Lipsă de entuziasm la reabilitarea termică cu susţinere financiară guvernamentală a blocurilor de locuinţe sucevene

·        Din noiembrie 2018, la program au aderat sucevenii din doar 100 de apartamente, până acum acorduri de voinţă fiind obţinute pentru un total de 3.731 de unităţi de locuit.

·        „Nu văd că 1.000 de euro ar fi un capăt de ţară, ca apartamentul să fie pregătit pentru o întreagă viaţă”, a spus primarul Ion Lungu, după ce s-a spus că reţinerile sunt cauzate şi de necunoaşterea costurilor care revin unei familii.

·         Potrivit reglementărilor guvernamentale, bugetul de stat va suporta 60% din valoarea totală investiţiei, Primăriei revenindu-i 30% din costuri, iar asociaţiei de proprietari-10%. 

Primăria municipiului Suceava a prins în proiectul de buget pentru anul 2019 suma de 4,33 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 1 milion de euro, bani destinaţi reabilitării termice a blocurilor de locuinţe şi reprezentând partea de participare a autorităţilor locale pentru lucrări aferente a 10.000 de apartamente. Primarul Ion Lungu a făcut anunţul în cadrul întâlnirii cu administratorii şi preşedinţii asociaţiilor de proprietari, spunându-le acestora că, în continuare, numărul celor care şi-au exprimat intenţia de a-şi îmbunătăţi condiţiile de locuit este unul nedorit de mic. Această stare de fapt este explicată inclusiv prin aceea că multe dintre blocuri au fost „anvelopate” prin contribuţia proprietarilor, edilul-şef exprimându-şi dezamăgirea că, de la ultima întrunire, cea din noiembrie 2018, la program au aderat proprietarii din doar 100 de apartamente. „Din păcate, ceea ce îmi doream, să crească numărul solicitărilor pentru a intra în acest proiect nu s-a întâmplat. A crescut cu 100 numărul de apartamente, avem 3.731 de apartamente, dar sperăm ca oamenii să se mai convingă pe parcurs. S-a spus că multe blocuri sunt <anvelopate>, însă - făcută după ureche -, reabilitarea termică nu este aceea pentru care se acordă certificat de eficienţă energetică şi care să dea siguranţa că sunt recuperaţi banii. Fie că se încălzesc în sistem centralizat, pe gaze sau pe energie electrică, cei care fac această reabilitare îşi reduc la jumătate cheltuielile”, a arătat primul gospodar al oraşului, subliniind că, se pare, „nu a fost destul de convingător”. În timpul discuţiilor, din partea diriguitorilor de asociaţii s-a ridicat problema sumei efective pe care ar trebui să o plătească un proprietar, necunoaşterea acesteia explicând, de asemenea, lipsa de entuziasm. Lungu a precizat că nu pot fi avansate sume exacte, acestea putând fi de 1.000 sau chiar de 1.500 de euro, în funcţie de mai mulţi factori, printre care suprafaţa apartamentelor, specificitatea şi complexitatea intervenţiilor. „Prima dată se dă acordul de voinţă, se întocmeşte proiectul tehnic, iar în funcţie de acesta se stabileşte cât costă. Nu văd că 1.000 de euro ar fi un capăt de ţară ca apartamentul să fie pregătit pentru o întreagă viaţă”, a preciza Ion Lungu, primarul Sucevei, Ioan Lungu. Potrivit reglementărilor guvernamentale, în cadrul Programului de creştere a eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe, bugetul de stat va suporta 60% din valoarea totală investiţiei, unităţii administrativ-teritoriale revenindu-i 30% din costuri, iar asociaţiei de proprietari-10%. Aceasta în comparaţie cu un proiect al Uniunii Europene, în valoare de minimum 100.000 de euro pentru o asociere de blocuri, în cazul căruia Primăria trebuia să asigure 15% din valoarea investiţiei, proprietarii-25%, iar diferenţa fiind finanţare nerambursabilă.