Reabilitarea termică pe bani europeni, aproape
imposibilă din cauza datoriilor către firmele de utilităţi
·
Una
din cauzele majore a numărului mic de solicitanţi o reprezintă condiţionarea
eligibilităţii dosarului de achitarea la
zi a facturilor către prestatorii de servicii de utilităţi.
·
Primăria
şi-a propus să adune documentaţii pentru circa 3500 de apartamente, până acum
de la proprietari venind solicitări doar pentru 123 de unităţi de locuit.
Foarte puţini proprietari au depus la Primăria municipiului Suceava
dosare de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe, cu fonduri alocate
printr-un program cu specific al Uniunii Europene, primarul reşedinţei de
judeţ, Ion Lungu, manifestându-si îngrijorarea în acest sens. „Personal nu sunt
mulţumit de modul în care decurg lucrurile. Am avea această şansă, având în
vedere că suntem un municipiu mare, pol de dezvoltare urbană, şi am putea
absorbi o sumă mare cu această destinaţie. Sunt îngrijorat, întrucât nu mă
aşteptam să fie chiar atât de puţine apartamente care să întrunească criteriile
pentru reabilitare pe bani europeni”, reliefează edilul şef. Primăria şi-a
propus să înainteze documentaţia pentru circa 3500 de apartamente, până acum, de
la proprietari venind dosare doar pentru 123 de unităţi de locuit. Este vorba
despre cele din blocurile nr. 1A
„Dimitrie Onciu”, nr. 1B „Nicolae Bălcescu”, nr. 1C „Nicolae Bălcescu”, nr. 5
„Dimitrie Onciu”, T7 „Ana Ipătescu” şi nr. 12 „Mărăşeşti”. Lungu precizează că
una din cauzele majore a numărului mic de solicitanţi este condiţionarea
eligibilităţii dosarului de achitarea la zi a facturilor către firmele furnizoare de servicii de
utilităţi. „Legea este una destul de dură, pentru că, în primul rând,
solicitanţii nu trebuie să aibă datorii la utilităţi. De aceea, iată un motiv
în plus pentru care este necesar să ne achităm facturile la utilităţi, acela de
a ne reabilita termic apartamentele, cu fonduri europene. Din păcate, mingea
este la asociaţiile de proprietari”, a
explicat primarul Ion Lungu. Potrivit ghidului
şi programului pilot, anvelopate ar urma să fie locuinţele construite în
perioada 1950-1990, beneficiarii, adică proprietarii şi autorităţile locale,
participând cu 40% din resursele financiare necesare. În blocurile în care
peste 50% din familii au venituri mai mici de 150 de euro, autorităţile locale
vor suporta 30% din fonduri, iar proprietarii vor asigura partea lor ‚ de 10%.
Participarea va fi de împărţită, în mod egal, acolo unde veniturile a peste 50%
din proprietari nu depăşesc 350 de euro pe familie. Primăria va veni cu 10% din
finanţare în situaţia în care peste jumătate din familiile de pe un condominiu
au venituri de sub 550 de euro, caz în care acestea din urmă vor avea, fiecare,
câte un aport de 30% din contravaloarea lucrărilor.