Zonele de agrement, aceste himere ale Sucevei

·        Amenajarea de noi zone de agrement este considerată necesară de către 84% din locuitorii reşedinţei de judeţ, 11,1% considerând că Parcul "Şipote" ar fi ideal pentru una dintre acestea.

·        Autorităţile sucevene nu sunt zgârcite cu promisiunile, începând de la zona "Tătăraşi", aflată deja în lucru, continuând cu Parcul "Şipote" şi terminând cu un "Aqualand", pe râul Suceava.        

Municipiul Suceava nu dispune de un parc sau o de grădină publică în adevăratele sensuri ale acestor funcţiuni, spaţiile verzi cărora li s-a dat această destinaţie fiind mai degrabă de natura scuarurilor, reliefează că Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă  capitalie de judeţ. Conform acesteia, orice municipiu reşedinţă, cu o populaţie numeroasă, trebuie să se conformeze imperativului momentului şi să amenajeze un parc de dimensiuni corespunzătoare, partajat în mai multe sectoare, în funcţie de activităţile recreative promovate şi implementate. Potrivit Studiului în rândul populaţiei realizat în cadrul procesului de elaborare a Strategiei Locale de Dezvoltare Durabilă, 43,60% dintre suceveni indică parcul drept modalitate preferată de petrecere a timpului liber, iar 37,10% preferă zonele de agrement-picnic. Peste un sfert din locuitorii Sucevei, respectiv 26,94%, optează pentru ieşirile în aer liber, ca principală modalitate de petrecere a timpului disponibil de la sfârşit de săptămână, iar mai mult de 12% din totalul sucevenilor obişnuiesc să meargă, în week end, la grătare sau picnicuri în afara municipiului. Amenajarea de noi zone de agrement este considerată necesară de către 84% din locuitorii municipiului Suceava, 12,10% dintre participanţii la studiu indicând, în acest sens, zona "Zamca", iar alţii 11,10% au răspuns că Parcul "Şipote" ar fi locaţia ideală pentru una dintre acestea. Pentru "Burdujeni" s-au pronunţat 9,40% dintre sondaţi, 8,7% optând pentru  zona "Cetate", iar 8,4% pentru cartierul "Obcini".  Autorităţile sucevene nu a făcut economii la promisiuni, unele dintre ele fiind realiste, iar altele mai dificil de materializat.  

·        Zona de agrement "Tătăraşi", ar putea fi gata în toamnă, chiar dacă, din cauza pericolului depăşirii deficitului bugetar Primăriei, s-a blocat linia de finanţare de 10 milioane de lei.

Zona de agrement "Tătăraşi" este în curs de amenajare pe o suprafaţă de 75.250 de metri pătraţi în preajma Casei de oaspeţi a lui Nicolae Ceuşescu, Parcului "Şipote", Cetăţii de Scaun a Sucevei şi a Statuii ecvestre a domnitorului Ştefan cel Mare, înspre vest aceasta învecinându-se cu o pădure. Conform proiectului tehnic, suprafaţa în cauză are potenţial de dezvoltare pe linie de agrement, unul neexploatat până acum, în condiţiile existenţei unor spaţii verzi, cât şi a unor iazuri neamenajate. Zona se remarcă printr-un "cadru natural de o deosebită frumuseţe, cu privelişte favorabilă înspre silueta oraşului şi zona de pădure, promiţând, astfel, un grad ridicat de atractivitate". Potrivit unui proiect al Primăriei Suceava, partea de spaţii verzi amenajate, străbătută de alei pietonale, va fi "parţial  gradenată, pentru amenajarea de platforme de tip amfiteatru în aer liber". Aceasta va fi "bordurată" cu dotări culturale, construcţii pentru desfăşurarea activităţilor de alimentaţie publică şi de servicii. În acelaşi cadru urmează a fi plasate locurile de joacă pentru copii, dotate cu tobogane, balansoare cu arc, leagăne, playground etc. Extremitatea estică a obiectivului este destinată sportului şi serviciilor, respectiv debarcaderului, teraselor, unităţilor de alimentaţie publică, spaţiilor comerciale, terenului de baschet, terenului de mini-golf, terenului de tenis. Într-o a treia zonă, se regăsesc lacul ambiental şi lacul de agrement, acesta din urmă pentru navigarea cu ambarcaţiuni speciale de tipul bărcilor şi hidrobicicletelor. "Bordurate" de o "cursivă" pietonală, spaţii verzi, locuri de odihnă şi terase, cele două lacuri vor fi separate de un baraj, cât şi de un amplasament cu destinaţie comercială şi de alimentaţie publică. Zona de agrement "Tătăraşi" include un debarcader, pavilionul pentru muzică, o fântâna arteziană, punctul de informare şi cumpărare de biletele, punctul pentru închiriere bărci şi hidrobiciclete, cabinetul medical, un spaţiu multifuncţional, precum şi un spaţiu administrativ şi pentru depozitare. În proiect, prevăzută este amenajarea de alei şi poteci pentru trasee şi circuite de loisir, de-a lungul acestora fiind amplasate bănci. Bicicliştii vor avea o pistă a lor, iar iluminatul public va fi inclusiv de tip ornamental. Terenul pe care se amenajează Zona de agrement "Tătăraşi" era unul cu vegetaţie spontană cu vegetaţie spontană şi cu 500 de arbori în diferite stare de degradare, în special plopi şi sălcii plângătoare. Aceştia vor fi toaletaţi, amenajarea noilor spaţiilor verzi incluzând plantarea de material dendrologic de calitate, respectiv a arborilor din specii de foioase şi răşinoase. Chiar dacă din cauza pericolului depăşirii deficitului bugetar Primăria are blocat linia de finanţare de 10 milioane de lei, acesta ar putea fi gata în toamnă.    

·        Cascade, foişoare, amfiteatru în aer liber, terenuri de sport, esplanadă floricolă şi unităţi de alimentaţiei publică, în viitoarea  Zona de agrement "Şipote".  

La acesta dată, Primăria face demersuri pentru fundamentarea şi introducerea în circuitul legislativ a unui proiect de lege prin care Parcul "Şipote" ar putea trece din administrarea Regiei Autonome a Pădurilor Romsilva în cea a municipiului Suceava, tocmai în vederea transformării, conform unu mai vechi proiect, într-o zonă de agrement.  Parcul "Şipote", cuprinzând specii din flora ocrotită prin lege, cunoscut şi ca Parcul "Cetăţii", este un loc cu rezonanţă istorică, care prin lucrări de amenajare poate deveni o zonă ideală de agrement, atât şi pentru suceveni, cât şi pentru turiştii din judeţele vecine, din ţară şi din străinătate. Astfel, Studiul de fezabilitate privind reabilitarea Cetăţii de Scaun şi a zonei de protecţie a acesteia, întocmit la comanda Primăriei municipiului Suceava, prevede reparaţii la aleea principală a pârâului Şipote, cea care face legătura dintre centrul oraşului şi aleea cu trepte, care urcă înspre statuia lui Ştefan cel Mare. De-a lungul acesteia vor fi amenajate 3 locuri de odihnă pentru vizitatori, cât şi rampe de acces destinate persoanelor cu handicap. Deoarece terenul este în pantă, pe traseul de coborâre al pârâului Şipote vor fi realizate mai multe cascade, iar în prejma acestora se vor amplasa bănci de odihnă. La confluenţa Pârâului "Şipote" cu Pârâului "Târgului", planificată este construirea unui pod de piatră cu lungime de 10 metri şi o lăţime de 5 metri.  Pentru protejarea turiştilor împotriva intemperiilor, tot în perimetrul de confluenţă a celor două pâraie, ridicat va fi un foişor care, la bază, va avea, de asemenea, o cascadă. Foişorul-adăpost are inclusiv menirea de a pune în valoare Cetatea de Scaun modernizată, prin amenajarea unei terase care să permită "vizualizarea monumentului dintr-o perspectivă inedită". Parcul Şipote va deveni un important punct de găzduire a evenimentelor organizate de autorităţile locale. Cu prilejul organizării Festivalului medieval, în valea dintre centrul urbei reşedinţă de judeţ şi Cetatea de Scaun vor fi  amplasate corturi ale oştilor moldovene şi otomane combatante. Pe acest fond, în scopul creşterii vizibilităţii, versantul dinspre centrul municipiului va fi amenajat sub formă de amfiteatru natural, care, la rându-i va fi dotat, cu un foişor pentru artişti. Pentru atragerea vizitatorilor şi prelungirea sezonului turistic, în parcul Şipote vor fi amenajate funcţiuni de alimentaţie publică, cărora le sunt rezervate 3 platouri circulare, dar şi săli de jocuri sportive; locuri de joacă pentru copii şi terenuri de sport. Tot în zonă, meşteşugari vor putea să-şi desfacă produsele amatorilor de suveniruri.  În Studiul de fezabilitate privind reabilitarea Cetăţii de Scaun şi zonei de protecţie a acesteia este menţionată şi o esplanadă floricolă, iar pentru "agrementarea" perimetrului acesteia, se vor construi, pe lungime de 100 de metri, arcade şi ziduri de sprijin din piatră cioplită. În scopul amenajării spaţiilor verzi, doborâţi urmează a fi 35 de arbori, însă nu dintre cei din speciile dendrologice protejate. Amenajările mai includ montarea de bănci, coşuri de gunoi şi pergole din lemn cu spaliere pentru plante agăţătoare. În parc vor fi construite reţele de alimentare cu apă; reţele de canalizare; reţele de alimentare cu energie electrică; reţele de alimentare cu energie termică produsă cu panouri solare, în timp ce iluminatul public va fi un unul modern, verde, bazat pe panouri fotovoltaice.  Pentru accesul în Parcul Şipote, în prelungirea străzii "Grădinilor" realizată va fi o alee carosabilă. În vederea acordării de servicii în conformitate cu cerinţele europene, dar şi o cât mai bună administrare a zonei, prevăzute sunt construirea unui modern grup sanitar, a unei clădiri pentru personalul administrativ, precum şi a unui punct de gestionare a alimentării cu energie electrică. Nu în cele din urmă, pentru asigurarea salubrităţii, zona va fi prevăzută şi cu un punct de colectare a deşeurilor.

·        Considerat fantezist, proiectul Zona agrement "Aqualand" de pe râul Suceava ar putea deveni realitate.     

Asimilat deja unui pol de dezvoltare urbană, Suceava trebuie să se exprime accentuat ca un vector inter-regional, ca un centru cultura-istoric şi de afaceri sud-est european, se, precizează în Studiul privind relaţiile periurbane aferent Planului Urbanistic General. Cadrul natural al municipiul reşedinţă include şi râul cu acelaşi nume, "acesta reprezentând un important atu, însă unul care nu a fost valorificat până acum", relevă studiul privind zone protejate naturale, aferent PUG. De asemenea, Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a municipiului Suceava în perioada 2016-2020 evidenţiază că, din cauza accesibilităţii reduse la cursul de apă, potenţialul peisagistic al râului Suceava este nevalorificat. Astfel, în prezent există doar unele drumuri de pământ care asigură accesul la firul de apă, "râul Suceava fiind ascuns de situri industriale neutilizate şi parţial dezafectate". Scoaterea din izolare şi valorificarea a acestuia se impune tot mai presant, mai ales în ceea ce priveşte porţiunile aflate o parte şi de alta a podului care leagă centrul urbei reşedinţă de judeţ de fosta zonă industrială, actuala zonă comercială a Sucevei. Din cauza fenomenelor meteorologice periculoase şi viiturilor din anii 2008-2009, un pilon al podului în cauză a fost grav afectat, iar ca urmare a lucrărilor de reparaţii la acesta, albia deviată a râului nu a mai fost adusă la starea iniţială. În vederea ameliorării imaginii necorespunzătoare a respectivii părţi a municipiului, o soluţie o reprezintă dezvoltarea unui circuit de agrement. De altfel, în acest sens, autorităţile municipale au avansatun studiu de regularizare a albiei râului Suceava şi de amenajare, în aval de Complexul comercial "Bazar", a unei Zone de agrement de tip "Aqualand". Potrivit iniţiativei, în calcul este luată  amenajarea terasei superioare ca loc de promenadă, cât şi de practicare a sporturilor de tip role, biciclete, sckateboard, jogging. Totodată, recomandată este plantarea de specii corespunzătoare mediului, respectiv a sălciilor pletoase, sălciilor creţe şi "arborilor cu pendent sau globulus". Graţie învecinării cu Iulius Mall, accesibilitatea la acest perimetru este una facilă, "zona putând fi valorificată la maxim şi introdusă într-un circuit al zonelor belvedere". Nu în cele din urmă, prin regularizarea albiei se vor amenaja un debarcader pentru hidrobiciclete şi bărci, precum şi un loc pentru înotat, cu plaja aferentă şi duşuri. Pe malul apei ar putea fi plasate unităţi de alimentaţie publică şi spaţii pentru practicarea jocurilor sportive. (Datele prezentate fac parte dintr-un studiu trimis înspre publicare Revistei "Ecoforum" a Universităţii "Ştefan cele Mare" Suceava).