de până acum. În octombrie 2018, Primăria Suceava a semnat, pentru  1 an, noul contract cu câştigătorii licitaţiei, respectiv cu societăţile comerciale Con Bucovina, Florconstruct, Auto Tehnorom şi SUCT, acesta putând fi prelungit, la nevoie, cu încă 4 luni. „Voi avea discuţii cu toate cele 4 firme care au contract cu Primăria şi la care nu avem datorii. Vom avea posibilitatea să plătim facturile, să nu se mai întâmple la fel ca în alţi ani, când constructorii se făceau că lucrează, iar noi ne făceam că îi plătim. Vreau să avem o relaţie aşa cum trebuie, ei să lucreze multe şi bine, iar noi să îi plătim”, a precizat Ion Lungu, primul gospodar al reşedinţei de judeţ, punctând că, pe durata acestui an, pe circa 100 de străzi vor avea loc intervenţii de amploare la carosabil. În 2018, programul de reparaţii, întreţinere şi modernizare prevedea ca în lucrări să intre 247 de străzi, dintre care pe 13 să fie turnate covoare asfaltice, 130 să fie plombate, iar 104 să fie balastate. În bugetul local pe anul trecut a fost prevăzută o alocare de 24,95 de milioane de lei, reparaţiile necesitând 20 de milioane de lei, în timp ce 4,95 de milioane de lei trebuiau a lua calea investiţiilor. Din păcate, multe dintre intervenţii nu au mai fost făcute, una dintre cauze fiind şi lipsa forţei de muncă la firmele constructoare. „Vrem să asfaltăm, să recuperăm, în acest an, ceea ce am pierdut în 2018, când nu am reuşit să consumăm bugetul pentru asfaltări. Dar nu din cauza Primăriei, ci a firmei care executa atunci reparaţiile, şi care nu a avut capacitate, forţa de muncă cu care să lucreze. Dacă în alte veri se lucra cu 12 formaţii la asfaltări, în anul trecut s-a lucrat cu una-două  formaţii”, a conchis Ion Lungu, primarul Sucevei.

Poliţia Locală Suceava cere modificări ale legislaţiei privind numărul de poliţişti care revin unei localităţi

·        „Fiecare  comunitate ar trebui să dispună de posibilitatea de a-şi dimensiona efectivele de poliţie locală în funcţie de nevoile, necesităţile şi resursele bugetare locale”, este de părere directorul executiv Ovidiu Doroftei.

·        În prezent, norma este de un poliţist local la 1.000 de locuitori, noile reglementări urmând a ţine cont, printre altele, de nivelul infracţionalităţii, populaţia pe grupe de vârstă, aria de acoperit, cât şi de şomaj.

Direcţia Poliţei Locale Suceava cere completarea efectivelor de poliţişti, conform statului de personal, completarea dotării acestora şi a compartimentelor funcţionale cu echipament individual şi mijloace tehnice, dar şi punerea la dispoziţie a unui spaţiu adecvat pentru depozitarea echipamentului individual, armamentului şi muniţiei. De asemenea, solicitată este îmbunătăţirea softului pentru camerele de înregistrare video din dotarea Serviciului „Dispecerat supraveghere video”, cât şi finalizarea lucrărilor în zonele cu propuneri de modernizare. În ceea ce priveşte paza obiectivelor, Direcţia de Poliţie Locală avansează propunerea ca, în parcările subterane, la Centrul social de zi „Lumină lină” şi la cimitirul „Pacea” extins, paza să revină firmelor specializate, poliţiştii locali astfel „eliberaţi” urmând a fi orientaţi înspre dispozitivele de ordine publică. Pe de altă parte, conducerea Direcţia Poliţie Locale din cadrul Primăriei municipiului Suceava şi reprezentanţii salariaţilor acestei structuri solicită şi susţin promovarea de modificări legislative cu privire numărul de poliţişti locali care revin unei localităţi. Pornindu-se de la principiile descentralizării şi autonomiei locale, într-o informare semnată de directorul executiv Ovidiu Doroftei se propune ca „fiecare  comunitate să dispună de posibilitatea de a-şi dimensiona efectivele de poliţie locală în funcţie de nevoile, necesităţile şi resursele bugetare locale”. În prezent, potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr. 63 din 2010, norma este de un poliţist local la 1.000 de locuitori, în calcul, pentru noile reglementări, urmând a se ţine cont de particularităţile localităţii. Printre acestea se numără nivelul infracţionalităţii; numărul populaţiei pe diverse grupe de vârstă; aria de extindere-acoperire; zonele turistice de atracţie, care pot genera creşterea fluxului de persoane; existenţa centrelor universitare, modificarea numărului de şomeri; programul zilnic de lucru. Nu în cele din urmă, se solicită ca, în anul 2019, să fie  disponibilizate resursele financiare suplimentare pentru „creşterea capacităţii profesionale şi operative a personalului”, conform legislaţiei privind formarea iniţială a poliţiştilor locali cu atribuţii în domeniile ordinii şi liniştii publice, dar şi a  circulaţiei pe drumurile publice.

Judeţul Suceava este exportator net de carne şi produse din carne

·        În 2018, la export au fost livrate 2.710 de tone de carne şi 702 de tone de produse din carne, în timp ce în judeţ au intrat circa 297 de tone de carne şi 87 de tone de produse din carne.

·        Anul trecut, pe pieţele judeţeană, naţională şi externă au ajuns 123.982 de tone de carne, în creştere cu aproximativ 105.041 de tone faţă de 2017, diferenţă explicată prin „creşterea consumului”.

În anul 2018, în abatoarele din judeţul Suceava au fost sacrificate 228.192 de animale, cu 28.236 mai multe cu faţă de anul 2017, când în unităţile specializate, la tăiere au ajuns 199.959 de animale,  se arată într-o informare a Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţă Alimentară. Conform  Analizei DSVSA, pe durata anului trecut au fost supuse sacrificării 36.333 de bovine, 123.459 de porcine, 61.090 de ovine şi 7.310 de cabaline. Astfel, pe piaţă a ajuns o cantitate de circa 123.982 de tone de carne, în creştere cu aproximativ 105.041 de tone faţă de anul precedent. Conform DSVSA, în 2018 producţia de carne din judeţul Suceava a crescut cu 31.317 tone de carne de vită, 569 de tone de carne de oi şi miei şi 24.349 de tone de carne de cal. În acelaşi timp, la carnea de porc s-a înregistrat o creştere de 73.129 de tone. „Diferenţa în plus poate fi explicată prin creşterea consumului de carne comercializată atât pe piaţa internă, cât şi pe piaţa externă”, se arată in informarea DSVSA. În ceea ce priveşte exportul către ţările membre ale Uniunii Europene, cât şi înspre alte ţări, în 2018 DSVSA a emis 1.969 de certificate sanitare veterinare. Astfel, exportate din judeţul Suceava au fost aproximativ 2.710 de tone de carne, 702 de tone de produse din carne, 1.413 de tone de produse lactate, precum şi încă circa 4.089 de tone de subproduse. Respectivele produse au mers în Italia, Olanda, Belgia, Germania, Anglia, Cipru, Franţa, Spania, Grecia, Irlanda, Bulgaria Serbia, Moldova, Arabia Saudită, Cehia, Siria, Suedia, Ucraina. Polonia şi Austria. De cealaltă parte, pentru importuri s-au emis 320 de certificate în judeţul Suceava intrând circa 297 de tone de carne, 87 de tone de produse din carne, 8.753 de tone de lapte şi 27 de tone de produse lactate. Aceste importuri de produse alimentare au provenit din ţări precum Ungaria, Cehia, Olanda, Belgia, Polonia, Italia, Spania şi Croaţia.  Pe de altă parte, de menţionat este faptul că, în 2018, în judeţul Suceava, efectivul de animale domestice care au putea fi sacrificate pentru consum era, conform DSVSA, de 115.290 bovine; 235.929 de ovine; 18.502 de porcine; 10.755 de cabaline; 15.770 de caprine, 8.475 de iepuri şi 391.343 de păsări.   

Tot mai mulţi suceveni renunţă la masa de la Cantina de ajutor social 

·        În anul 2018, în medie, autorităţile au asigurat 239 de porţii, cu 81 mai puţine faţă de 2016, când numărul mediu de porţii consumate pe lună a fost de 320.

Din ce în ce mai puţin beneficiari iau masa la Cantina de ajutor social din municipiul Suceava. Potrivit Serviciului „Ajutoare sociale” al Direcţiei de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei urbei reşedinţă de judeţ, pe întreaga durată  anului 2018, pentru facilitatea în cauză s-au adunat 126 de cereri, iar în cadrul acestora din urmă, 96 de persoane s-au înscris la Cantină pentru doar 3 luni. Anul trecut, 30 de familii au cerut pentru întâia oară să aibă parte de masa oferită de autorităţile municipale sucevene, în timp ce 9 familii au făcut cerere pentru majorarea numărului de porţii. Conform Serviciului amintit, în scopul gestionării corecte a dosarelor, verificări şi anchete sociale au fost operate la 101 de beneficiari, lunar fiind întocmite 37 de dosare pentru plata unei contribuţii de 30% din venitul net al familiei beneficiare. În medie, lunar, în 2018, la Cantina de Ajutor Social s-au asigurat 239 de porţii. Aceasta în comparaţie cu anul 2017, când numărul mediu lunar al porţiilor servite s-a ridicat la 287, respectiv cu 48 mai multe decât în anul recent încheiat. În 2017, la Cantina de ajutor social s-au înregistrat 143 de dosare, în 110 dintre acestea fiind solicitată acordarea mesei pentru o perioadă de 3 luni, 33 de familii s-au adresat pentru prima dată autorităţilor, în timp ce alte 5 familii au cerut majorarea numărului de porţii. În anul 2016, la Cantina de Ajutor Social din Suceava au fost consumate, în medie, 320 de porţii pe lună, adică cu 81 în plus faţă de anul 2018.                         

Scad cheltuielile cu plata beneficiarilor venitului minim garantat

·        În intervalul 1 ianuarie-31 decembrie 2018, cu titlul de ajutor social s-au plătit 252.131 de lei, faţă de 314.040 de lei în acelaşi interval al lui 2016, respectiv cu aproximativ 62.000 de lei mai puţin.

·        Pe parcursul anului trecut s-au dispus 15 de suspendări ale dreptului pentru persoane singure sau familii, iar în 37 de cazuri s-a luat măsura încetării plăţii acestei prestaţii legale.

La începutul anului 2019, Direcţia de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Suceava avea în plată 103 de dosare pentru acordarea de ajutoare sociale conform Legii nr. 416 din 2001 privind venitul minim garantat.  Un raport al Direcţiei relevă că, în 2018, DAS a înregistrat 28 de cereri noi, cu 10 mai puţine faţă de anul 2017, în urma anchetele sociale, inclusiv a verificărilor la domiciliu, în toate cazurile  fiind emise dispoziţii de acordare a dreptului în cauză. În urma verificărilor lunare a dosarelor, precum şi a condiţiilor de menţinere în plată, pentru 9 persoane singure şi familii s-au făcut modificări în ceea ce priveşte mărimea ajutorului social, iar în alte 7 situaţii s-a reluat plata dreptului stabilit conform legislaţiei în vigoare. Pe durata anului anterior, Direcţia de Asistenţă Socială a dispus 15 de suspendări ale dreptului la ajutor social pentru persoane singure sau familii, în 37 de cazuri luându-se măsura încetării plăţii acestei prestaţii. Important de subliniat este faptul că, în conformitate cu noile reglementări legale, în 2018 s-au întocmit 216 de anchete sociale la domiciliu, acestea vizând reevaluarea semestrială a situaţiei socio-economice a familiilor beneficiare de ajutor social. „Până pe data de 5 a fiecărei luni, către AJPIS sunt transmise, pe bază de borderou, dispoziţia primarului pentru acordarea, suspendarea, modificarea sau încetarea ajutorului social, însoţită de copia cereri de acordare a ajutorului social, şi a declaraţiei pe propria răspundere, copia fişei de calcul a muncii prestate, precum şi situaţia centralizatoare privind titularii dreptului şi suma de plată”, se subliniază în informarea Direcţiei de Asistenţă Socială. Pe de altă parte, în informarea DAS se arată că la acţiuni şi lucrări de interes local au participat, în medie, 49 de persoane apte de muncă din familiile beneficiare. Cu un an în urmă, adică la debut de 2018, în evidenţa Direcţiei de Asistenţă Socială figurau ca fiind în plată 111 de dosare pentru acordarea venitului minim garantat, mai multe cu 7 decât în momentul de faţă.  Pe de altă parte, în intervalul 1 ianuarie-31 decembrie 2018, cu titlul de ajutor social s-au plătit 252.131 de lei, faţă de 228.373 de lei în perioada omoloagă a lui 2017 şi de 314.040 de lei în anul 2016. Conform Planului lucrărilor de interes local, în această perioadă a anului asistaţii social sunt obligaţi să iasă la deszăpezire şi eliminarea gheţii în parcuri şi locuri de joacă pentru copii, urmând ca, odată cu venirea primăverii, beneficiarii de venit minim garantat să presteze la măturatul aleilor pietonale şi parcurilor, precum şi la vopsirea mobilierului urban. În timpul verii, lucrătorii în cauză vor menţine curăţenia locurilor de joacă pentru copii şi vor avea grijă de trotuarele din parcuri, lucruri valabile şi în toamnă, când asistaţii cu pricina vor aduna şi frunzele moarte căzute din copaci. 

Slab interes pentru tichetele de grădiniţă

·        De la un an la altul, numărul beneficiarilor stimulentelor educaţionale pentru copiii care provin din familiile defavorizate a scăzut cu o treime.   

Scade interesul sucevenilor pentru tichetele de grădiniţă. Cel puţin aşa se poate concluziona dintr-o informare a Direcţiei de Asistenţă Socială  a Primăriei municipiului Suceava, conform căreia pentru anul şcolar 2017-2018 s-a depus şi au fost gestionate 17 de asemenea dosare, cu 20 de beneficiari. Pe de altă parte, în anul şcolar 2016-2017 au fost gestionate un total de 21 de dosare, cu 30 de beneficiari ai sprijinului financiar în cauză. Respectivele beneficii au fost statuate în 2015, prin Legea nr. 248, iar în municipiul Suceava, procedurile pentru acordarea stimulentelor educaţionale în sistemul de învăţământ preşcolar au fost aprobate, în Consiliul Local, încă din februarie 2016. La acel moment, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava aloca autorităţilor locale din reşedinţa de judeţ suma de 148.600 de lei, scopul fiind acela al stimulării participării la învăţământul preşcolar a copiilor care provin din familiile defavorizate. Prin bugetul  local, cu destinaţia amintită, pentru anul 2018, a fost prevăzută o sumă de 200.000 de lei.  La început  de 2019, nu se cunoaşte încă suma alocată şi aceasta deoarece proiectul de venituri şi cheltuieli nu a fost definitivat.  Potrivit Legii nr. 248  din 2015, stimulentele educaţionale se acordă începând cu luna în care beneficiarul îndeplineşte condiţiile de eligibilitate, pe baza unei cereri şi a unei declaraţii pe propria răspundere. Copii vor trebui să fie prezenţi zilnic la grădiniţă, cu excepţia absenţelor medicale motivate şi a învoirilor aprobate de cadrele didactice, pe durata a cel mult 3 zile. Tichetele sociale pot fi folosite doar pentru achiziţionarea de produse alimentare, produse de igienă, a îmbrăcămintei şi rechizitelor şcolare. În 2015, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Consiliului Local, pentru amenajările necesare distribuirii drepturilor în cauză s-a alocat o sumă de 40.000 de lei. Solicitarea a venit din partea Direcţiei de Asistenţă Socială, responsabilii acestei structuri invocând necesitatea efectuării unor lucrări de renovare şi compartimentare a parterului sediului Primăriei din Burdujeni, pentru „realizarea unui compartiment de tip casierie şi a unui birou în care îşi vor desfăşura activitatea angajaţii care vor gestiona tichetele de grădiniţă, tichete cu regim special”.

În 2018,

Peste 270 de cazuri noi de copii cu certificat de încadrare într-un grad cu handicap 

Comisia pentru protecţia de drepturilor copilului Suceava a analizat, pe durata anului 2018, 2.452 de dosare încadrare într-un grad de handicap, fiind nevoie, pentru aceasta, de 24 de şedinţe ordinare şi 14 şedinţe extraordinare. Dintre acestea, 273 sunt cazuri noi, din total 908 de copii fiind încadraţi în grad de handicap grav, 664 cu handicap accentuat, 399 cu handicap mediu, iar 32 cu handicap uşor. Potrivit unei informări a structurii din subordinea Consiliului Judeţean a adoptat, printre altele, 19 hotărâri de admitere în sistemul de protecţie, 144 de hotărâri de menţinere în sistemul de protecţie şi 32 de înlocuiri a măsurilor anterioare cu câte o altă măsură. În situaţia din urmă este vorba despre înlocuiri ale plasamentelor la asistenţi maternali profesionişti cu cele în sistem rezidenţial, precum şi invers, dar şi despre înlocuiri de plasamentelor la asistenţii maternali profesionişti cu altele către familii extinse sau către familii fără vreun grad de rudenie cu copiii în cauză. Totodată, luate au fost şi 133 de măsuri de încetare a măsurii speciale de protejare. Cu prilejul şedinţelor Comisiei, au fost luate în discuţie 5 cazuri ale minorilor care au săvârşit fapte penale, dar care nu au răspuns în faţa instanţei, pentru fiecare  dintre aceştia fiind dispusă „măsura instituirii supravegherii specializate în familia naturală”. De asemenea, în anul 2018, au fost analizate 17 cereri în cazul cărora, ca urmare a revocării măsurilor de protecţie specială, s-a aprobat ridicarea alocaţiei de stat capitalizată. Comisia pentru protecţia de drepturilor copilului este o structură fără specialitate care funcţionează în cadrul Consiliului Judeţean, având competenţă de decizie pe linia protejării şi promovării drepturilor copilului. Comisia are atribuţii în ceea ce priveşte  stabilirea măsurilor de protejarea specială a copiilor; menţinerea măsurilor pentru tinerii care au dobândit capacitate deplină de exerciţiu şi au beneficiat de o măsură de protejare specială; eliberarea sau, după caz, reînnoirea, suspendarea sau retragerea atestatului de asistent maternal; revocarea sau, după caz, înlocuirea măsurii de protejare socială stabilită; stabilirea încadrării copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap şi eliberarea certificatului de încadrare aferent.  Comisia pentru protecţia de drepturilor copilului are 7 membri şi este condusă de secretarul judeţului, Petru Tănasă.  

Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice Suceava, primul loc pe ţară la amenzi pentru activităţile comerciale ilicite

·        Serviciul de profil al IPJ ocupă locul al treilea la dosare penale trimise în judecată, în timp ce la rechizitoriile întocmite de către unităţile de parchet Suceava se află pe prima poziţie.

·        În 2018, prejudiciul recuperat în cauzele penale a fost de aproximativ 13 milioane de lei, unul în creştere cu  circa 8,27 de milioane de lei faţă de anul 2017.

Structurile specializate ale Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Suceava se disting, la nivel naţional, prin rezultate remarcabile pe linie de combaterea a criminalităţii economico-financiare. Cel puţin aşa evidenţiază o informare a Autorităţi Teritoriale de Ordine Publică (ATOP), structură care funcţionează pe lângă Consiliul Judeţean, şi potrivit căreia, în anul 2018, lucrătorii specializaţi ai IPJ au constatat 894 de infracţiuni economico-financiare, mai multe cu 56 cazuri faţă de anul precedent. Din total, 101 sunt fapte penale de evaziune fiscală, număr în creştere cu 41 de cazuri în raport cu 2017. Alte 260 de infracţiuni privesc încălcări grave ale prevederilor Codului vamal, 17 sunt cazuri de spălare de bani, 7 de gestiune frauduloasă, 66 sunt infracţiuni de serviciu ori în legătură cu serviciul, iar la acestea adăugându-se 139 de infracţiuni de corupţie.  Conform sursei amintite, acelaşi structuri specializate ale IPJ Suceava au aplicat, în 2018, 1.929 de sancţiuni contravenţionale la Legea nr.12/1990 privind activităţile comerciale ilicite. Valoarea acestora din urmă însumează aproximativ 3,27 de milioane de lei, 1.267 de amenzi revenind Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice, care „se situează pe locul I la nivel naţional”. În ceea ce priveşte soluţionarea dosarelor penale cu propunere de trimitere în judecată, este reliefat faptul că serviciul de profil din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava ocupă locul al treilea pe ţară, cu 88 de asemenea soluţii. Totodată, la capitolul rechizitorii întocmite de către unităţile de parchet, în statistica Inspectoratului General al Poliţie Române (IGPR), judeţul Suceava deţine prima poziţie. În informarea Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică se evidenţiază că, în anul 2018, prejudiciul recuperat în cauzele penale economico-financiare a fost de aproximativ 13 milioane de lei, unul în creştere cu  circa 8,27 de milioane de lei  faţă de anul 2017.

Inspectorii antifraudă suceveni au descoperit produse accizabile  marcate necorespunzător sau cu „marcaje” false

·        De la începutul anului, lucrătorii specializaţi ai DRAF Suceava au  confiscat aproape 52.000 de lei şi au interzis activitatea unui agent economic care a încălcat prevederile legale referitoare la comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă.

În primele două decade ale anului 2019, inspectorii Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală (DRAF) Suceava au organizat şi desfăşurat acţiuni de control la 84 de contribuabili din judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău şi Vaslui, cu preponderenţă operatori economici specializaţi în domenii de activitate precum comerţul cu produse alimentare şi nealimentare, comercializarea de îmbrăcăminte şi încălţăminte, materiale de construcţii sau tutun, precum şi alimentaţie publice, respectiv în cluburi şi baruri. Conform unei informări a Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală (DGRAF), în urma abaterilor constatate, inspectorii instituţiei specializate sucevene au dispus aplicarea a 43 de amenzi, în valoare de 115.000 de lei. Totodată, în intervalul 1-20 ianuarie 2019, inspectorii DRAF Suceava au făcut confiscări în valoare totală de 51.854 de lei şi au interzis activitatea de comerţ cu amănuntul în cazul unui contribuabil care a încălcat prevederile OG nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă. Potrivit sursei citate, printre cele mai frecvente abateri constatate de inspectorii antifraudă suceveni se numără încălcări ale prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, Legii nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, dar şi ale Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Este vorba despre lipsa documentelor de provenienţă pentru mărfurile transportate, depozitate sau comercializate; nerespectarea reglementărilor cu privire la întocmirea şi utilizarea documentelor justificative şi contabile pentru toate operaţiunile efectuate, precum şi deţinerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, fără ca acestea din urmă să fie marcate, având „marcaje” necorespunzătoare ori false. 

Douăzeci de parcele atribuite gratuit de către Primăria Suceava au fost abandonate 

·        Aflate în cartierele „Europa” şi „Tinereţii” acestea vor fi repartizate altor suceveni, după ce beneficiarii iniţiali au plecat în străinătate ori şi-au cumpărat apartamente de pe piaţa liberă.    

Primăria municipiului Suceava dă în folosinţă gratuită, tinerilor interesaţi, 20 de parcele de teren. Primarul Ion Lngu face cunoscut amatorilor că 15 loturi sunt disponibile pe Dealul „Tătăraşi”, iar altele 5 sunt neocupate pe Dealul „Mănăstirii Teodoreni”. „Sunt parcele de teren la care s-a renunţat din anumite considerente. Unii au cumpărat apartamente, iar alţii au plecat în străinătate. La compartimentul specializat al executivului sucevean sunt depuse 41 de cereri, cu maximumul de 22 de puncte şi minimumul de 5 puncte, repartizarea făcându-se cel mai târziu în luna martie, astfel încât beneficiarii să poată construi”, a declarat edilul-şef Ion Lungu. Reamintim că ţăruşii de delimitare a  noului cartier „Europa”, destinat tinerilor  în vârstă de până la 35 de ani, au fost bătuţi de către şeful executivului sucevean,  pe 9 mai 2012,  de Ziua Europei, deci aproape cu 8 ani în urmă.  La acea dată, municipalitatea a repartizat  142 de loturi de casă pe Dealul Tătăraşi, primarul Ion Lungu declarând că denumirea atribuită cvartalului vine ca o recunoaştere pentru finanţărilor europene accesate de la Uniunea Europeană. De precizat este faptul că beneficiază de loturi de câte 300 de metri pătraţi fiecare tinerii de maxim 35 de ani, care nu au avut sau nu deţin o locuinţă ori teren proprietate personală „pretabil” la ridicarea unei case. La data depunerii cererii, cei în cauză au trebuit să facă dovada existenţei unui cont bancar cu minim 5000 de euro sau a posibilităţii contractării unui credit de această mărime. Legea nr. 15 din 2003 stipulează că beneficiarul terenului pentru construirea unei locuinţe proprietate personală este obligat să înceapă ridicarea acesteia în termen de 1 an de la data atribuirii suprafeţei şi să o realizeze cu respectarea reglementărilor referitoare la autorizarea executării construcţiilor. Primăriei îi revine obligaţia finanţării lucrărilor de amenajare a infrastructurii rutiere, introducerii utilităţilor de apă şi canalizare, precum şi a reţelelor de gaze naturale şi energie electrică. Un cvartal similar s-a dezvoltat pe Dealul Mănăstirii Teodoreni, acesta purtând denumirea de cartierul „Tinereţii”.   

Comisarii de mediu suceveni au suspendat activitatea a 9 agenţi economici

·        În 2018, aceştia au întocmit şi două sesizări ale organelor de urmărire penală, valoarea amenzilor date în urma controalelor însumând 757.800 de lei.

În anul 2018, nu mai puţin de 923 de acţiuni de control a întreprins, personalul specializat al Comisariatului Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu. Comisarul-şef Adriana Iordache informează că dintre cele 314 inspecţii planificate, 179 au fost făcute în domeniul poluării industriale, iar 135 în cel al biosecurităţii şi ariilor naturale protejate. Celelalte 602 de controale au fost din categoria celor neplanificate, 192 dintre acestea organizându-se în baza sesizărilor primite pe adresa instituţiei sucevene, iar 27 fiind urmare a autosesizării comisarilor de mediu. În această din urmă categorie, 163 de controale au fost dispuse de Comisariatul General al Gărzii Naţionale de Mediu, 12 au avut ca obiect verificarea respectării măsurilor din actele de reglementare, iar 8 au vizat ducerea la îndeplinire a măsurilor impuse. Nu în cele din urmă, 185 de acţiuni de control au fost desfăşurate conform protocoalelor încheiate în acest sens cu instituţii abilitate din judeţul Suceava. „Inspecţiile realizate au avut ca prioritate verificarea respectării obligaţiilor legale în vigoare din punct de vedere al protecţiei mediului, a actelor de reglementare deţinute, dar şi a ducerii la îndeplinire a măsurilor impuse cu ocazia controalelor anterioare”, a declarat comisarul-şef sucevean. Conform Adrianei Iordache, controalele efectuate în anul 2018 de către lucrătorii Comisariatului Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu s-au lăsat cu aplicarea a 162 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 92 de avertismente şi 70 de amenzi în valoare totală de 757.800 de lei. Ca urmare a încălcării prevederilor actelor normative referitoare la protecţia mediului, în 9 cazuri comisarii de mediu au dispus suspendarea activităţii agentului economic controlat, iar într-unul singur sancţiunea complementară a constat în confiscarea de bunuri. Nu în cele din urmă, comisarii Comisariatului Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu au făcut 4 propuneri de suspendare a actelor de reglementare, înaintând şi două sesizări penale către organele de cercetare în drept.    

Peste 16.000 de cărţi funciare eliberate gratuit sucevenilor

·        Din totalul celor 114 de unităţi administrativ-teritoriale, două, respectiv Moara şi Mănăstirea Humorului, sunt „cadastrate în proporţie de 100%”, în timp ce în alte 97 au loc lucrări de înregistrare  sistematică prin PNCCF.

·        Comunele Pojorâta, Poiana Stampei şi Vama  urmează a fi „cadastrate integral din fonduri externe nerambursabile” prin POR 2014-2020, procedura de licitaţie fiind deja iniţiată.

Peste 16.000 de cărţi funciare au fost eliberate gratuit, proprietarilor de imobile din judeţul Suceava, în cadrul Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară (PNCCF)  2015-2023. Gheorghe Tărăboanţă, purtătorul de cuvânt al     Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OJCPI) Suceava informează că, în intervalul 1 ianuarie-31 decembrie 2018, în cadrul lucrărilor pe sectoare cadastrale înregistrate au fost 16.436  de imobile, în cauză fiind circa 10.000 de hectare de trenuri agricole. Pe durata anului trecut, OCPI Suceava au semnat contracte de finanţare cu 101 de unităţi administrativ-teritoriale, însă contracte de prestări de servicii cu firme specializate au fost parafate de către 83 de primării, pentru 98.253 de imobile, cu o suprafaţă de 34.608 de hectare. Conform lui Gheorghe Tărăboanţă, în 2018 au fost scose la licitaţie lucrările pentru primele 3 unităţi administrativ-teritoriale care urmează a fi „cadastrate integral din fonduri externe nerambursabile” prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020, care susţine financiar înregistrarea sistematică a imobilelor  din 660 de comune din toate judeţele ţării. Din judeţul Suceava, printre cele 194 de unităţi administrativ-teritoriale, în cazul cărora Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a iniţiat procedura de licitaţie, se numără comunele Pojorâta, Poiana Stampei şi Vama. La această dată, din totalul celor 114 de unităţi administrativ-teritoriale, două, respectiv Moara şi Mănăstirea Humorului, sunt „cadastrate în proporţie de 100%”, în timp ce în alte 97 au loc lucrări de înregistrare  sistematică a imobilelor prin Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară, atât la nivel de unitate administrativ-teritorială, cât şi pe sectoare cadastrale. Obiectivul principal al PNCCF îl reprezintă înregistrarea  gratuită a tuturor imobilelor, respectiv a terenurilor, clădirilor şi apartamentelor în Sistemul integrat de cadastru şi carte funciară.   Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară  este finanţat cu peste 4 miliarde de lei din veniturile proprii ale Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, dar şi cu 312 de milioane de euro, fonduri europene nerambursabile  obţinute prin Programul Operaţional Regional POR 2014-2020. O altă sursă definanţare o reprezintă bugetele locale. 

Daniel Drăgoi, şeful SGA:  

Fenomenele de îngheţ de pe Bistriţa sunt monitorizate permanent

·        În martie, anul trecut, la confluenţa Bistriţei cu Dorna,   s-a format o aglomerare de gheţuri în lungime de 1.300 de metri.

Lucrătorii Sistemului de Gospodărire a Apelor supraveghează fenomenele de îngheţ din zona de munte a judeţului Suceava. Directorul executiv Daniel Drăgoi spune că atenţie este acordată, în principal, bazinului hidrografic al râului Bistriţa.       „Fenomenele de îngheţ de pe cursurile de apă din Bazinul hidrografic Bistriţa sunt în permanenţă monitorizate de către personalul din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava şi Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă  <Bucovina> al judeţului Suceava”, precizează şeful SGA Suceava, dând şi un exemplu în care a fost nevoie de intervenţia echipajelor specializate ale instituţiilor judeţene.    Astfel, ca urmare a fenomenelor de îngheţ din luna martie a anului 2018, podul de gheaţă de pe râul Dorna, din dreptul Staţiei de captare a apei „Roşu” din municipiul Vatra Dornei, s-a dislocat şi s-a blocat la confluenţa Bistriţei cu Dorna, formând o aglomerare în lungime totală de 1.300 de metri, respectiv de 900 de metri pe râul Dorna şi de circa 400 de metri pe râul Bistriţa. Drept urmare, începând cu data de 11 martie,  o echipă de 11 angajaţi ai SGA au intervenit cu utilaje pentru rezolvarea eliminarea blocajului. În zonă s-a lucrat cu un excavator cu braţ lung, un excavator cu braţ scurt, un buldozer „Katerpilar”, o autobasculantă MAN, o autoutilitară, un generator şi un robot de pornire. Ulterior, adică pe 12 martie, pe râul Bistriţa, în aval de confluenţa cu râul Dorna, SGA Suceava a intervenit cu 2 excavatoare pentru îndepărtarea podului de gheaţă existent. Conform directorului executiv Daniel Drăgoi, în urma intervenţiei aglomerarea de gheţuri s-a deplasat în aval, iar albia râului a fost eliberată.

Încălcarea legislaţiei privind gospodărirea apelor, sancţionată cu 13 amenzi în valoare de 285.000 de lei

·        Două societăţi comerciale s-au ales cu amenzi de câte 35.000 de lei, deoarece nu au anunţat poluările accidentale pe care le-ar fi provocat.

În anul 2018, lucrătorii Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) au avut multiple acţiuni de control la utilizatorii de apă şi la cei care folosesc lucrările construite pe ape ori în legătură cu apele. Daniel Drăgoi, director executiv al  SGA spune că verificările au urmărit funcţionarea corespunzătoare a respectivelor obiective, cât şi încadrarea în prevederile avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor. Drept urmare, pentru constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute de legislaţia în domeniu, în 2018 inspectorii SGA au avut nu mai puţin de 582 de controale. În baza neregulilor şi deficienţelor descoperite, aplicate au fost 35 de avertismente şi 13 amenzi în valoarea de 285.000 de lei. Sistemul de Gospodărire a Apelor are ca obiective, printre altele, protecţia, conservarea şi restaurarea resurselor de apă, asigurarea exploatării în siguranţă a lucrărilor din administrare, în vederea evitării întreruperii serviciilor specifice, prevenirii calamităţilor cauzate de fenomenele meteorologice periculoase, dar şi a accidentelor la lucrările hidrotehnice. Potrivit directorului executiv Daniel Drăgoi, spre exemplu,  anul trecut o amendă de 35.000 de lei a fost dată unei firme care funcţiona fără autorizaţie de gospodărire a apelor. De asemenea, amendate cu câte 10.000 de lei au fost două persoane fizice care executau lucrări fără avizul SGA, dar şi o alta care nu a respectat termenul de conformare dispus printr-un proces verbal anterior. Două societăţi comerciale au primit amendă de câte 35.000 de lei, deoarece nu au anunţat poluările accidentale, iar doi agenţi economici s-au ales, fiecare, cu câte o amendă de aceeaşi valoare. Astfel, primul nu a respectat termenele impuse la o descindere anterioară a inspectorilor SGA, iar cel de al doilea a făcut, în lipsa avizului obligatoriu, lucrări care au legătură cu apele. 

Judeţul Suceava depăşeşte 129.000 de contracte de individuale de muncă 

·        Conform ITM, în 5 ani s-a înregistrat un spor de aproximativ 21.500 de contracte de muncă active.  

Judeţul Suceava înregistrează unul dintre cele mai mari numere de contracte individuale de muncă din anii 1990 până în prezent.  Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava informează că, urmare a interogării Registrului General de Evidenţă a Salariaţilor (REVISAL), s-a constatat faptul că, pe 1 ianuarie 2019, în evidenţe erau 129.133 de contracte individuale de muncă active, dintre care 119.569 pe durată nedeterminată, iar 9.564 pe durată determinată. În conformitate cu statisticile ITM Suceava, în urmă cu 5 ani, adică pe 31 ianuarie 2014, în scriptele instituţiei sucevene figurau 107.721 de contracte individuale de muncă active. Dintre acestea, potrivit sursei citate, 100.826 erau pe durată nedeterminată, iar 6.895 cu durata determinată, per total creşterea fiind de 21.412 contrate de muncă active. În altă ordine de idei, conform unei informări, în ultima lună a anului trecut, la Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava au fost comunicate 17 evenimente care sunt cercetate şi ar putea fi încadrate în categoria accidentelor de muncă. În decembrie 2018, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, inspectorii specializaţi suceveni au organizat şi desfăşurat 71 de controale, în urma acestora aplicându-se 77 sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 4.000 lei. Ca principale deficienţe, în timpul controalelor s-a depistat că nu s-au montat apărătoarele de protecţie la ferăstraiele circulare sau că acestea nu erau construite din două elemente, respectiv unul fix şi altul articulat, al doilea trebuind să urmărească grosimea piesei. Pe de altă parte, la ferăstraiele circulare, cuţitul divizor nu avea forma şi dimensiunile corespunzătoare ori nu era montat conform tehnologiei de prelucrare, în raport cu pânza tăietoare. Pe deasupra, unii dintre angajaţi nu avea calificarea necesară, deşi lucrau cu drujba sau la circular. Totodată, s-a evidenţiat că agenţii economici nu foloseau lucrători autorizaţi pentru exercitarea meseriilor solicitate de legislaţia specifică, unele dintre firme neavând nici autorizaţie din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. În alte cazuri, controlorii Inspectoratului Teritorial de Muncă au descoperit că la angajatorii verificaţi nu se întocmiseră nici instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate, care să cuprindă toate particularităţile activităţilor. 

În localităţile urbane ale judeţului Suceava,

Un plus de 50 de hectare de spaţii verzi în 7 ani

·        Mult sub media pe cap de locuitor sunt Cajvana, Vicovu de Sus, Frasin, Dolhasca şi Salcea, cel mai bine stând Solca, Liteni, Vatra Dornei, Suceava şi Milişăuţi.

Suprafaţa totală a spaţiilor verzi din  municipiile şi oraşele judeţului Suceava a crescut cu 50 de hectare în 7 ani. Conform Anuarului statistic al judeţului Suceava din 2017, în perioada anul 2010-2016, în judeţ s-a ajuns de la 502 de hectare la 552 de hectare, Ordonanţa de Urgenţă nr. 114 din 2007 obligând ca, până pe 31 decembrie 2013, autorităţile administraţiei publice să asigure, din terenul intravilan, o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 26 de metri pătraţi pe locuitor. Conform Raportului privind starea mediului, al Agenţiei pentru Protecţia Mediului, şi în baza datelor furnizate de primăriile din localităţile urbane ale judeţului, în judeţul Suceava suprafaţa spaţiilor verzi variază între 3,25 de metri pătraţi şi 79,93 de metri pătraţi pe cap de locuitor. Astfel, în 2017, mult sub norma amintită erau localităţile Cajvana (3,25 de metri pătraţi pe cap de locuitor), Vicovu de Sus (3,65 de metri pătraţi),  Frasin (4 metri pătraţi), Dolhasca (8,94 de metri părtaţi) şi Salcea (15,97 de metri pătraţi).  În judeţ, locuitorii din Solca, cu 79,73 de metri pătraţi, Liteni (52,06 metri pătraţi), Vatra Dornei (37,84 de metri pătraţi), Suceava (26,73 de metri pătraţi) şi Milişăuţi (26,48 de metri pătraţi) au parte de cele mai mari suprafeţe de spaţii verzi pe cap locuitor.  „Creşterea calităţii şi a numărului de spații verzi și, în special, a numărului de copaci din zonele urbane, pot contribui la reducerea temperaturilor extreme. Este posibil ca optimizarea proiectării zonelor urbane, încorporarea parcurilor şi a spaţiilor verzi, precum şi conservarea de fâşii de teren permeabile şi neacoperite , respectiv a coridoarelor de aer proaspăt - pentru a sprijini ventilarea centrelor urbane - să devină din ce în ce mai importante”, se subliniază în Raportul privind starea mediului în  al Agenţiei pentru Protecţia mediului Suceava. Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să ţină evidenţa spaţiilor verzi, prin constituirea registrelor locale specializate, documente care trebuie actualizate ori de câte ori intervin modificări. Evidenţa are drept scop organizarea folosirii raţionale a spaţiilor verzi, regenerarea şi protecţia eficientă a acestora, cu exercitarea controlului sistematic al schimbărilor calitative şi cantitative.

😃

În 2019,

Primăria Suceava are la dispoziţie 4 milioane de euro din credite contractate şi nefolosite

·        „Premisele sunt mai bune pentru acest an, în această conjunctură în care avem posibilitatea să folosim banii din credite, dar şi excedentului bugetar înregistrat”, arată primarul Ion Lungu.

·        Printre obiectivele susţinute financiar în 2019 se numără viitorul pod de peste râul Suceava, noul sediu al TPL din Burdujeni, sera floricolă şi ştrandul de la Iţcani.

Datorită faptului că s-au încasat mai mulţi bani înspre sfârşitul anului 2018, iar aceştia au mai putut fi cheltuiţi, exerciţiul bugetar al municipiul Suceava s-a încheiat cu excedent. Drept urmare, autorităţile municipale au hotărât ca din excedentul bugetar de 3,43 de milioane de lei înregistrat la finele anului trecut, 2,44 de milioane de lei să fie repartizate secţiunii de dezvoltare a bugetului local, în timp ce suma de 967.791 de lei să ia calea acoperirii temporare a golurilor de casă.  „Cu cele 2,44 milioane de lei astfel repartizate, nu vom mai avea nicio  datorie la secţiunea dezvoltare. Deci, cu aceşti bani plătim ultimele facturi pe care le aveam în sold la această secţiune. Astfel, avem o situaţie relativ bună comparativ cu alţi ani, datoriile fiind foarte reduse, ceea ce ne dă speranţe de realiza cât mai multe cu bugetul din 2019”, subliniază edilul-şef sucevean. O veste bună este şi cea referitoare la acordul dat de Ministerul Finanţelor Publice pentru folosirea, în 2019, a 17,5 milioane de lei, din totalul de 27 de milioane de lei reprezentând credite contractate de Primăria Suceava. „Practic, avem în cont aproximativ 4 milioane de euro din credite contractate şi nefolosite. Este situaţiei favorabilă, iar dacă vom înregistra lucrări şi facturi pe investiţii le vom putea plăti fără niciun fel de problemă ”, reliefează Lungu. Printre obiectivele care ar intra în execuţie în anul acesta se numără podul de peste râul Suceava, noul sediu al TPL din Burdujeni, sera floricolă şi ştrandul de la Iţcani. Lungu a precizat că, din cauza scăderii alocărilor de sume reprezentând cote defalcate din impozitul pe venit, ca urmare a  diminuării acestuia din urmă de la 16% la 10%, în 2018 Primăria Suceava a derulat mai puţine investiţii, multe fiind susţinute pe propria cheltuială. „Premisele sunt mai bune pentru acest an, în această conjunctură în care avem posibilitatea să folosim banii din credit şi excedentul bugetar înregistrat, ca urmare a faptului că s-au încasat mai mulţi bani înspre sfârşitul anului şi nu i-am mai putut cheltui. Deci, am putea spune că semne bune anul are”, a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.

Zece angajatori suceveni au fost sancţionaţi pentru muncă nedeclarată 

·        La aceştia, inspectorii ITM au depistat 21 de persoane în neregulă, amenzile aplicate ridicându-se la 220.000 de lei.

În ultima lună a anului 2018, inspectorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au efectuat 266 controale, dintre care 195 în domeniul relaţiilor de muncă, iar 71 în cel al securităţii şi sănătăţii în muncă. Potrivit inspectorului şef Romeo Butnariu, ca urmare a neregulilor constatate, controlorii ITM au aplicate 124 de sancţiuni contravenţionale, valoarea acestora însumând 244.500 de lei. Doar în ceea ce priveşte relaţiile de muncă, lucrătorii specializaţi au avut 195 de acţiuni de control. Acestea s-au soldat cu 47 de sancţiuni contravenţionale, amenzile date totalizând 240.500 de lei. În luna decembrie, inspectorii ITM au depistat 21 de persoane care desfăşurau muncă nedeclarată, dintre care 8 persoane ale căror contracte individuale de muncă nu fuseseră transmise în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii, cât şi 13 persoane prezente la muncă fără contract individual de muncă. Inspectorul şef Romeo Butnariu spune că, pentru muncă nedeclarată, sancţionaţi au fost 10 angajatori, amenzile aplicate ridicându-se la 220.000 de lei. Pe durata controalelor lucrătorilor Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, cele mai  frecvente deficienţe constatate în domeniul relaţiilor de muncă au fost cele privind neîncheierea în formă scrisă a contractelor individuale de muncă, anterior începerii raporturilor de muncă; netransmiterea, în termenul legal, a contractelor individuale de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor, dar şi netransmiterea modificărilor intervenite în registrul general de evidenţă a salariaţilor. Pe lângă acestea, s-a mai constat  încălcarea prevederilor legale privind munca suplimentară, la obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat, cât şi referitoare la  acordarea concediilor de odihnă şi a repausului săptămânal. 

De la începutul anului,

Primăria Suceava a scăpat de datorii de 12 milioane de lei

·        „Până pe 31 martie nu vom mai avea niciun fel de datorii, achitate urmând a fi inclusiv cele ale instituţiilor subordonate”, susţine primarul Ion Lungu.

În această perioadă, preocuparea cea mai importantă a autorităţilor  administraţiei publice locale sucevene ar trebui să fie aprobarea bugetului municipiului Suceava. Aceasta potrivit primarului Ion Lungu, care, în şedinţa extraordinară de ieri, le-a spus consilierilor municipali că, din păcate, „nu există încă veşti de la Bucureşti”. Lungu avansează că bugetul municipiului Suceava va fi aprobat, „cel mai probabil”, cu prilejul întrunirii ordinare din luna februarie. Până atunci, în vederea prefigurării veniturilor şi cheltuielilor pentru anul în curs, întâlniri preliminarii vor avea loc atât cu consilierii locali, cât şi cu directorii unităţilor de învăţământ de raza urbei reşedinţă. În cazul acestora din urmă, Lungu a evidenţiat că, în contul grădiniţelor, colegiilor naţionale, liceelor şi şcolilor, achitate au fost datorii care însumau circa 1 milion de euro, volum aflat în scădere vizibilă. „Vom încerca să avem aceste discuţii, deşi nu există încă o bază foarte concretă pentru fundamentarea bugetului. Vrem să ne facem temele, iar pe măsură ce de la Guvern vom avea sumele prevăzute în bugetul de stat, vom definitiva şi bugetul local”, arată ocupantul fotoliului administrativ din Areni. Conform şefului executivului local, bugetul de venituri şi cheltuieli pe 2019 al municipiului Suceava este estimat la aproximativ 300 de milioane de lei, valoare la nivelul celei votate de Consiliul Local pentru anul 2018. În noul an fiscal-bugetar, Suceava intra cu plăţi restante însumând 26 de milioane de lei, datorii cu circa 50% mai mici decât cele din urmă cu un an, care se ridicau la 30 de milioane de lei. Potrivit edilului-şef, în perioada trecută din 2019, Primăria Suceava a reuşit să scape de datorii 12 milioane de lei.  „Până pe 31 martie nu vom mai avea niciun fel de datorii, achitate urmând a fi inclusiv cele ale instituţiilor subordonate”, a explicat Ion Lungu, primarul Sucevei.

La Primăria Suceava,

Salarii mărite, dar şi proiecte europene care să le justifice

·        „Salariaţii din Primărie trebuie să fie conştienţi că au salarii bune şi să muncească 8 ore pe zi, efectiv, în interesul cetăţenilor municipiului Suceava”, a declarat primarul Ion Lungu.

·        Potrivit edilului-şef, Suceava nu stă în 3,44 de milioane de lei, cu cât creşte fondul de salarii, însă există şi primării mici, care vor face reduceri doar pentru a putea plăti noua indemnizaţie de hrană obligatorie.  

Consiliul Local Suceava a aprobat ieri, în şedinţă extraordinară, creşterea cu 9,5 % a salariilor funcţionarilor şi personalului contractual din Primărie. Hotărârea aleşilor municipali suceveni survine majorării, începând cu 1 ianuarie 2019, a salariului minim brut pe economie de la 1.900 de lei la 2.080. Ion Lungu şeful executivului le-a spus consilierilor că, în condiţiile existenţei şi a unor posturi vacante neocupate, fondul de salarii va fi unul mai mare cu 3,44 de milioane de lei, incluzând şi contravaloarea noilor tichete pentru hrană, în valoare brută de 360 de lei pe lună. „Chiar dacă această proporţie a corecţiilor în cascadă însemnă, la prima vedere, 9,5%, având în vedere că Primăria municipiului Suceava are în continuare 81 de posturi vacante, creşterea noastră, cu tot cu indemnizaţia de hrană, va fi,  la fondul de  salarii, una în jur de 7%”, a spus Lungu. Şeful municipalităţii susţine că luat legătura cu primari din ţară, concluzionând că în marile oraşe s-a întâmplat la fel ca în Suceava. Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre primăriile din localităţile mici, care nu au posibilităţi, şi unde se încearcă alte variante, inclusiv de reducere a salariilor, „întrucât indemnizaţia pentru hrană este obligatorie”. În ceea ce priveşte Suceava, edilul-şef spune că s-a întâlnit cu membrii comisiei de negociere, punând în vedere că „salariaţii din Primărie trebuie să fie conştienţi că au salarii bune şi să muncească 8 ore pe zi, efectiv, în interesul cetăţenilor municipiului Suceava”. „Am avut o discuţie cu salariaţii din Primărie, iar unde-i lege nu-i tocmeală. Sigur, aceste niveluri sunt date prin lege, şi sunt salarii foarte bune în Primărie. Ceea ce trebuie să facem noi este să întocmim proiecte europene cât mai multe, dar şi proiecte de dezvoltare pe alte structuri de finanţare, astfel încât să acoperim aceşti bani de salarii, să-i atragem prin alte surse”, a precizat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. 

Ion Lungu, primarul Sucevei:

„În Moldova nu se mai poate: este nevoie de o autostradă!”

·        „Mişcarea pentru Dezvoltare Moldovei” din Iaşi, constituită după Asociaţia „Moldova se Dezvoltă” din Suceava, are ca prioritate comună construirea Autostrăzii A8. 

·        „Cu cât vom fi mai mulţi care vor vorbi despre această autostradă, cu atât mai mult vom sensibiliza autorităţile guvernamentale”, susţine Ion Lungu.  

Membrii Asociaţiei „Moldova se Dezvoltă” (AMD) se întâlnesc, pe 23 ianuarie, la Primăria municipiul Iaşi. Ion Lngu, primarul municipiului Suceava, iniţiatorul şi membru fondator al Asociaţiei, alături de alţi 6 edili-şefi, spune că proiectul de statut al AMD va fi definitivat în cel mai scurt timp, după care acesta va fi înregistrată din punct de vedere juridic. Până atunci, chiar dacă structura rămâne deschisă, nu se vor mai coopta noi membri. În schimb, se vor căuta oportunităţi şi se vor pregăti proiecte pentru atragerea în comun, pe terme, scurt sau mediu, de finanţări nerambursabile europene. „Deja lucrăm la un draft de statut, pe care îl vom aproba în Consiliul Local, şi pe care îl vom transmite şi celorlalte localităţi care vor să adere la Asociaţie, în primul rând celor 7 care au semnat în acest sens. Nu ascund faptul că - fără să nominalizez - mai sunt şi alte oraşe care au trimis scrisori şi s-au adresat că vor să adere la Asociaţia noastră. Din punctul meu de vedere, deocamdată nu se pune problema să mai curtăm şi alte oraşe. Vream să facem funcţională Asociaţia, să o înregistrăm juridic, după care nu am nimic împotrivă să vină şi alte oraşe alături de noi. Sunt convins că vom găsi oportunităţi de finanţare şi trebuie să pregătim cât mai multe proiecte, atât pe Asociaţia Moldova se Dezvoltă, cât şi pe Zona Metropolitană Suceava, în cadrul căreia avem începute nişte proiecte. Sper să găsim diverse oportunităţi şi, de ce nu?, chiar pe viitorul exerciţiu financiar al Uniunii Europene”, a explicat şeful executivului sucevean. Reamintim că acordul-cadru pentru înfiinţarea Asociaţiei „Moldova se Dezvoltă” a fost semnat pe 17 decembrie 2018, la Suceava, primarii din Suceava, Iaşi, Piatra Neamţ, Roman, Botoşani, Câmplung Moldovenesc şi Vatra Dornei. Întrebat ce părere are despre noua asociaţie civică „Mişcarea pentru Dezvoltare Moldovei”, constituită la Iaşi şi care ar urma să aibă filiale în 8 judeţe moldovene, Lungu a spus că aceasta „nu deranjează”. „Sigur, toată lumea are ca prioritate Autostrada A8. Şi noi avem ca prioritate Autostrada A8. Eu zic că, cu cât suntem mai mulţi care cer această autostradă, este un lucru bun. Au cerut-o parlamentarii, s-a votat în Parlament, dar nu are finanţare. Iată că am cerut-o şi noi prin această asociaţie a noastră. Au cerut-o şi cei de la Iaşi, prin asociaţiile lor. Deci, cu cât vom fi mai mulţi care vor vorbi despre această autostradă, cu atât mai mult vom sensibiliza autorităţile guvernamentale, opinia publică, despre faptul că, într-adevăr, în Moldova, nu se mai poate: este nevoie de o autostradă!”, a punctat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.  

Reţelele de apă şi cele de canalizare nu ajung în „Europa” din cauză că POIM este blocat 

·        „Dacă nu avem apă şi canalizare, nu putem termina cartierul”, arată Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.

·        Ştefan Groza, director general al ACET, face demersuri de deblocare în Bucureşti, însă, pentru urgentare, lucrările ar putea fi susţinute din bugetul Sucevei.  

Primăria municipiului Suceava caută variante de urgentare a lucrărilor de introducere a reţelelor de alimentare cu apă potabilă şi a reţelelor de canalizare în cartierul pentru tineri „Europa” de pe Dealul Tătăraşi. Demersurile aferente proiectului cu fonduri europene care, printre altele, are şi acest obiectiv, sunt în întârziere, Ştefan Groza, directorul societăţii comerciale ACET, operator unic regional de servicii  de apă alimentare cu apă şi de canalizare, insistând pentru deblocarea procedurilor la Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM). Deoarece acestea trenează, primarul Ion Lungu ia calcul  ca execuţia să demareze cu susţinere financiară municipală urmând ca, ulterior, banii să fie returnaţi de Comisia Europeană, aşa cum s-a mai întâmplat în cazul altor proiecte din judeţ. „O prioritate pentru acest an este legată de cartierul Europa. Am avut o discuţie cu domnul director Ştefan Groza, care va merge în zilele acestea la Bucureşti, să vedem ce facem cu apa şi canalizarea. Este foarte probabil ca acestea să fie introduse pe cheltuiala Primăriei, deoarece proiectul pe fonduri europene se mişcă foarte greu. Dacă nu avem apă şi canalizare, nu putem termina cartierul, în primul rând străzile. Probabil că aşa vom face, dar mai aşteptăm, deoarece nu vrem să periclităm proiectul mare, care este depus deja. Încercăm şi varianta de a începe noi lucrările, pentru ca, mai apoi, să fie decontate din fonduri europene”, a spus Ion Lungu,  primarul municipiului Suceava.  De precizat este faptul că în baza unei finanţări nerambursabile aferentă Programului Operaţional Sectorial „Mediu” 2017-2014, în zonă au fost aduse magistralele de transport al apei, în timp ce reţelele stradale de conducte fac obiectul unui proiect distinct, unul al Consiliului Judeţean Suceava, promovat în cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare POIM 2014-2020, dar al cărui contract de finanţare nu a fost încă semnat.   În 2012, pe Dealul Tătăraşi, au primit loturi de câte 300 de metri pătraţi fiecare, 142 de tineri cu vârsta de până la 35 de ani, care nu au avut vreodată sau nu deţineau la acel moment o locuinţă ori teren proprietate personală „pretabil” la ridicarea unei case.

Dispută între consiliile locale şi consiliile judeţene pe marginea noilor cote din impozitul pe venit    

·        Potrivit discuţiilor de până acum există, consiliile judeţene ar putea împărţi mai mulţi bani decât până, demers care ar de favoriza primăriile.

·        „Este o discuţie care pe noi, la Suceava, nu ne afectează, având în vedere că am o relaţie destul de bună cu domnul preşedinte Gheorghe Flutur”, a declarat Ion Lungu

Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, a luat parte la şedinţa Comitetul Director al Asociaţiei Municipiilor din România (AMR), în cadrul căreia, în prezenţa reprezentaţilor Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi  ai Ministerului Finanţelor Publice au fost abordate şi probleme privind fundamentarea bugetului de stat pe anul 2019. Potrivit edilul-şef sucevean, una dintre acestea s-a referit şi la creşterea procentuală a părţii din impozitul pe venit care va reveni administraţiilor publice locale. „Având în vedere că, în 2018, am fost vitregiţi de unele sume în comparaţie cu 2017, noi primarii am cerut ca, din impozitul pe venit, o cotă de 60% să fie repartizată consiliilor locale, 20% consiliilor judeţene, iar 20% să fie cotă de echilibrare”, precizat şeful executivului municipala sucevean.  Lungu spune că deja au apărut dispute pe marginea cotelor procentuale repartizate direct consiliilor locale şi celor care vor fi date înspre repartizare consiliilor judeţene, şeful municipalităţii fiind de părere că neînţelegerile  nu vor apărea şi în Suceava. „Este o variantă prin care se spune că se vor da toţi banii la administraţiile locale, prin aceasta înţelegându-se şi consiliile judeţene. Încă nu este stabilită modalitatea de împărţire, purtându-se discuţii, existând orgolii, că se dau bani mai mulţi pe care să-i împartă consiliile judeţene şi, mai apoi aceştia nu ar mai ajunge şi la primării. Este o discuţie care pe noi, la Suceava, nu ne afectează, având în vedere că am o relaţie destul de bună cu domnul preşedinte Gheorghe Flutur”, a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei. Reamintim că, în cursul anului trecut, Ion Lungu arăta că, pe fondul scăderii impozitului veniturile de natură salarială de la 16% la 10%, municipiul Suceava ar fi putut pierde 40% din totalul repartizat cu titlul de defalcare din impozitul pe venit. Conform autorităţilor municipale, în 2018 aceasta ar fi însemnat între jur de 5 milioane şi 7 milioane de euro.