Apa rece  se scumpeşte

·        Noile tarife pentru serviciile de apă şi canalizare vor intra în vigoare de la 1 iulie, în prezent necunoscându-se procentajul de creştere a acestora.

·         Conducerea ACET justifică demersul său pin scumpirea energiei electrice, apei brute furnizate de SGA, dar şi prin necesitatea acoperirii serviciului datoriei către furnizori şi bugetul statului.

Apa rece de la  robinetele  sucevenilor se scumpeşte, a anunţat ieri, directorul general al societăţii de apă, canal şi tratare-epurare a apelor uzate şi apelor pluviale, Ştefan Groza. Şeful ACET Suceava a precizat că demersul este unul firesc, „tradiţional”, reglementările cu specific stipulând că actualizarea tarifelor în domeniu se face în fiecare an. Groza a subliniat că procentajul de majorare nu este încă ştiut, calculul acestuia fiind făcut de către Autoritatea Naţională de Reglementare  a Serviciilor Comunitare. Cel mai probabil, sucevenii vor afla cât vor scoate în plus din portmonee în jurul datei de  15 iunie, noul nivel alte tarifelor pentru serviciile de alimentare cu apă rece potabilă, colectare apelor menajere, apelor pluviale, canalizare şi de tratare-epurare urmând a fi aprobat în Adunarea Generală a Acţionarilor a asociaţiei de dezvoltare intercomunitară cu specific, respectiv a Asociaţiei Judeţene de Alimentare cu Apă şi Canalizare (AJAC) Suceava.

Potrivit directorului general Ştefan Groza, în prezent, beneficiarii  serviciilor  furnizate şi prestate de firma de utilităţi comunitare ACET achită 2,98 de lei pe fiecare metru cub de apă potabilă şi 1,64 de lei pe fiecare metru de apă uzată ajuns, epurat şi deversat din staţia de tratare-epurare din Lunca Sucevei, ambele tarife, care vor intra în vigoare de la 1 iulie, neincluzând TVA.

În sprijinul demersului  său, conducerea ACET invocă majorarea indicelui preţurilor de consum, scumpirea energiei electrice, apei brute furnizate de Sistemul de Gospodărire a Apelor, a materialelor, dar şi necesitatea acoperirii cheltuielilor de personal şi serviciului datoriei către diverşi furnizori şi bugetul statului. Un alt element care cântăreşte în balanţa noilor tarifelor este Fondul de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare, a cărui constituire, din redevenţa de 4%, achitată către concendent, este condiţie obligatorie pentru buna desfăşurare a investiţiilor în reabilitare şi modernizare a sistemelor de alimentare cu apă, canalizare şi epurare. De precizat este faptul că, în 2010, la 7 unităţi de servicii comunale de sub gestiunea operatorului regional ACET, a fost introdus tariful unic. Este vorba despre cele din Suceava, Fălticeni, Cîmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului, Siret şi Solca, până la acea dată în respectivele localităţi tarifele la apă şi canalizare fiind diferite. Necesitatea adoptării tarifului unic a fost justificată prin aceea că aşa obligă prevederile contractului de delegare a gestiunii către operatorul regional ACET, precum şi normele europene referitoare la atragerea de finanţare pentru modernizarea sistemelor de apă şi canalizare în localităţile membre ale Asociaţiei Judeţene pentru Apă şi Canalizare(AJAC).  

Chirii ANL cu profit

·        Ocupanţii în vârstă de peste 35 de ani vor achita chirii nesubvenţionate şi chiar de 4 ori mai mari, preftul Primăriei fiind de 1%.  

Municipalitatea suceaveană majorează chiriile pentru ocupanţii locuinţelor ANL. Ieri, în şedinţă ordinară, Consiliul Local a aprobat creşterea valorii chiriei pentru titularii de contracte din blocurile ANL construite în a doua etapă, în Ansamblul „Privighetorii” din carterul Burdujeni. În cauză sunt 20 de ocupanţi din 3 blocuri, în funcţie de suprafaţa locuinţei, chiriaşii respectivi urmând a plăti chirii lunare majorate cuprinse între 275 de lei şi 430 de lei.  La această dată, ocupanţii în vârstă de până la 35 de ani ai locuinţelor ANL, achită chirii subvenţionate începând de la 100 de lei. În municipiul Suceava există 274 de unităţi de locuinţe construite cu fonduri guvernamentale prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe. Potrivit legislaţiei în domeniu, contractele închiriere au fost încheiate pentru  5 ani, între timp, o parte dintre chiriaşi împlinind vârsta de 35 de ani, circumstanţe în care nu mai pot beneficia de subvenţie la plata chiriei. La expirarea perioadei de 5 ani, pentru chiriaşii care au împlinit vârsta amintită contractul de închiriere poate fi prelungit, însă doar în condiţiile recalculării chirie. Sumele încasate cu titlul de chirie de la locatarii blocurilor ANL au menirea de a acoperi cheltuielile de administrare, întreţinere şi reparaţii, impozitele pe terenuri şi clădiri, precum şi recuperarea investiţiei, în funcţie de durata normată stabilită, precum şi de un profit supus negocierii între părţi. Deoarece posibilităţile financiare ale chiriaşilor sunt modeste, s-a stabilit ca profitul negociat să fie de 1% din cheltuielile nete anuale cu amortizarea, întreţinerea curentă, reparaţiile capitale şi cheltuielile de administrare.  În cazul beneficiarilor de locuinţe ANL care nu au împlinit încă vârsta de 35 de ani, valoarea chiriei este păstrată la nivelul iniţial.                

Ca şi în cazul serviciului de salubritate

Bătălie mare pentru contractul de 7,8 milioane de euro,  de întreţinerea şi reparare bienală a străzilor sucevene 

·        „Sper ca, după ce se va termina bătălia, timp de 2 ani, să avem linişte şi să ne facem, cât de cât, o strategie, de asfaltare a acestor străzi”, reliefează primarul Ion Lungu.

·        Până acum, contractul era semnat pe durata unui singur an, iar acesta, după nelipsitele contestaţii, intra în vigoare abia în toamnă, când aproape că nu se mai puteau face intervenţii.

Zilele acestea expiră termenul de depunere a ofertelor pentru licitaţia de atribuire a serviciului de reparare şi întreţinerea străzilor din municipiul Suceava. Primarul Ion Lungu  declarat că noul contract va fi semnat pentru o perioadă de 2 ani, şi nu de un an ca până acum, în aşa fel încât Primăria să-şi poată face şi aplica o strategiei în domeniu. Lungu precizează că, în situaţia contractului semnat pe durata unui singur an, acesta, după nelipsitele contestaţii, intra în vigoare abia în toamnă, când aproape că nu se mai puteau face intervenţii. Edilul şef spune că valoarea noului contract este cuprinsă între 28 şi 34 de milioane de lei(circa 7,8 milioane de euro), fără TVA, acesta având o valabilitate de 24 de luni, începând cu data parafării. Doritorii a se înscrie în cursă  trebuie să aibă o cifră de afaceri totală de minim 56 de milioane de lei, în ultimii 3 ani şi să facă dovada că, în ultimii 5 ani, au avut lucrări similare în valoare de 28 de milioane de lei, fără TVA. Şeful municipalităţii sucevene prevede că şi, în acest  sector, ca şi în cazul serviciului de salubritate stradală, se va da o adevărată bătălie. „Sper ca, după ce se va termina bătălia, pentru că, şi în acest caz, cu siguranţă, vom avea o bătălie, timp de 2 ani, să avem linişte şi să ne facem, cât de cât, o strategie, de asfaltare a acestor străzi. Aşa cum se ştie, din cauza întârzierii aprobării bugetului local, aşa cum s-a întâmplat în acest an, ajungem cu semnarea contractului în luna octombrie, iar două luni până la sfârşitul anului, nu se mai poate face nimic, din cauza frigului”, a evidenţiat şeful administraţiei locale, Ion Lungu. În prezent, serviciul de  reparare şi întreţinere a străzilor este atribuit, prin licitaţie publică, către o asociere formată din societăţile comerciale SUCT Suceava şi Florconstruct Suceava. Obiectul contractului îl constituie executarea lucrărilor de întreţinere şi reparare a străzilor, în vederea menţinerii parametrilor geometrici a suprafeţelor carosabilului şi îmbunătăţirii condiţiilor de desfăşurare a traficului rutier din municipiul Suceava, în funcţie de necesităţi. Contractul este valabil pentru o perioadă de 12 luni şi are o valoare de 14 milioane de lei(circa 3 milioane de euro).

Suceava are nevoie de încă 35 de milioane de euro pentru finalizarea  reabilitării reţelelor de termoficare şi modernizării punctelor termice

·        Începând din 2004 şi până în prezent, în sistemul de  termoficare sucevean au fost investite, inclusiv în cadrul Proiectului „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”, nu mai puţin de 25 de milioane de euro.        

·        „Sunt optimist că, până la sfârşitul actualului mandat, voi lăsa, în Suceava, o centrală şi un sistem de termoficare performante”, relevă primarul Lungu

Primăria municipiului Suceava a aprobat proiectul pe 2013 privind reabilitarea reţelelor de distribuire a agentului termic şi punctelor termice, valoarea investiţiilor ridicându-se la 3,3 milioane de lei. Suma de 2,3 milioane de lei este asigurată de la bugetul de stat, în timp ce 1 milioane de lei provine din bugetul local. Cu fondurile în cauză vor fi modernizate două puncte termice din zona centrală a reşedinţei de judeţ, cu o vechime de peste 50 de ani. Finalizate vor fi, totodată, reţele secundare de la două puncte termice deja modernizate, din cartierele Obcini şi Burdujeni. Primarul Ion Lungu a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că strategia municipală de termoficare cuprinde 3 componente, respectiv realizarea unei noi centrale în cogenerare de înaltă eficienţă, în curs de realizare; reabilitarea reţelelor de transport şi distribuire a agentului termic, precum şi modernizarea punctelor termice. „Este un act de responsabilitate şi sunt optimist că, până la sfârşitul actualului mandat, voi lăsa, în Suceava, o centrală şi un sistem de termoficare performante. Însă, mai este de lucru pe reţele de transport şi distribuire a agentului termic”, relevă primarul Lungu. Edilul şef sucevean arată că în cadrul Programului guvernamental „Termoficare 2006-2015”, Suceava este campion la atragerea de finanţări de la bugetul de stat, însă în ultimii ani, ritmul şi consistenţa  disponibilizării fondurilor au scăzut. Astfel, până în prezent, reabilitate au fost 18 puncte termice din cele 49 existente, respectiv circa 40% din total, conducte secundare în lungime de 62 km, din totalul de 152 km(36,7 %), în timp ce reţelele principale au fost înlocuite în proporţie de 28,6% din total. „Încă mai avem de lucru, fiind necesare încă până la 35 de milioane de euro să finalizăm aceste lucrări. Sigur, aceşti bani vin în proporţie de 70% din bugetul stat şi 30% de la bugetul local. Vom face eforturi, în continuare, să reabilităm punctele termice şi reţele de transport şi distribuţie, pentru că, degeaba vom avea o gigacalorie ieftină la gardul centralei, dacă vor fi pierderi mari pe reţea”, explicat Ion Lungu. Începând din 2004 şi până în prezent, în sistemul de  termoficare sucevean au fost investite, inclusiv în cadrul Proiectului „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”, nu mai puţin de 25 de milioane de euro.         

Primăria va da 50.000 de lei pe Zilele Sucevei

·        La propunerea membrilor Comisiei pentru cultură a deliberativului, în acest an evenimentele cultural-artistice şi de divertisment se vor consuma în mai multe zone de pe raza urbei capitală de judeţ.

Anul acesta Zilele municipiului Suceava vor fi celebrate în perioada  21-24 iunie, a anunţat ieri, în cadrul unei întâlniri cu mass media locale, şeful administraţiei sucevene, Ion Lungu.

Şeful municipalităţii informează că, programul manifestărilor nu este încă definitivat, însă, la propunerea consilierilor locali, respectiv a membrilor Comisiei pentru cultură a deliberativului, în acest an evenimentele cultural-artistice şi de divertisment se vor consuma în mai multe zone de pe raza urbei capitală de judeţ. Este vorba despre parcarea unui supermarket din Lunca Sucevei, platoul Cetăţii de Scaun a Sucevei, esplanada Casei Culturii din centrul municipiului, precum şi despre parcul Iţcani. În  parcarea amintită vor fi concentrate principalele manifestări, respectiv programe de muzică uşoară şi muzică populară, dar şi nelipsitul foc de artificii, stabilit pentru seara zilei de  duminică, 23 iunie. La Cetatea de Scaun va avea loc festivalul de muzică rock, în centrul urbei vor fi ţinute concerte de muzică clasică „concert cafe”, iar în cartierului Iţcani vor evolua interpreţi şi ansambluri de muzică populară.   La Zilele Sucevei, invitaţi au fost primarii de la Chişinău(Republica Moldova), Cernăuţi(Ucraina), Sosnowiecz(Polonia), precum şi doi viceprimari şi doi consilieri din Laval(Franţa), unităţi administrativ-teritoriale cu care municipiul Suceava are acorduri de înfrăţire şi parteneriat. Potrivit primarului Ion Lungu, pentru susţinerea programului de manifestări, de la bugetul local vor fi alocate 50.000 de lei.        

Cătălin Nechifor, şeful CJ Suceava:

„Insolvenţa Termica trebuie analizată foarte atent”

·        Suma de 12 milioane de lei, datorii ale firmei de  termoficare către ACET, constituită ca arierate, ar putea face obiectul uni transfer guvernamental de credite din trimestrul al treilea în trimestrul al doilea.

·        „Dacă nu încasează acei bani, ACET va fi  într-o situaţie foarte delicată”, semnalează Nechifor.   

Nu există o soluţie miraculoasă pentru ieşirea Termica Suceava din blocaj, este de părere preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor. „Există un blocaj foarte mare legat de situaţia Termica, societate care aparţine Primăriei municipiului Suceava. Am discutat cu primarul Ion Lungu şi încercăm să găsim o soluţie care nu are cum să fie una miraculoasă, ci una care să poată fi implementată”, a precizat şeful administrativului judeţean. Nechifor spune că şeful administraţiei municipiului reşedinţă de judeţ, Ion Lungu, poartă discuţii cu responsabilii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice, urmând ca, ulterior, să se adreseze şi Ministerului Finanţelor Publice. Aceasta în perspectiva în care Guvernul, prin planul de reducere a arieratelor, prevede şi o soluţie care ar putea fi aplicată inclusiv pe local. Astfel, conform şefului Consiliului Judeţean Suceava, fondurile bugetare aferente trimestrului al treilea al anului vor face obiectului unui transfer în contul cheltuielilor din  trimestrul în curs. „Astfel, prin acele resurse transferate din trimestrul al treilea în trimestrul al doilea, am putea achita arieratele care sunt constituite către societatea de apă şi canalizare ACET”, subliniază Nechifor. Preşedintele Consiliului Judeţean relevă că, în momentul acesta, ACET are de încasat de la Termica, în contul apei reci furnizate, circa 12 milioane de lei, opinând că factorii guvernamentali ar putea să dea undă verde transferului amintit. „Mă bucur că Guvernul a fost în măsură să identifice ca soluţie şi acest transfer, întrucât banii respectiv, trebuie folosiţi de urgenţă acum, şi nu în trimestrul al treilea”,  şeful executivului judeţean. Cătălin Nechifor  este de părere că insolvenţa Termica este o procedură de durată şi care nu garantează că ACET va încasa în timp util banii cuveniţi.    „Intrarea în insolvenţă şi masa credală nu garantează încasarea sumelor care sunt constituite ca debite către ACET. Noi trebuie să găsim alte variante, să plătim de la Primăria Suceava direct la ACET acele datorii ale Termica”, a preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor, accentuând că „insolvenţa Termica trebuie analizată foarte atent” şi că, „dacă nu încasează acei bani, ACET va fi  într-o situaţie foarte delicată”.  

Rosal Grup ar putea contesta descalificarea din cursa pentru serviciul de salubritate stradală  

·        Primăria Suceava are către compania bucureşteană restanţe mai mari decât datoriile Rosal Grup la bugetul statului.

Desemnarea unui operator de salubritate stradală în municipiul Suceava continuă să fie sub semnul incertitudinii. Şi aceasta pentru că, conducerea firmei Rosal Grup, actualul operator anunţat că ar putea depune contestaţie. Cei de la Rosal Grup sunt nemulţumiţi că, în ciuda faptului că a avut cea mai avantajoasă ofertă, firma a fost descalificată pe motiv că figurează cu datorii la bugetul de stat, potrivit certificatului de atestare fiscală. Directorul Adrian Niculescu, a declarat că respectivul certificat este valabil, şeful Rosal reliefând, însă, că Primăria Suceava are către compania bucureşteană restanţe mai mari decât datoriile Rosal Grup la bugetul statului. Niculescu a precizat că termenul limită de depunere a contestaţiilor este data de 3 iunie. Potrivit deciziei comisiei de evaluare a ofertelor, de la nivelul Primăriei municipiului Suceava, licitaţia a fost câştigată, la sfârşitul săptămânii trecute, de asocierea firmelor locale Diasil Service, Suceava, Florconstruct Suceava şi Brantner Cluj Napoca. Contestaţia înaintată de Rosal Grup ar urma să fie analizată şi soluţionată de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor(CNSC). Miza licitaţiei este una importantă, întrucât, în următorii 8 ani, câştigătorul ar urma să asigure salubritatea s şi deszăpezirea municipiului Suceava pentru echivalentul a nu mai puţin de 5,5 milioane de euro.  De la 1 decembrie 2012, din cauza declanşării cu întârziere a procedurilor de licitaţie,  autorităţile sucevene au fost nevoite să prelungească vechiul contract de concesionare a serviciilor publice de salubritate, document parafat, încă din anul 2004, cu Rosal Grup Bucureşti.    

Proiect comun Suceava-Bistriţa Năsăud, „regionalizare Moldova-Ardeal”

·        Valoarea proiectului de dezvoltare a resurselor umane este de circa 4 milioane de euro, judeţul Suceava putând beneficia de circa 50% din fondurile nerambursabile europene.

Consiliul Judeţean Suceava şi Consiliul Judeţean Bistriţa Năsăud vor depune un proiect comun în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane(POS DRU), Axa prioritară 5, „Promovarea de măsuri active de ocupare”. Şeful administraţiei judeţene, Cătălin Nechifor, spune că vizată este formarea de resurse umane, o categorie ţintă fiind, în special, tinerii din mediul rural, aceştia urmând fi instruiţi în ceea ce însemnă iniţiativă locală, dezvoltarea de afaceri, activităţii independente şi meşteşugăreşti. O altă componentă, la care - potrivit lui Nechifor -, Suceava este lider naţional, priveşte serviciile hoteliere, format fiind personal care va activa în acest sector. „Iată că regionalizarea nu are doar caracter la nivel de Moldova, pentru că lucrăm la proiecte şi cu colegii noştri din Ardeal”, iterează şeful executivului judeţean. 

Valoarea maximă proiectului este de circa 4 milioane de euro, judeţul Suceava putând beneficia de circa 50% din fondurile nerambursabile europene. O parte a banilor va fi orientată înspre înfiinţarea, în spaţiul Palatului Administrativ, a unui centru de formare a resurselor umane. „Încercăm să găsim şi alte componente de finanţare, astfel încât Suceava să fie pregătită din punct de vedere al resurselor umane. Suntem  în momentul în care, împreună cu cei din Bistriţa, scriem cererea de finanţare, şi sper să o obţinem, pentru că este foarte importantă pentru Suceava”,  a explicat preşedintele Consiliului judeţean, Cătălin Nechifor. Formate ar putea fi peste 250 de persoane, domeniile de specializare fiind turismul şi dezvoltarea antreprenorială. 

Lucrările de la depozitul ecologic de deşeuri de la Pojorîta, oprite din cauza unui arsenal de război 

Lucrările de la cele de al doilea depozit ecologic de deşeuri  de la Pojorîta, judeţul Suceava, au fost suspendate din cauză că pe suprafaţa în cauză au fost descoperite mai multe elemente de muniţie şi arme, anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor. „S-au găsit cantităţi foarte mari de muniţie şi materiale cu specific militar, proiectile  de calibrul 152 mm, cartuşe de infanterie de calibru 7,92 mm, focoase de artilerie, dar şi puşti”, precizat Nechifor. Şeful executivului judeţean a informat că, pe situaţie de forţă majoră, conform clauzelor contractuale, consorţiul Bilfinger Berger Baugesellschaft MBH Wien şi Sucursala Gura Humoului a Concret AG România, constructorul de la Pojorîta, a încheiat un contract cu o firmă de specialitate, aceasta din urmă, într-un interval de 35 de zile trebuind să asaneze, din punct de vedere militar, situl de la Pojorîta. Nechifor spune că se doreşte ca întârzierea execuţiei să nu fie prea mare, cele 35 de zile urmând a fi recuperate, pe cât posibil,  de  către constructor.  „Vrem să dăm drumul cât mai repede la treabă, pentru că ne interesează ca acest proiect să meargă mai departe, fără întârzieri prea mari”, adăugând că specialiştii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” au opinat că, în zonă nu ar mai fi şi alte elemente de muniţie şi materiale explozibile.      

Amenajarea depozitului ecologic de la Pojorîta, alături de cele de la Moara, este parte a proiectului de management al deşeurilor, lucrările fiind executate de consorţiul amintit contra a 27,6 milioane de lei fără TVA. Finanţarea este asigurată din fondul European de Dezvoltare Regională în cadrul Programului Operaţional Sectorial POS Mediu. Depozitul se vaîntinde pe 4,4 hectare, va avea o capacitate de 0,35 milioane de tone, iar lucrările vor dura 18 luni. Acelaşi proiect prevede amenajarea a două staţii de selectare şi transfer la Cîmpulung Moldovenesc la Vatra Dornei.    

Alte 3 comune aderă la Zona Metropolitană Suceava

·        Astfel, aceasta ajunge la 13 membri, cu un total de aproape 200.000 de locuitori. 

Comitetul Director al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară  „Zona Metropolitană” Suceava se va întruni, mâine, în şedinţă, pentru a analiza solicitarea de intrare în această structură a 3 noi membri. Este vorba despre comunele Udeşti, Dumbrăveni şi Hînţeşti, odată cu aderarea acestora numărul unităţilor administrativ-teritoriale care fac parte din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ajungând la  13. „Şi-au manifestat intenţia de intra în Zona Metropolitană alte 3 unităţi administrativ-teritoriale, respectiv comunele Udeşti, Dumbrăveni şi Hînţeşti. În aceste condiţii  cred că ne-am atins ţinta de 200.000  de lecuitori pe care ne-am propus-o pentru Zona Metropolitană”, a declarat şeful Asociaţiei, primarul Sucevei, Ion Lungu. Edilul şef sucevean şi-a exprimat optimismul că, în cadrul Zonei Metropolitane vor putea fi promovate importante proiecte cu finanţare  europeană, aceste structuri bucurându-se de prioritate în exerciţiul bugetar 2014-2020 al Uniunii Europene. „Săptămâna trecută am participat la Iaşi, la un seminar pe teme de regionalizare, în cadrul căruia s-a subliniat că aceste  asociaţii de dezvoltare intercomunitară vor avea un rol foarte important, mai ales în exerciţiul bugetar următor al Uniunii Europene, cunoscut sub denumirea de <Agenda 2020>”, explică Ion Lungu. Tot mâine, membrii Comitetului Director vor lua în discuţie prevederile caietului de sarcini pentru  scoaterea la licitaţie a întocmirii studiului de dezvoltare durabilă a Zonei Metropolitane. La finele lunii aprilie, la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară  „Zona Metropolitană” au aderat comunele, Vereşti, Siminicea şi Stroieşti.  Acestea s-au alăturat municipiului Suceava, oraşului Salcea şi comunelor Adîncata, Ipoteşti, Mitocu Dragomirnei, Moara, Pătrăuţi şi Bosanci. Organele de conducere ale Asociaţiei sunt Consiliul de Administraţie, Consiliul Director şi Cenzorul. Consiliul de Administraţie are ca membri pe consilierii locali ai localităţilor componente, iar din Consiliul Director fac parte primarii. Preşedintele Asociaţiei este primarul de Suceava, Ion Lungu, în calitatea sa de şef al celei mai mari unităţi teritorial-administrative din componenţă.  

„Finanţele” sucevene, concentrate pe colectarea arieratelor mari şi recente

·        În primul trimestru, DGFP a aprobat 278 de eşalonări la plata obligaţiilor bugetare restante, valoarea acestora fiind de 23,8 milioane de lei.

Implementarea unui management performant al arieratelor, acordarea de facilităţi la plata acestora din urmă, prin aplicarea măsurii de eşalonare a achitării sumelor recuperabile, constituie o preocupare prioritară a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Suceava. „Accelerarea recuperării arieratelor va fi caracterizată de identificarea şi concentrarea eforturilor de colectare pe arierate mari si recente”, se arată într-o informare a instituţiei sucevene. În materialul citat se evidenţiază că, în perioada care a trecut din acest an, s-au luat măsuri pentru accelerarea recuperării arieratelor şi îmbunătăţirea procedurii de valorificare a bunurilor care fac obiectul executării silită, insolvabilităţii şi stabilirii răspunderii solidare.

Astfel, în primul trimestru al anului 2013, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Suceava a aprobat 278 de eşalonări la plata obligaţiilor bugetare restante, valoarea acestora fiind de 23,8 milioane de lei. Din total, conform graficului, încasările din arierate au însumat, în intervalul la care facem referire, 9,8 milioane de lei.  Arieratele sunt datoriile a căror dată scadentă a fost depăşită cu 90 de zile.

Ploile din ultimul timp au dat pesta cap programul de asfaltări

Din cauza deselor precipitaţii căzute în cursul săptămânii trecute, Primăria municipiului Suceava nu a putut să se încadreze în graficul de reparaţii la infrastructura rutieră, suferindă după sezonul rece care a trecut. „Ploile din ultima perioadă nu ne-au lăsat în pace şi nu am putut să  realizăm ceea ce ne-am propus pentru săptămâna trecută. Nici în această săptămână nu ştiu dacă vom reuşi mai mult, mai ales în condiţiile în care se anunţă că va ploua”, a declarat primul gospodar al municipiului, Ion Lngu.. În vederea turnării uni covor asfaltic nou, se intervine, în continuare, la decopertarea carosabilului  de pe bulevardul „Sofia Vicoveanca”. Este vorba despre porţiunea dintre intrarea în municipiul reşedinţă de judeţ, dinspre Fălticeni, şi până la intersecţia cu Bulevardul „1 Mai”, acesta din urmă fiind modernizat cu fonduri europene, în anul trecut. La finele săptămânii trecute s-au făcut plombării pe mai multe străzi din municipiul Suceava la rând venind altele, conform planificării, inclusiv cele din zona centrală a urbei. De finalizat sunt şi asfaltările de pe DN 29 dinspre Botoşani, însă, Lungu spune că  se aşteaptă o vreme mai bună, astfel încât lucrările făcute să nu fie de proastă calitate. Primarul Ion Lungu a ţinut să mai precizeze că se intervine cosirea spaţiilor verzi şi tunderea gardurilor vii, oraşul urmând  a arăta cât mai bine pe 24 iunie, de Sânziene, când vor fi celebrate Zilele Sucevei.         

Sucevenii au plătit la Termica doar jumătate din doar jumătate din factura lunii trecute  

·        Dacă ritmul plăţilor nu va creşte, există riscul sistării furnizării apei calde.

Deoarece nu reuşeşte să achite restanţele către societatea  de utilităţi comunale ACET, în contul apei reci furnizate, Termica Suceava ar putea întrerupe furnizarea apei calde în municipiul Suceava. Datoriile  firmei de termoficare pentru apa folosită la prepararea agentului termic se ridică la 12 milioane de lei, scadentă fiind, luna acesta, conform graficului de eşalonare, suma de 4,5 milioane de lei. Directorul general al Termica, Ovidiu Dumitrescu a declarat că împrumutul de la Guvern de săptămâna trecută, în valoare de 12 milioane de lei, va merge în principal pentru plata cărbunelui consumat în iarna trecută, iar restul va fi orientat înspre ACET şi E.on Gaz. Dumitrescu a mai precizat că plăţile consumatorilor casnici se menţin la niveluri scăzute, fiind încasată doar jumătate din contravaloarea facturii de 3 milioane de lei, emisă pentru luna trecută. Directorul general al firmei de termoficare din Lunca, Ovidiu Dumitrescu, a avertizat că, în cazul în care populaţia nu îşi va intensifica ritmul de plată, iar municipalitatea nu va găsi soluţii din ieşire din acest impas,  cei 22.000 de abonaţi  ai Termica vor rămâne fără apă caldă la robinete. 

Disponibilizaţii de la Termica nu  au siguranţa că îşi vor primi salariile compensatorii

·        Per total, este vorba despre 11 milioane de lei, sumă în care intră şi contribuţiile aferente drepturilor salariale compensatorii şi care trebuie achitate la bugetele asigurărilor sociale.

·        Anul acesta, Primăria a dat la Termica 29,5 de milioane de lei, bani cu care Termica  a plătit  furnizorii de cărbune şi serviciile de utilităţi.

Sindicaliştii de la societatea termoficare Termica Suceava nu ar fi ştiut care este valoarea salariilor compensatorii pe care fiecare dintre concediaţii colectiv ar fi trebui să le primească după expirarea, la sfârşitul acestei luni, a perioadei de preaviz. Cel puţin aşa a lăsat de înţeles consilierul local PDL, Lucian Harşovschi, care a iterat că, personal l-ar fi auzit pe directorul general al firmei de termoficare în sistem centralizat, Ovidiu Dumitrescu, afirmând că mărimea plăţilor compensatorii pe fiecare disponibilizat încă nu este cunoscută. Lucru contrazis de reprezentatul deliberativului local în Adunarea Generală a Acţionarilor de la Termica, Cornel Grosaru(PSD), care, în schimb, reliefează că problema este alta, respectiv aceea că lucrătorii concediaţi colectiv nu au siguranţa că îşi vor încasa respectivele drepturi compensatorii. „Colegii  de la sindicat ştiu foarte bine despre ce sume compensatorii este vorba. Acestea sunt conform contractului colectiv de muncă, deci nu au cum să se înşele asupra mărimii lor. Însă, nu este vorba că sunt supăraţi din cauză că nu ştiu sumele, ci că nu au siguranţa că le şi primesc”, a subliniat consilierul local municipal social-democrat. Acesta a arătat că, per total, este vorba despre 11 milioane de lei, sumă în care intră şi contribuţiile aferente drepturilor salariale compensatorii şi care trebuie achitate la  bugetele asigurărilor sociale. Cornel Grosaru a ţinut să specifice că fiecare dintre cei disponibilizaţi vor beneficia de  compensaţii care sunt stabilite în funcţie de locul de muncă ocupat, vechimea în muncă  şi salariul pe care l-a avut. În perspectiva dării în funcţiune, din toamnă, a unei noi centrale în cogenerare de înaltă eficienţă, de la Termica concediate colectiv vor fi 295 de persoane. Restul de 274 de lucrători vor rămâne să  asigure conservarea instalaţiilor Centralei Electrice de Termoficare(CET) închise, funcţionarea cazanelor de apă fierbinte(CT29 şi activitatea pe reţelele de transport şi distribuire, precum şi din punctele termice. Săptămâna trecută, primarul municipiului Suceava, declara că Primăria şi-a făcut datoria faţă de Termica, virând în conturile acesteia, anul acesta, 29,5 milioane de lei.  Se pare însă, că conducerea firmei de termoficare a folosit banii pentru a-şi achita datoriile către furnizorii de cărbune şi servicii de utilităţi.

Contribuabilii cu datorii restante, împiedicaţi să sustragă bunurile care urmau a fi valorificate

·        DGFP Suceava urmăreşte reducerea fraudei în faza de colectare forţată, prin prevenirea diminuării sau înstrăinării patrimoniului.

Direcţia Generală a Finanţelor Publice Suceava pune accent pe dinamizarea acţiunilor de obligare la plată a contribuabililor rău-platnici, concomitent cu reducerea fraudei în faza de colectare forţată, prin prevenirea diminuării sau înstrăinării patrimoniului acestora. Conform unei informării DGFP, privind activitatea instituţiei sucevene în primul trimestru al anului 2013, consecinţă a acestor măsuri, „contribuabilii cu datorii restante, notificaţi în vederea executării silite, vor fi împiedicaţi să sustragă bunuri care urmează să fie valorificate”. Aşa se face că, în primele 3 luni ale anului, în vederea recuperării creanţelor fiscale, DGFP a comunicat 8.814 de somaţii, pentru debite în valoare de 61,5 milioane de lei, încasările efective ridicându-se la 15,4 milioane de lei. În acelaşi timp, s-au înfiinţat 4.047 popriri pe disponibilităţile din conturile bancare. Debitele „vânate” însumau 17,7 milioane de lei, iar recuperările s-au situat la nivelul de 13,1 milioane de lei. La terţi s-au înfiinţat 243 de popriri, urmărite fiind creanţe în valoare de 2,5 milioane lei, în timp ce încasările sunt de 186.697 lei. Totodată, lucrătorii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice au înfiinţat 94 de sechestre pe bunuri mobile şi 52 de alte sechestre pe bunuri imobile. Valoarea estimată a bunurilor sechestrate era de 9,9 milioane de lei, valorificându-se, parţial, 74 de sechestre, în sumă de 821.447 lei. Potrivit raportului citat, DGFP a organizat 60 de licitaţii de vânzare a bunuri mobile şi imobile sechestrate, în urma înstrăinării acestora încasându-se 17.839 lei. Astfel, prin aplicarea măsurilor de executare silită, în perioada 1 ianuarie-31 martie 2013, la bugetul statului s-au încasat aproape 30 de milioane de lei.

Mirosul pestilenţial din Suceava va dispărea doar după finalizarea lucrării abandonate de la staţia de epurare  

·        Dytras ar putea fi executată cu 1 milion de euro, ACET urmând a încredinţa execuţia componenţei de uscare a nămolului unei alte firme.  

·        „Am înţeles că, deja, s-au trimis adrese către banca din Spania, unde este depusă garanţia de bună execuţie”, declară fostul viceprimar Viorel Seredenciuc, responsabil cu lucrările ISPA. 

Mirosul neplăcut care provoacă disconfort locuitorilor municipiului Suceava  va  mai persista o bună bucată de vreme, acesta urmând a dispărea doar după ce vor fi remediate deficienţele lăsate în urmă de executantul proiectului de modernizare a staţiei de tratare-epurare a apelor menajere. Fostul viceprimar, Viorel Seredenciuc, responsabil  cu derularea lucrărilor ISPA, precizează că reabilitarea cu fonduri europene a obiectivului amintit a fost câştigată, la licitaţia organizată în Bucureşti, de firma spaniolă Dytras. „Până la jumătatea proiectului firma a mers foarte bine, după care a început să scârţâie. Ne-am dat seama că se întâmplă ceva neplăcut şi, împreună cu ACET şi cu organismul intermediar care gestiona ISPA la nivel de ţară, am pus presiune pe aceasta. La un moment dat se punea problema întreruperii contractului, însă ne asumam un foarte mare risc, întrucât aceasta însemna încă 1 an de aprobări şi licitaţii. Astfel, ieşeam din perioada de execuţie şi pierdeam banii nerambursabili”, a evidenţiat Seredenciuc. Consilierul local democrat-liberal susţine că, din păcate, compania spaniolă nu a mai putut termina lucrările, o mică parte din proiect, şi poate una dintre cele mai importante, cea referitoare la componenta de gestionare a nămolului rezultat după procesul  de epurare, rămânând „neatacată”. „Nămolul rezultat urma a fi uscat pe un pat de uscare, până la o umiditate de 30-35%, mai departe, acesta urmând a fi utilizat în agricultură ori a fi transportat la groapa ecologică de deşeuri de la Moara”, arată Seredenciuc. Conform acestuia, firma Dytras a intrat în procedură de insolvenţă,  situaţie în care societatea de utilităţi comunale ACET Suceava, administratorul staţiei de tratare-epurare ar putea cere executarea garanţiei de bună execuţie, „care este destul de mare, de circa 1 milion de euro”. „Am înţeles că, deja, s-au trimis adrese către banca din Spania, unde este depusă garanţia de bună execuţie, iar ACET va avea libertatea de a utiliza cei bani, probabil pentru încredinţa lucrările unei alte firme, care să finalizeze componenta de gestionare a nămolului”, a iterat fostul viceprimar PDL al Sucevei. Viorel  Seredenciuc spune că, până în prezent, nămolul a fost depozitat necorespunzător, în stare umedă, într-o zonă deschisă, motiv pentru care a degajat şi respectivul mirosul neplăcut. În cadrul Programului ISPA, Dytras Spania, s-a ocupat de modernizarea staţiei de tratare-epurare a municipiului Suceava contra a 13,66 milioane euro

Inspecţia în construcţii  ar putea suspenda lucrările de la noua centrală de termoficare a Sucevei   

·        Şeful instituţiei sucevene, Costel Tătaranu, a constatat că lucrările de amenajare din Lunca Sucevei se fac fără proiectul tehnic  de rigoare.

·         „Nu este momenetul să dăm un semnal că nu rezolvăm situaţia, pentru că, şi aşa încasările sunt cum sunt”, a explicat alesul municipal social-democrat, Cornel Grosaru

Intervenţiile de amenajare a noii centrale de termoficare în sistem centralizat  a municipiului Suceava ar putea fi sistate. Semnalul este tras de şeful Inspecţiei în Construcţii Suceava, Costel Tătăranu, consilier local PDL, care a declarat, în plenul şedinţei deliberativului municipal, că la o vizită privind faza determinantă, a constatat că, la turnarea fundaţiei viitorului obiectiv  nu se lucrează după un proiect tehnic, aşa cum obligă legislaţia în vigoare. Tătăranu reliefează că intervenţiile au loc doar în baza unor planşe pe care le furnizează o firmă din Deva.    „Trebuie să informeze că cei de acolo sunt în situaţia să întrerupă lucrările, pentru că se lucrează fără proiect. Nu este posibil ca la complexitatea şi valoarea  respectivă, de 80 de milioane de euro, să se lucreze fără proiect tehnic, ci doar pe baza unor planşe, traduse şi aduse de o firmă din Deva”, a arătat Costel Tătăranu.

Reprezentantul Consiliului Local în Adunarea Generală a Acţionarilor de la  Termica, Cornel Grosaru(PSD) a pus în vedere că nu este momentul ca populaţiei să i se dea un semnal negativ, întrucât lucrările la noua centrală sunt în grafic, iar până la punerea acesteia în funcţiune, sucevenii vor avea apă caldă de la CT 2. „Sigur, interesant ar fi fost de spus că lucrările merg întru-totul bine. Am văzut personal care este stadiul execuţiei, în 2-3 săptămâni urmând se termina ceea ce este poate cel mai important,  respectiv asigurarea fundaţiei, după care, foarte rapid, vor veni montate structura şi utilajele. În toamnă o să avem energie termică de la noua centrală, deci nu este momentul să dăm un semnal că nu rezolvăm situaţia, pentru că, şi aşa încasările sunt cum sunt”, a explicat alesul municipal social-democrat, Cornel Grosaru. Centrala construită în Lunca Sucevei de Bioenergy Suceava, subsidiară a Adrem Invest Bucureşti, urma să fi dată în folosinţă pe data de 9 noiembrie 2013.             

Judeţul Suceava va face parte din Regiunea Moldova-Bucovina 

·        Comisia pentru regionalizarea a reţinut propunerea primarului municipiului Suceava, Ion Lungu, care a considerat că aşa ar trebui să se numească actuala Regiune de Dezvoltare Nord Est.   

Viitoare regiune din care va face parte judeţul Suceava ar putea să poarte denumirea de Regiunea Moldova-Bucovina. Aceasta după ce, la întâlnirea de ieri, de la Iaşi, pe tema viitoarei organizări administrativ-teritoriale a României, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, a făcut respectiva propunere în plenul audierii publice amintite. Edilul şef sucevean a declarat că iniţiativa sa a fost apreciată de comisia de specialitate, cât şi de vicepremierul Liviu Dragnea, coordonatorul demersurilor pregătitoare ale procesului de regionalizare. „La întâlnirea pe teme de regionalizare de la Iaşi, am propus ca denumirea viitoarei regiuni din care va face parte şi judeţul Suceava să includă şi numele provinciei istorice Bucovina, indiferent unde ar urma să fie stabilită capitala  regiunii. Am dat ca exemplu denumirea de Regiunea Moldova-Bucovina, lucru care a fost apreciat şi reţinut de către comisia pentru regionalizare”, a declarat şeful administraţiei locale sucevene. Primarul Lungu a ţinut să precizeze că Bucovina reprezintă un brand, atât naţional cât şi internaţional, şi ar fi păcat ca acesta să fie marginalizat. Cât despre sediul capitalei noii regiuni, Ion Lungu a  apreciat că, mai mult ca sigur, acesta va fi stabilit la Iaşi. Aceasta din moment un sondaj, efectuat la comanda structurii cu atribuţii pe linia regionalizării, arată că, pentru Suceava-reşedinţă de regiune s-au pronunţat doar 14% dintre respondenţi, în timp ce Iaşul adunat 48% dintre răspunsurile favorabile. Regiunea Moldova-Bucovina ar urma se constituie pe structura Regiunii de Dezvoltare Nord Est, din care fac parte judeţele Suceava, Botoşani, Iaşi, Bacău, Vaslui şi Neamţ.   

Contestaţie la contestaţie, la licitaţia pentru salubritatea suceveană

Asocierea de firme Florconstruct Suceava, Diasil Service Suceava&Bratners Servicii Ecologice Cluj a revenit cu încă o contestaţie la licitaţia pentru delegarea prin concesionare gestiunii serviciului de salubritate stradală organizată de Primăria municipiului Suceava.  Cu toate acestea, primarul Ion Lungu a anunţat că ultimul termen pentru evaluarea ofertelor competitoarelor înscrise în cursă este 26 mai. „Aceeaşi asociere a mai depus o contestaţie, legată de unele termene. Se pare că, slavă Domnului!, la contestaţii stăm bine”, a iterat primul gospodar al urbei  reşedinţă de judeţ. Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor(CNSC) a mai respins o contestaţie a asocierii de firme Florconstruct Suceava, Diasil Service Suceava&Bratners Servicii Ecologice Cluj Napoca. Potrivit CNSC, argumentele invocate de către firmele contestatoare nu erau „temeinice şi justificate”, drept pentru care procedura de licitaţie a continuat, inclusiv cu ceilalţi doi participanţi, respectiv, Rosal Grup Bucureşti, actualul operator de salubritate din reşedinţa de judeţ, cât şi cu Romprest Bucureşti.   Florconstruct Suceava, Diasil Service Suceava şi Bratners Servicii Ecologice Cluj Napoca s-au adresat Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, „pârând” organizatorul, adică pe Primăria Suceava, că ar fi prelungit în mod nejustificat termenul pentru depunerea ofertelor de către competitori.  Ion Lungu a declarat că, întrucât la mijloc erau 2 zile de nelucrătoare, a considerat că este necesar să dea „un termen mai larg” potenţialilor doritori să se înscrie la licitaţie. De precizat este şi faptul că, de la 1 decembrie 2012, din cauza declanşării cu întârziere a procedurilor de licitaţie,  autorităţile sucevene au fost nevoite să prelungească vechiul contract de concesionare a serviciilor publice de salubritate, document parafat, încă din anul 2004, cu Rosal Grup Bucureşti.    

Două bănci se bat să crediteze lucrările de reabilitare a fostului Cinema „Modern”

·        Execuţia, suspendată anul trecut, din cauza lipsei de fonduri, ar putea fi încheiată în acest an.

Săptămâna aceasta s-a consumat etapa a doua de deschidere a ofertelor pentru finanţarea pe bază de credit a lucrărilor de amenajare a Centrului cultural „Bucovina” Suceava. La licitaţia organizată de Primăria Suceava au fost prezentate ofertele tehnice şi financiare, primarul Ion Lungu, anunţând că în competiţie au intrat două unităţi bancare, respectiv Unicredit Ţiriac Bank şi CEC Bank.  „Ofertele urmează să fie verificate de comisia de evaluare. În final, pe baza punctajului întrunit, aceasta din urmă va alege oferta cea mai corectă”, precizează Lungu. Creditul în valoare 4,6 de milioane de lei se întinde pe o perioadă de 10 ani,  Unicredit Ţiriac Bank propunând o dobândă de 4%, iar CEC Bank, una de 5%, la acestea adăugându-se şi comisioanele de rigoare. Edilul şef spune că se intenţiona ca execuţia, suspendată anul trecut, din cauza lipsei de fonduri, să fie încheiată în acest an. Însă, întrucât bugetul local a fost aprobat abia în martie, deja s-au scurs 5 luni, iar intervenţiile încă nu au fost reluate. „Intenţionăm să asigurăm bani pentru Centrul cultural <Bucovina>, pe ca noi ne propunem să-l terminăm în acest an. Din păcate, iată că a trecut, deja, o jumătate de an, bugetul local fiind  aprobat cu întârziere, cea ce ne-a decalat de la program. Însă, vom face tot posibilul, în aşa fel încât să apropiem de final acest obiectiv  foarte important pentru municipiul şi judeţul Suceava”, a declarat şeful municipalităţii sucevene, Ion Lungu. Investiţia totală în reabilitarea fostului cinematograf „Modern” şi de amenajare a Centrului Cultural „Bucovina” este de 13 milioane de lei, până în prezent fiind plătită efectiv suma de 7 milioane de lei. În momentul de faţă, structura de rezistenţă este finalizată, închiderile sunt la 80% din total, finisajele fiind făcute în proporţie de 60%.  Cu creditul de 4,6 milioane de lei, gradul de îndatorare al Primăriei ar ajunge la 17,49%, unul sub limita de 30% impusă de legislaţia în vigoare. După terminarea lucrărilor, sala de spectacole va avea 300 de locuri, prin extinderea clădirii vechi obţinându-se o suprafaţă desfăşurată de 2.500 de metri pătraţi. Noul imobil extins va avea 3 etaje, plus un etaj tehnic, compartimentate în birouri, spaţii pentru expoziţii, magazin, bibliotecă, laboratoare, cabine, depozit pentru costume, spălătorie etc.      

Încă un hop trecut cu proiectul european de reabilitare a 10 străzi 

Municipalitatea suceveană a mai trecut un hop cu proiectul de reabilitarea infrastructurii rutiere cu fonduri europene suplimentare, redistribuite în cadrul Programului Operaţional Regional. Pentru a continua procedura specifică, Primăria Suceava a fost condiţionată de promovarea şi adoptarea unei hotărâri de Guvern prin care lista bunurilor din domeniul public al judeţului Suceava trebuia să fie reactualizată. În urma demersurilor făcute la Bucureşti, demersul a fost concretizat, prin includerea în actul normativ respectiv a podurilor de străzile Plevnei şi „Cuza Vodă”, care ar urma să intre, de asemenea, în reabilitare. „Am primit o scrisoare de la Autoritatea de management a POR, potrivit căreia, urmare a analizei şi evaluării tehnice financiare,   proiectul nostru a fost acceptat la finanţare. Ca atare, zilele acestea este aşteptată vizita în teren a evaluatorilor, pentru a prezenta documentele în original. De aceea, estimez ca într-o lună şi jumătate, să putem semna contractul de finanţare şi să putem demara licitaţia pentru desemnarea executantului”,  a declarat primarul Ion Lungu.   

Reabilitările vor cuprinde 8,8 km de şosele, valoarea totală a proiectului fiind de circa 7,9 milioane de euro. Primăria municipiului Suceava va participa cu 200.000 de euro, precum şi cu 1,5 milioane de euro, taxă pe valoare adăugată, recuperabilă ulterior. Printre altele,  în lucru  vor intra străzile „Universităţii”, „Traian Vuia”, „Grigore Alexandru Ghica”, „Cernăuţi”, „Mihai Eminescu”,  „Mărăşti”, dar şi bulevardul „George Enescu”. În proiect mai sunt cuprinse reparaţii la podul peste râul Suceava şi pasajul de peste calea ferată, ambele din cartierul Iţcani, precum şi la podurile de străzile Plevnei şi „Cuza Vodă”.

Astăzi, la Iaşi,

Primarul Lungu îi cere vicepremierului Dragnea bani pentru disponibilizaţii de la Termica

·        În cauză estre suma de 7,32 milioane de lei, aceasta adăugându-se la cele 11 milioane de lei acordate de Primărie şi Termica.

Primarul Sucevei, Ion Lungu, va cere, astăzi, vicepremierului Liviu Dragnea,  cu prilejul întâlnirii pe tema regionalizării, ce are loc la Iaşi, o audienţă pe tema promovării unui act normativ al executivului din Capitală, prin care salariaţilor concediaţi de la Termica să li se acorde suportul financiar necesar, potrivit legislaţiei în vigoare. „Este vorba despre plata veniturilor de  completare a persoanelor disponibilizate şi trecute în şomaj. Săptămâna trecută an avut discuţii cu secretarul de stat Matache şi urmează să solicit o întâlnire şi domnului vicepremier Liviu Dragnea, astfel încât să fim incluşi pe lista din hotărârea de Guvern ”, arată Lungu, menţionând că în cauză estre suma de 7,32 milioane de lei. Suma cu titlul de ajutor de şomaj, se va adăuga, potrivit primarului Sucevei, la cele 11 milioane de lei acordate de Termica şi Primărie. Consiliul Local al municipiului Suceava se va întruni într-o şedinţă extraordinară, pe ordinea de zi fiind aprobarea unei noi variante a programului de restructurare a firmei de termoficare în sistem centralizat din Lunca Sucevei. „Aceasta trebuie mai întâi negociat cu sindicaliştii şi aprobat de Adunarea Generală a Acţionarilor de la Termica, după care va fi dezbătut în plen. Cred că mi-am făcut datoria faţă de Termica şi salariaţii de la această societate şi am dat mai mulţi bani faţă de câţi ne-am angajat”, a subliniat edilul şef al Sucevei, Ion Lungu. Directorul general al Termica Suceava, Ovidiu Dumitrescu anunţa, că 280 dintre cei 570 de angajaţi al firmei de termoficare vor fi trimişi acasă la sfârşitul lunii mai sau, cel mai târziu, la începutul lui iunie. Deciziile de concediere colectivă au fost date după Sărbătorile pascale, aşteptată fiind să treacă perioada de preaviz, care a fost acordată disponibilizaţilor, conform prevederilor legale în vigoare.

Suceava nu mai are niciun hectar de teren pentru restitutio integrum  

·        Cei mai mulţi dintre foştii proprietari sau moştenitorii acestora vor restituirea în natură, Primăria sperând să obţină terenuri de SCA sau ADS.

·        Suprafeţele cele mai mari sunt revendicate de cetăţeni din Burdujeni sat, pe respectivele terenuri construindu-se fosta zonă industrială din Lunca Sucevei

Pe 17 mai a intrat în vigoare Legea nr. 165/2013 privind finalizarea procesului de restituire a proprietăţilor, Primăria Suceava făcând primele demersuri pentru aplicarea acesteia. Conform actului normativ, în termen de 30 de zile, la nivel local trebuie constituită o comisie specializată, aceasta urmând a fi formată din mai mulţi membri,  respectiv primarul municipiului, secretarul municipiului, un reprezentat al Prefecturii, un specialist în măsurări topografice şi un reprezentant al Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Potrivit primarului Ion Lungu, o primă etapă constă în inventarierea cererilor şi mărimii suprafeţelor de terenuri solicitate a fi restituite în natură, precum şi a disponibilului existent. După datele preliminare, municipalitatea suceveană ar trebuie să înapoieze solicitanţilor nu mai puţin de 600 de hectare de terenuri. Lungu spune că, noul act normativ permite o reevaluare a dosarelor, inclusiv a celor ajunse la Autoritatea naţională pentru Restituirea Proprietăţii, condiţii în care cei mai mulţi dintre foştii proprietari sau moştenitorii acestora vor restituirea în natură, pe vechile amplasamente ori în compensare cu alte terenuri. „Din păcate, Primăria nu are terenuri, iar în acest sens, am avut o discuţie şi cu domnul prefect Florin Sinescu. În măsura în care mai este posibil, am cerut să ni se transfere nişte terenuri de la Staţiunea de Cercetări Agricole şi Agenţia Domeniilor Statului”, a reliefat ocupantul fotoliului din Areni, accentuând că, în caz contrar”, nu există nicio şansă pentru reconstituirea în natură a dreptului de proprietate.           

Ion Lungu spune că suprafeţele cele mai mari sunt revendicate de cetăţeni din Burdujeni sat, pe respectivele terenuri construindu-se fosta zonă industrială din Lunca Sucevei, actuala zona comercială.      

Din bani publici, jucători şi antrenori cu salarii de 3 ori mai mari decât cel primarului  Sucevei

·        „Nu avem nimic atunci când este vorba despre bani privaţi: pot să li se dea şi cîte 10.000 de euro pe lună”, a declarat primarului Sucevei, Ion Lungu.

Primarul Sucevei, Ion Lungu, cere reconsiderarea salariilor jucătorilor, antrenorilor şi directorilor asociaţiilor sportive din handbalul şi fotbalul sucevean. Edilul şef a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă că a virat către echipele de handbal C.S „Universitatea” şi, respectiv, cea de fotbal, Rapid CFR, sume de câte 100.000 de lei de fiecare, bani care vor lua calea achitării drepturilor salariale restante ale jucătorilor şi personalului aferent.  Lungu reliefează că, în actualele condiţii de criză, eforturile financiare în cauză sunt destul de importante, întârzierea fiind motivată prin concentrarea administraţiei locale pe achitarea cheltuielilor cu asigurarea funcţionării termoficării în sezonul rece trecut. Edilul şef a dat asigurări că fondurile vor  ajunge la sport la fel ca în ultimii 8 ani, însă doar în funcţie de performanţa obţinută. În condiţiile în care Primăria este principalul, dacă nu unicul susţinător financiar al ramurilor sportive locale, şi chiar a celor judeţene, şeful municipalităţii sucevene crede că s-ar impune şi o „revizuire” a salariilor celor care activează în domeniu.  Aceasta şi în contextul în care, din partea unora dintre asociaţiile sportive, au venit solicitări de creştere a sumelor alocate sportului cu titlul de fonduri nerambursabile, potrivit legii. „Nu avem nimic atunci când este vorba despre bani privaţi: pot să li se dea şi câte 10.000 de euro pe lună. Dar dacă trăiesc pe lângă bugetul public, atunci cred că ar trebui reconsiderate salariile. Există cazuri concrete - vorbesc în cunoştinţă de cauză - de jucători care, antrenori, directori, care au salarii de trei ori mai mari decât cel al primarului. Dacă cei în cauză depind  de bugetul local, nu mi se pare corect”, a arătat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu.