Parcelele gratuite pentru construirea de locuinţe nu sunt la mare căutare

·        În 145 de dosare, doar 29 de titulari s-au prezentat cu acte la zi, 73 nu au mai fost actualizate, iar 28 dintre cei interesaţi iniţial au dobândit proprietăţi între timp.

·         În 6 cazuri nu s-au îndeplinit condiţiile restrictive, altor 4 solicitanţi li s-au repartizat locuinţe ANL sau sociale, iar 5 potenţiali beneficiari au făcut cereri de renunţare.  

Consiliului Local Suceava a aprobat ieri, în şedinţă ordinară, cererile de atribuire de terenuri în baza Legii nr.15 din 2003 privind sprijinul acordat tinerilor în vederea construirii unei locuinţe personale. În ultimii ani, autorităţile municipale sucevene au pus la dispoziţia tinerilor în vârstă de până la 35 de ani 399 de parcele în suprafaţă de 300 de metri pătraţi, în reşedinţa de judeţ luând fiinţă, astfel, două noi cartiere, respectiv „Tinereţii” şi „Europa”. Întrucât unii dintre beneficiarii iniţiali s-au retras, atât în  zona Dealului Mănăstirii Teodoreni, cât şi din cea a Dealului Tătăraşi, disponibile au fost declarate 20 de parcele. Cele mai multe sunt cele neocupate de pe Dealul Tătăraşi, din preajma sediului Primăriei. Parcelele rămase libere au fost scoase la redistribuire, în condiţiile în care la serviciul specializat al executivului au fost luate în evidenţă 145 de cereri de atribuire. Specialiştii Primăriei au trimis adrese de reactualizare a dosarelor înregistrate în ultimul timp, însă, din total, doar 29 de titulari de cerere s-au prezentat cu acte la zi. Alte 73 de dosare nu au  mai fost actualizate, în 6 cazuri nu s-au îndeplinit condiţiile restrictive prevăzute prin reglementările în vigoare, altor 4 solicitanţi li s-au repartizat locuinţe ANL sau sociale, 5 potenţiali beneficiari au făcut cereri de renunţare, iar 28 dintre cei interesaţi iniţial au dobândit proprietăţi între timp. De precizat este faptul că beneficiază de loturi de câte 300 de metri pătraţi fiecare tinerii de maxim 35 de ani, care nu au avut sau nu deţin o locuinţă ori teren proprietate personală „pretabil” la ridicarea unei case. La data depunerii cererii, cei în cauză au trebuit să facă dovada existenţei unui cont bancar cu minim 5000 de euro sau a posibilităţii contractării unui credit de această mărime. Legea nr. 15 din 2003 stipulează că beneficiarul terenului pentru construirea unei locuinţe proprietate personală este obligat să înceapă ridicarea acesteia în termen de 1 an de la data atribuirii suprafeţei şi să o realizeze cu respectarea reglementărilor referitoare la autorizarea executării construcţiilor. Primăriei îi revine obligaţia finanţării lucrărilor de amenajare a infrastructurii rutiere, introducerii utilităţilor de apă şi canalizare, precum şi a reţelelor de gaze naturale şi energie electrică. 

În 6 ani,

Înjumătăţire a numărului de porci crescuţi în judeţul Suceava

·        Scăderea este de la 54.210 capete în anul 2013, la 22.619 de capete în 2018, una de 31.591 de capete.  

·        La bovine diminuarea este de 35.420 de capete, la păsări de 89.165 de capete, la ovine de 10.933 de capete, o scădere de 813 capete fiind consemnată la caprine.

·        O creştere importantă s-a înregistrat la albine, respectiv de la 25.980 de familii în 2013, la 33.888 de familii în 2018.

Cele mai multe dintre efectivele de animale crescute în judeţul Suceava au înregistrat scăderi. Cel puţin aşa evidenţiază o informare a Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava, referitoare la evoluţia din ultimii 6 ani a numărului de animale, în care se constată că, la specia bovine, în intervalul 2013-2018, diminuarea a fost de 35.420 de capete. Astfel, de la 162.835 de capete în 2013, s-a înregistrat un trend descendent anual, ajungându-se, după o mică creştere în 2017, la 127.415 capete, la sfârşitul lui 2018. În ceea ce priveşte porcinele, în cei 6 ani scăderea a fost de-a dreptul abruptă, respectiv de la 54.210 capete în anul de referinţă, 22.619 de capete în 2018. Diminuarea este de 31.591 de capete, reprezentând una cu mult peste jumătate din  efectivele iniţiale din judeţ.  În perioada 2013-2018, numărul de păsări s-a redus cu 89.165 de capete, adică de la 534.260 de capete la 445.095 de capete. Un vârf s-a înregistrat în 2015, când în judeţ erau inventariate 570.000 de păsări.  Numărul de cabaline a avut o evoluţie fluctuantă, crescând de la 23.175 în 2013, la 26.874 în 2014, scăzând dramatic la 12.906 capete în 2016, pentru ca numărul de cai să sporească la 26.722 de capete în 2017 şi să coboare la 24.986 în 2018. În intervalul amintit, la iepuri s-a consemnat o reducere de 10.314  de capete, respectiv de la 23.600 capete la 13.286 de capete. La afectivele de ovine, de la 257.720 de capete în 2013 s-a ajuns la 246.787 în 2018, cu o reducere de 10.933 de capete. Efectivul cel mai mare inventariat în această perioadă a fost cele din 2014, unul de 263.636 de capete de ovine. O scădere de 813 capete a fost înregistrată şi la caprine, în perioada 2013-2018 efectivele la această specie diminuându-se de la 18.125 la 17.312 de capete. Un salt apreciabil s-a consemnat în 2014, când în judeţul Suceava erau crescute 22.216 capre. Pe o tendinţă crescătoare s-a situat sectorul apicol din judeţul Suceava, în intervalul analizat înregistrându-se o creştere cu 7.908 a numărului de familii de albine, adică de la 25.980 de familii la 33.888 de familii. Un record s-a înregistrat în anul 2017, cu 46.880 de familii de albine. În cel din urmă, s-a prăbuşit interesul pentru animalele de blană animalelor crescute pentru blană, în 2018 în judeţ existând 17 de capete din această specie, comparativ cu 250 în 2013. 

Campania de depuneri a cereri pentru subvenţiile agricole debutează din prima zi a primăverii   

·        „Pentru  a utiliza eficient timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea cererilor, fermierii sunt rugaţi să se prezinte la  data şi la ora la care au fost programaţi”, a arată Eugen Mogoş, şeful APIA Suceava.

·        În 2018, în judeţ au fost depuse, în total, 47.534 de cereri, din acest punct de vedere Suceava ocupând prima poziţie în ţară. 

Începând de astăzi şi până pe 15 mai se desfăşoară campania de depunerea a cererilor unice de plată  pentru anul 2019.  Eugen Mogoş, şeful Centrului Judeţean Suceava al APIA informează agricultorii vor face o singură cerere, chiar dacă suprafeţele utilizate se află în localităţi diferite. Pentru suprafeţe mai mici de 50 de hectare, cererile pot fi depuse la cele 9 centre locale ale APIA, respectiv în Suceava, Gura Humorului, Cîmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Fălticeni, Rădăuţi, Siret, Cajvana şi Vicovu de Sus. În cazul fermierilor care solicită la plată o suprafaţă mai mare de 50 hectare de teren agricol, cererile unice de plată vor fi adunate la Centrul Judeţean APIA din municipiul Suceava. Conform şefului APIA Suceava, arendatorul, concendentul, locatorul şi comodantul nu beneficiază de plăţi pentru terenuri sau animale, arendate, concesionate, închiriate sau împrumutate spre folosinţă, după caz. În campania din anul 2018, în judeţ au fost depuse, în total, 47.534 de cereri, pentru o suprafaţă utilizată de 196,557 de hectare. La Centrul Judeţean Suceava al APIA au fost strânse inclusiv 228 de cereri unice de plată din partea marilor fermierilor, declarate la plată fiind 35.557,54 de hectare. Anul trecut, din punct de vedere al cererilor înregistrate, Suceava s-a situat prima poziţie în ţară. România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, beneficiază de fonduri europene pentru susţinerea producătorilor agricoli prin intermediul schemei unice de plată pe suprafaţă; plăţii redistributive; plăţii pentru practici agricole benefice pentru mediu şi climă; plăţii pentru tinerii fermieri; plăţii pentru micii fermieri şi schemei de sprijin cuplat în sectorul vegetal şi cel zootehnic. La acestea se adaugă de fonduri aferente măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală şi ajutoarelor naţionale tranzitorii în aceleaşi sectoare. „Pentru a utiliza eficient timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea cererilor în campania pe anul 2019, fermierii sunt rugaţi să se prezinte la  data şi la ora la care au fost programaţi”, a semnalat Eugen Mogoş, şeful Centrului Judeţean Suceava al APIA.   

Municipiile care nu şi-au făcut treaba împiedică sosirea autobuzelor electrice în Suceava

·        Municipiul Suceava a fost gata încă din 2017, însă, după amânări repetate, autorităţile centrale responsabile au mai aprobat una, până în mai 2019, astfel încât să a poată veni cu proiecte şi localităţile urbane codaşe.  

·        „Există primării care nu sunt cu documentaţiile la zi, au făcut această solicitare pentru prelungire şi văd că au primit-o din nou”, susţine primarul Ion Lungu.   

·        Potrivit autorităţilor sucevene, de dorit ar fi fost organizarea de sesiuni de depunere a proiectelor în cauză, astfel încât municipiile aflate în etape avansate să nu bată pasul pe loc, iar gradul de absorbţie a fondurilor europene să crească.

Proiectul „Sistem integrat de transport public ecologic în municipiul Suceava”, depus la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Est, a trecut de prima fază, cea de admitere. Printr-o scrisoare, ADRNE, cu sediul la Piatra Neamţ, a informat autorităţile administraţiei publice sucevene despre aceasta, precum şi despre faptul că urmează etapa de evaluare, selecţie, respectiv, evaluarea tehnică şi cea financiară. „Am trecut o etapă de eligibilitate, iar acest acesta este un lucru bun”, a reliefat primarul Ion Lungu. Însă, vestea îmbucurătoare nu a fost şi singura, aceasta venind însoţită de anunţul potrivit căruia responsabilii cu gestionarea fondurile europene au aprobat încă o amânare. „Dacă până acum data limită pentru depunerea acestor proiecte era 29 martie 2019, s-a prelungit din nou, pentru proiectele de pe Axa 4.1 termenul de depunere a proiectelor fiind 8 mai 2019. Încă de anul, trecut, noi am cerut ca aceste depuneri să se încheie la data de 30 iunie 2018. S-a mers până pe 31 decembrie 2018 şi s-a mai prelungit încă o dată până pe 31 martie 2019”, a evidenţiat ocupantul fotoliului administrativ din Areni. Potrivit edilul-şef „multe dintre oraşe nu sunt pregătite documentaţiile pentru Axa 4.1”, având probleme legate de întocmirea planurilor de mobilitate urbană, lămurirea regimului proprietăţilor asupra terenurilor, cu exproprierile şi multe altele. Aceasta în timp ce Suceava se fală între primele 5 municipii din ţară care au realizat şi depus documentaţia necesară accesării de finanţare europeană nerambursabilă pe toate axele din cadrul Programului Operaţional Regional (POR) 2014-2020.  „Noi ne dorim să se evalueze proiectele şi să semnăm cât mai repede contractul de finanţare, dar lucrurile merg destul de greu. Există primării care nu sunt cu documentaţiile la zi, au făcut această solicitare pentru prelungire şi văd că au primit-o din nou. Rămânem în continuare optimişti că vom reuşi să semnăm acordul de finanţare, astfel încât să vină cât mai repede aceste autobuze electrice la Suceava”, a spus primarul municipiului Suceava. Ion Lungu a punctat că de dorit ar fi fost organizarea de sesiuni de depunere a proiectelor în cauză, astfel încât municipiile aflate în etape avansate să nu fie ţinute pe loc, iar gradul de absorbţie a fondurilor europene să crească.  Primăria Suceava intenţionează să acceseze 25,4 de milioane de lei pentru achiziţionarea a 40 de autobuze electrice cu sistem de e-tiketing şi de „monitorizare în trafic a flotelor”, proiectul fiind depus la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est, în luna noiembrie 2018. Autorităţile sucevene au întocmit proiectul „Sistem integrat de transport ecologic” încă din iarna lui 2017, însă primării mari din ţară au cerut amânarea termenului de depunere. La finele anului 2018, Ion Lungu credea că jumătatea anului 2019 ar fi un termen realist pentru furnizarea, de către câştigătorul licitaţiei, a autobuzelor în cauză, cu condiţia ca aceasta să nu fie contestată.  

În condiţiile în care parcările subterane stau goale,

Cinci milioane de euro vrea să cheltuiască Primăria pentru 1.400 de locuri de parcare supraterane

·        Parcările supraetajate sunt propuse pentru zonele cu străzi înguste, vor fi cu plată şi cu pază asigurată, iar riveranii vor fi obligaţi să-şi lase maşinile sub acoperişul acestora.

·        „Vom amenda până când se va vedea că în loc să se plătească amenzi, mai bine se plătesc locuri de parcare”, a atras atenţia Ion Lungu,  menţionând că taxa percepută urmează a acoperi şi cheltuielile cu funcţionarea şi întreţinerea.       

Primăria municipiului Suceava repune pe tapet problema reamenajării de parcări supraterane. Primarul Ion Lungu a informat  ieri, într-o conferinţă de presă, că aceasta a rămas o prioritate, însă din păcate, în actualul exerciţiu financiar al Uniunii Europene, nu s-a prevăzut finanţări cu această destinaţie.  Totuşi, autorităţile municipale îşi pun speranţă într-o eventuală realocare a finanţările europene de pe Axa 3.1 a – „Locuinţe rezidenţiale” a POR 2014-2020, în cadrul căreia rata de depunere de proiecte, respectiv de angajare, este de una redusă, de circa 5%. În aceste condiţii, disponibil ar putea rămâne aproximativ 1 miliard de euro, iar în opinia primarului Lungu, dezirabil ar fi ca suma să ia calea unei noi axe specializată de investiţiile în infrastructură, în special în cele privind amenajarea de parcări supraterane pentru autoturisme. Suceava este pregătită în acest sens, întrucât, încă din anii trecuţi, Primăria a identificat amplasamente şi a întocmit planuri de situaţii pentru viitoare amenajări destinate parcărilor supraetajate în 10 zone de pe raza reşedinţei de judeţ. Este vorba despre terenuri din preajma sediului Primăriei, Pieţei Mari, Palatului Administrativ, sediului organizaţiei judeţene a PSD, Colegiului Naţional de Arte, Hotelului „Bucovina, Pieţei Mici, fostului magazin „Mobila, fostului Centru Judeţean de Proiectări şi în apropierea Protopopiatului din Zamca. Conform unui model prezentat ieri, un imobil supraetajat pentru parcarea autoturismelor ar fi „relativ mici”, având circa 140 de locuri. Conform unui calcul al specialiştilor, amenajarea totalului de 1.400 de locuri de parcare ar urma să coste 11,2 milioane de euro, la o medie de 8.000 de euro pentru un sigur loc. În proiectul de buget pe anul 2019, autorităţile locale au prins, pentru întocmirea studiilor de fezabilitate, o sumă de 100.000 de lei. În cazul în care realocarea între axe a finanţărilor europene nu se va produce până la jumătatea anului, procedurilor pentru construirea primelor 5 parcări supraterane, în valoare de circa 5 milioane de euro, vor demara cu susţinerea financiară din bugetul municipiului. „Vom face o selecţie a primelor 5 parcări supraetajate, din cele 10 propuse, iar pe bază de vot, sucevenii le vor stabili care sunt prioritare”. a arătat primul gospodar al urbei, menţionând că parcările vor fi cu plată şi cu pază asigurată, taxa percepută urmând a acoperi şi cheltuielile cu funcţionarea şi întreţinerea. Întrebat dacă viitoarele amenajări nu vor rămâne mai mult goale, la fel cum se întâmplă acum cu parcările subterane din centrul Sucevei, şeful executivului a atras atenţia că şoferii prinşi că lasă maşinile aiurea vor fi aspru sancţionaţi. „Este o problemă de actualitate, o prioritate pentru oraş. Noi sperăm să nu stea goale. Nu sunt adeptul amenzilor, însă atât timp cât există parcarea supraterană, iar maşinile sunt parcate aiurea, vom da amenzi amenda. Vom amenda până când se va vedea că în loc să se plătească amenzi, mai bine se plătesc locuri de parcare”, a subliniat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.    

În condiţiile în care bugetul nu a fost aprobat,

Licitaţie cu clauză suspensivă, la cumpărarea unui pian de 220.00 de lei pentru Colegiul de Arte

·        Anteriorul pian, intrat în dotarea Liceului de Artă în 2005, a fost adus cu vaporul din Japonia, de la buget fiind dată suma de 70.000 de lei. 

·        „Este ruşinos pentru Primărie, pentru Liceul de Artă, întrucât la ultima ediţie s-a folosit un pian şi      dezacordat”, constata atunci, Ion Lungu, primarul Sucevei

Primăria municipiul Suceava va dota Colegiul Naţional de Arte din reşedinţa de judeţ cu un nou pian.  În acest sens, în proiectul de buget pentru anul 2019, cu această destinaţie este prinsă o sumă de 220.000 de lei. Ion Lungu, şeful administraţiei locale sucevene spune că procedurile vor fi demarate cât mai repede, astfel încât noul pian să fie pus la dispoziţia participanţilor la ediţia din acest an a festivalului-concurs de interpretare instrumentală „Lira de aur”, finanţat de Primărie. Specialiştii din cadrul executivului pregătesc deja licitaţia pentru achiziţionarea preţiosului instrument, manifestarea amintită urmând a avea loc la finele lunii mai.            „Am mai cumpărat un pian de când sunt primar, dar, din păcate, s-a dezacordat, fiind învechit. Sper să putem să-l achiziţionăm pe cel nou. Voi cere serviciului de specialitate să demareze procedura de licitaţie cu acea clauză suspensivă, până se aprobă bugetul, în ideea că durează până se face comanda şi pianul este adus efectiv”, a precizat primarul Ion Lungu, menţionând că anteriorul pian a fost adus din Japonia cu vaporul.  În anul 2005, Primăria Suceava a aloca din bugetul local, o sumă de 70.000 de lei pentru achiziţionarea unui pian. La acea vreme instrumentul muzical Kawasaki de producţie japoneză a intrat, de asemenea, în dotarea Liceului de Artă. Participând la spectacolele prilejuite de Concursul naţional „Lira de aur”, Lungu s-a declarata neplăcut impresionat de starea proastă a celui vechi. „Este ruşinos pentru Primărie, pentru Liceul de Artă, întrucât la ultima ediţie s-a folosit un pian şi dezacordat”, constata atunci, Ion Lungu, primarul Sucevei 

Echipă mobilă pentru intervenţii urgente în cazurile de violenţă domestică 

·        Aceasta sigură primul răspuns la situaţiile de violenţă domestică, atunci când semnalarea lor nu se face neapărat la numerele de urgenţă, ci la liniile telefonice ale instituţiilor publice abilitate să intervină.

·        Pentru  izolarea victimei de agresor, acesta din urmă va fi cazat la Centrul social de noapte de la Biserica „Sfânta Vineri” din Suceava, în timp ce mamele şi copiii vor fi adăpostiţi la centrele rezidenţiale ale DGASPC.

În municipiul Suceava se va constitui o echipă mobilă pentru intervenţii de urgenţă în cazurile de violenţă domestică. Un proiect de hotărâre în acest sens se află pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a Consiliului Local Suceava, echipa urmând a avea în componenţă un reprezentant al Direcţiei de Asistenţă Socială a Primăriei Suceava, pe şeful Serviciului „Autoritate tutelară”, cât şi 9 membri. Noua structură se înfiinţează pe fondul modificărilor aduse Legii nr. 2017 din 2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie, care reglementează instituirea ordinului provizoriu de protecţie. Astfel, echipa mobilă va verifica semnalările privind situaţiile de violenţă domestică, făcând evaluările iniţiale şi luând măsuri de îndepărtarea a riscului imediat, transportând victimele, atunci când se impune, la cea mai apropiată unitate sanitară, sesizând organele de urmărire penală, precum şi organele de poliţie, în scopul emiterii ordinului de protecţie provizoriu.    Totodată, echipa mobilă va acorda servicii sociale specifice cazurilor de violenţă domestică, aceasta urmând a fi coordonată de Daniela Vitovschi, şefa Serviciului „Autoritate tutelară” a Direcţiei de Asistenţă Socială de pe lângă Primăria Suceava. Conform raportului la proiectul de hotărâre, semnat de Narcisa Marchitan, directorul Direcţiei de Asistenţă Socială, în vederea izolării victime de agresor, acesta din urmă va fi cazat la Centrul social de noapte şi reinserţie socială a persoanelor fără adăpost a Asociaţiei „Lumină lină”, de pe lângă Biserica „Sfânta Vineri” din Suceava. Victimele, de regulă mame şi copii, vor putea fi adăpostite la centrele rezidenţiale ale Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului a judeţului Suceava. Permanenţa şi dispeceratul sunt asigurate de Poliţia Locală Suceava, care, la solicitarea organelor de poliţie care au dat ordinul provizoriu de restricţie, va anunţa reprezentantul Direcţiei de Asistenţă Socială, iar în 90 de minute se vor deplasa la domiciliul familiei în care s-a înregistrat cazul de violenţă domestică. Legea nr. 217 din 2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, modificată recent, aduce în prim plan noi reglementări de intervenţie multivalentă şi de instituire a ordinului provizoriu de restricţii. Acestea asigură, practic, „primul răspuns în cazul situaţiilor de violenţă domestică, atunci când semnalarea lor nu se face neapărat la numerele de urgenţă, ci la liniile telefonice ale instituţiilor publice abilitate să intervină”, se precizează în raportul Direcţiei de Asistenţă Socială a Primăriei municipiului Suceava.

În 2018,

Milioane de lei, sprijin al statului pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor din agricultura suceveană

·        În total, la firmele îndreptăţite din judeţul, atât la cele din sectorul vegetal, cât şi la cele din sectorul zootehnic, au ajuns circa 3,26 de milioane de lei.

·        Sprijinul se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre acciza standard şi acciza redusă, pentru anul 2018 valoarea ajutorului fiind de 1,7385 de lei pe litrul de motorină.       

Prevederile legale de susţinere a agriculturii prin acordarea ajutorului de stat privind motorina utilizată de întreprinderile mici şi mijlocii cu activitate în domeniul producţiei primare agricole au avut un succes în judeţul Suceava. Conform lui Eugen Mogoş, directorul executiv al Centrului Judeţean de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava, în judeţ, în 2018, prin cele 325 de cereri de acorduri prealabile, în sectorul vegetal s-a solicitat o cantitate de circa 1,96 de milioane de litri de motorină, cu o valoare a ajutorului de circa 3,41 de milioane de lei, în timp ce, din sectorul au venit solicitări pentru 511.654 de litri, cu o valoare a sprijinului financiar de 889.511 lei. În ceea ce priveşte plata efectivă, în 2018 s-au adunat cereri aferente primelor trei trimestre ale anului, cele pentru trimestrul al patrulea depunându-se în luna ianuarie 2019. Astfel, potrivit datelor Centrului Judeţean al APIA Suceava, pentru încasarea efectivă a ajutorului statului, fermierii suceveni au înaintat un total de 655 de cereri, respectiv 168 în primul trimestrul al anului, 258 în trimestrul al doilea şi 222 în cel de al treilea trimestru. În total, la firmele îndreptăţite din agricultura judeţului Suceava, atât la cele din sectorul vegetal, cât şi la cele din sectorul zootehnic, au ajuns circa 3,26 de milioane de lei. Plăţile cele mai mari, în valoare de aproximativ 1,42 de milioane de lei, s-au înregistrat în trimestrul al treilea al anului 2018, iar cele mai mici, de 564.274 de lei, au fost făcute în primul trimestru. În al doilea trimestru al anului trecut, către întreprinderile mici şi mijlocii cu activitate în domeniul producţiei primare agricole din judeţul Suceava s-a achitat o sumă de circa 1,28 de milioane de lei. Valoarea accizei pentru anul 2018 a fost de 1,7385 de lei pe litrul de motorină.   Beneficiarii ajutorului de stat la motorina utilizată în agricultură sunt producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale; producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale; organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare, cât şi organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol. Sunt acceptate ca potenţiali beneficiari ai schemei şi persoanele fizice, însă numai dacă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data primirii notificării privind acordul pentru finanţare, dar nu mai târziu de data depunerii primei cereri trimestriale, acestea se autorizează ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală. Printre condiţiile impuse pentru accesarea facilităţii, este obligatoriu ca suprafeţele de teren pe care le exploatează solicitanţii trebuie să fie de minimum 1 hectar inclusiv, iar suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 hectare. Pot avea parte de sprijinul financiar al statului şi agricultorii care exploatează, deţin, cresc animale, păsări, familii de albine ori viermi de mătase, în vederea obţinerii producţiei agricole pentru care solicită ajutorul de stat. Sprijinul se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre acciza standard şi acciza redusă pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură.        

Papucii de unică folosinţă de la Spitalul Judeţean nu vor mai fi gratuiţi

·        Măsura a fost impusă pentru prevenirea infecţiilor nosocomiale, aceştia urmând fi procuraţi contra a 1 leu de fiecare pereche.  

Utilizarea papucilor de unică folosinţă este obligatorie la accesul în secţiile Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, iar dacă până acum aceştia au fost puşi gratuit la folosinţă, în perioada următoare vizitatorii pacinţilor vor fi taxaţi. Aşa prevede un proiect de hotărâre care va fi aprobat în şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean, solicitarea introducerii unei taxe venind din partea conducerii unităţii sanitare de urgenţă din reşedinţa de judeţ. „Pentru prevenirea infecţiilor nosocomiale în Spital, se impune utilizarea, de către vizitatori, a papucilor de unică folosinţă”, se specifică în expunerea de motive la proiectul de hotărâre. Conform justificării amintite, având în vedere preţurile practicate pe piaţă, tariful propus pentru utilizarea papucilor de unică folosinţă va fi de 1 leu pentru fiecare pereche. Pe de altă parte, în ultima lună a anului 2018, Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava  a achiziţionat un angiograf nou, fondurile fiind asigurate de Ministerul Sănătăţii. Performantul aparat a fost instalat în Secţia de cardiologie, noua dotare permiţând înfiinţarea şi funcţionarea unui compartiment propriu de cardiologie intervenţională. Cu ajutorul echipamentului sunt investigate starea vaselor de sânge, inclusiv a celor ale inimii. La cerere, de serviciile noulii angiograf pot beneficia atât pacienţii internaţi, cât şi cei din ambulatoriul integrat, asiguraţi sau neasiguraţi. În acest sens, Consiliul Judeţean va aproba noi tarife pentru serviciile de diagnosticare şi tratare endovasculară angiografică, precum şi pentru procedurile de radiologie intervenţională.

Din cauza întârzierii promulgării Legii bugetului de stat,

Primăria Sucevei începe să aibă probleme financiare

·        „Vin facturi, vin cheltuieli pe care nu aveam cum să le mai înregistrăm, cum să le plătim, iar lucrurile se complică”, a declarat primarul Ion Lungu.

·        În lipsa alocărilor de la „Centru”, pentru nu se isca nemulţumiri, drepturile persoanelor cu handicap şi ale asistenţilor personali ai acestora sunt asigurate din veniturile proprii ale municipiului.

·        Potrivit unui al calcul al executivului, în lunile ianuarie, februarie şi martie circa 800.000 de euro se pierd tocmai prin faptul că Suceava nu primeşte noua de cotă de 60% din impozitul pe venit.

Bugetul de stat trebuie să fie aprobat cât mai repede, arăta primarul Ion Lungu, înainte ca preşedintele Klaus Iohannis să refuze să promulge Legea bugetului de stat pentru anul 2019, contestând-o la Curtea Constituţională. „Deja începem să avem probleme legate de funcţionare, la Primărie. Noi funcţionăm la o douăsprezecime din bugetul anului trecut, dar această douăsprezecime este ocupată lună de lună. Vin facturi, vin cheltuieli pe care nu aveam cum să le mai înregistrăm, cum să le plătim, iar lucrurile se complică. Aveam, totuşi, o singură şansă, aceea că pe capitole importante - mă refer la străzi, salubritate şi investiţiile primare pe care le-am început - licitaţiile au fost realizate de anul trecut şi putem, efectiv, să demarăm lucrările”, a reliefat şeful executivului municipal. Potrivit edilului-şef sucevean, deoarece în lipsa Legii bugetului de stat, demersurile pentru primirea cotelor de la „Centru” nu pot fi demarate, drepturile persoanelor cu handicap, cât şi ale asistenţilor personali ai acestora vor fi asigurate din bugetul municipiului. Aceasta în condiţiile în care nici modalităţile de alocare din 2018 nu mai pot fi aplicate. „Acum le plăteşte Primăria, din veniturile proprii. Este clar că schema de până acum, respectiv 90% de la bugetul de stat şi 10% din cel local, nu mai funcţionează. De altfel, noi am pus întotdeauna bani, inclusiv la medicina şcolară, împrumutând-o când nu au avut bani. Punem bani din bugetul nostru, uneori se mai întorc, iar alteori, nu. Însă, din punctul meu de vedere, nu vor fi întârzieri la plata drepturilor persoanelor cu handicap, pentru că noi îi vom asigura banii din bugetul local”, a explicat Lungu, făcând referire la anul 2018, când majorările salariale pentru cadrele din cabinetele medicale şcolare au fost suportate din vistieria sucveană.  Primarul Sucevei  a arătat că, după promulgare şi publicarea Legii bugetului de stat în Monitorul Oficial, autorităţile locale sunt obligate să mai aştepte minimum 17 zile până la întrunirea deliberativului. Săptămâna trecută, şeful municipalităţii avansa, ca termen pentru dezbaterea proiectului  de buget în Consiliul Local, prima decadă a lunii martie. Însă, după atacarea Legii bugetului de stat de către preşedintele Klaus Iohannis, o decizie a Curţii Constituţionale ar putea veni, cel mai devreme, abia în două săptămâni. Însă, dacă nu se va întâmpla aşa, bugetul local sucevean ar putea fi aprobat în luna aprilie, pentru a intra în vigoare începând cu luna mai. „Chiar dacă, aparent, prin noua Lege a bugetului de stat, vom avea o creşterea la 60% a sumelor defalcate, în 2-3 luni de zile nu vom beneficia de această creştere, ci de cota de 41,75%, conform vechilor prevederi. Din ultimul calcul pe care l-am făcut, vreo 700.000-800.000 de euro se <topesc> prin faptul că, în lunile ianuarie, februarie şi martie, că nu va veni această diferenţă de cotă până la 60%. Deci, în concluzie, vom aduce bani de acasă”, declara Ion Lungu, primarul Sucevei.           

Sucevenii pot obţine subvenţii de 20.000 de lei pentru dotarea cu sisteme fotovoltaice de producere a energiei electrice

·        Din informaţiile pe care le deţinem, Lista instalatorilor validaţi de Administraţia Fondului pentru Mediu va fi publicată pe 15 martie, doritorii putând depune dosare la aceste firme specializate înspre sfârşitul lunii.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava anunţă pe cei interesaţi despre lansarea Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea  acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională. Directorul  executiv Vasile Oşean precizează că „subvenţionate” sunt 90% din cheltuielile eligibile, în valoare de maximum 20.000 de lei, respectiv cele cum achiziţionarea sistemului, montarea şi punerea în funcţiune, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă acestora, beneficiarului revenindu-i o participare financiară de 10% din total. Beneficiarii pot fi persoanele fizice proprietare ale imobilelor pe care se va monta sistemul de panouri fotovoltaice, cât şi persoanele fizice care au acordul proprietarilor pentru implementarea proiectului. Sunt impuse şi două condiţii restrictive, proprietarii netrebuind să aibă obligaţii restante la bugetul de stat şi la bugetul local, iar imobilele să nu facă obiectul vreunui litigiu în instanţă ori al vreunei proceduri de expropriere. La dosar vor fi depuse cererea de finanţare tip, copie de după actul de identitate al solicitantului, extras de carte funciară, certificat de atestare fiscală pentru plata obligaţiilor către bugetul de stat şi certificat de atestare fiscală pentru plata obligaţiilor către bugetul local. Toate documentele trebuie să fie în termenul de valabilitate, extrasele de carte funciară nefiind mai vechi de 30 de zile, la data înregistrării dosarului.  

Înscrierea solicitanţilor se va face la un instalator validat de Administraţia Fondului de Mediu, după care AFM va analiza documentaţiile, le va aproba, iar lista persoanelor fizice beneficiare va fi publicată pe site-ul instituţiei. Acestea din urmă, prin intermediul instalatorului ales, vor trebui să obţină şi să prezinte un acord de la furnizorul sau distribuitorul de energie electrică. În cazul neprezentării documentului în termen de 90 de zile de la dat publicării rezultatelor selecţiei, solicitanţii vor pierde dreptul la semnarea contractului de finanţare. Implementarea proiectului se va face pe durata a 8 luni de la parafarea contractului de finanţare, iar la o valoare totală a investiţie de 22.230 de lei beneficiarul va achita către instalator o contribuţie proprie de 2.230 de lei. La o valoare mai mare a investiţiei, persoana fizică va asigura, din propriii bani, ceea ce depăşeşte suma de 20.000 de lei, sumă asigurată de la bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu. Vasile Oşean, directorul executiv al APM Suceava spune că, pe ceastă linie, instituţia pe care o conduce nu are atribuţii în relaţia cu potenţialii beneficiari, menţionând, de asemenea, că nu poate avansa o dată certă la care va demara efectiv.  Însă, din informaţiile pe care le deţinem, lista instalatorilor validaţi de AFM va fi publicată pe pagina web a instituţiei pe 15 martie, doritorii putând depune dosare la firmele respective înspre sfârşitul lunii. Vom urmări dacă vor surveni noi date şi vom informa pe cei interesaţi. De precizat este şi faptul că posesorii de  sisteme de panouri fotovoltaice vor putea livra surplusul de energie electrică în reţeaua energetică naţională. 

După constatarea „unei stări generatoare de situaţii urgenţă”,

Atribuirea operării temporare a depozitului ecologic de deşeuri de la Moara ajunge la masa negocierilor

·        La licitaţia demarată în mai 2017 au fost depuse 6 oferte, însă procedura nu este finalizată, deoarece câştigătorul este contestat de către ceilalţi participanţi, atât la CNSC, cât şi în instanţă.

·        Judeţul Suceava se confruntă cu o situaţie de criză în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor, neputând utiliza infrastructura amenajată prin Proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor”.

Consiliul Judeţean Suceava va adopta o hotărâre privind delegarea temporară a administrării depozitului ecologic de deşeuri din  Moara. Proiectul este supus de dezbaterii în şedinţa ordinară din această săptămână a deliberativului judeţean, iar potrivit acestuia soluţia delegării operării este una „limitată în timp, până la finalizarea procedurii competitive” de desemnare a  operatorului Centrului de Management Integrat al Deşeurilor (CMID). Măsura survine „constatării situaţiei de urgenţă de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă”, delegarea urmând a se face către un operator privat prin procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare.   Astfel, având ca temei situaţia de urgenţă constată, la negociere va participa operatorul economic desemnat câştigător al procedurii de delegare prin concesionare a gestiunii activităţii de administrare a Depozitului de deşeuri, Staţiei de sortare şi Centrului de colectare ale Centrului de Management Integrat al Deşeurilor (CMID), licitaţie înregistrată în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) cu nr. 2897 din 17 mai 2017. În cazul în care negocierea va eşua, invitaţii de participare la negociere vor fi lansate către operatorii economici declaraţi admisibili, în ordinea descrescătoare a clasamentului rezultat din aplicarea criteriului de atribuire utilizat în cadrul procedurii de atribuire la licitaţia respectivă. În cazul reuşitei negocierii, durata contractului de servicii este una determinată, respectiv „de la data încheierii acestuia şi până la începerea operării efective a ofertantului desemnat câştigător prin procedura de licitaţie deschisă”.  La această licitaţie, demarată în mai 2017, au fost depuse 6 oferte, procedura nefiind finalizată, deoarece câştigătorul desemnat este contestat de către ceilalţi participanţi, atât la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC), cât şi în instanţă.

Potrivit expunerii de motive la proiectul de hotărâre propus dezbaterii plenului deliberativului judeţean, „judeţul Suceava se confruntă cu o situaţie de criză în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor, neputând utiliza infrastructura creată prin Proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor”. Printr-o adresă din 15 februarie, Ministerul Fondurilor Europene a transmis, Consiliului Judeţean, Memorandumul referitor la aprobarea soluţiilor temporare privind delegarea serviciilor de operare a infrastructurii pentru proiectele finanţate din fonduri europene, în domeniul deşeurilor, „astfel încât eligibilitatea cheltuielilor deja efectuate să nu fie periclitată, şi care să asigure funcţionalitate şi intrarea în uz a proiectelor”.  Din cele trei soluţii identificate la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, pentru investiţia de la Centrului de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) Moara aplicabilă este delegarea temporară a operării, neviabile fiind considerate construirea unei facilităţi temporare de depozitare, cât şi operarea temporară prin intermediul unui operatori propriu al Consiliului Judeţean. Faza I a Proiectului „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor” (SMID), finanţat în cadrul Programului Operaţional Sectorial (POS) „Mediu”, a fost încheiată, în prezent implementându-se contractul de  „fazare” a SMID, cu susţinere financiară nereambursabilă prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM). Una dintre investiţiile din cadrul  Proiectului „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor” este şi Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMID). Recepţionarea finală a obiectivului a fost făcută pe 3 octombrie 2018, însă Centrul nu are un operator, deoarece, aşa cum am amintit, câştigătorul licitaţiei este contestat la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC), dar şi în instanţă.  Situaţia cu care se confruntă judeţul Suceava în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor a fost abordată în şedinţa Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU), pe 19 februarie, hotărârea privind constarea unei stări generatoare de situaţii urgenţă cauzată de modul de gestionare a deşeurilor fiind  transmisă Consiliului Judeţean.           

„Asociaţia Moldova se Dezvoltă” va avea sediul la Iaşi

·        Ion Lungu, primarul Sucevei, este iniţiatorul şi membru fondator al Asociaţiei, alături de alţi 6 edili-şefi din judeţ şi DIN Moldova.

·        AMD urmăreşte atragerea unor finanţări europene consistente şi promovarea de proiecte de investiţii comune care să contribuie la dezvoltarea zonei Moldovei.          

Consiliu Local Suceava va aproba, în şedinţa ordinară de săptămâna aceasta, înfiinţarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Asociaţia Moldova se Dezvoltă”. Potrivit proiectului de hotărâre de pe masa deliberativului municipal, în asociere intră municipiile Suceava, Iaşi, Botoşani, Piatra Neamţ, Cîmpulung Moldovenesc Roman şi Vatra Dornei. Sediul Asociaţiei este stabilit la Iaşi, Ion Lungu, primarul Sucevei, crezând că structura va intra în activitate în această primăvară. „Asociaţia prinde contur şi îmi doresc ca să fie funcţională până la sfârşitul acestui trimestru. Sediul Asociaţiei va fi la Iaşi, deoarece, după înregistrare, taxa va fi stabilită la 1 leu de fiecare locuitor, pentru a se putea face un fond de pornire, studii şi altele. Iaşi, cu tot, cu studenţi are o populaţie de aproximativ 370.000 de locuitori, iar, în condiţiile acestea va asigura bani cât toate celelalte localităţi la un loc. Primarul din Iaşi a pus la dispoziţie o clădire a Primăriei, iar eu am fost de acord, la fel ca şi ceilalţi primari. Împreună cu primarul ieşean, pe 23 ianuarie am avut o discuţie la Iaşi, cu domnul preşedinte Iohannis, care ne-a felicitat, ne-a încurajat, şi sper să facem un lucru bun cu Asociaţia Moldova se Dezvoltă”, a precizat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, iniţiatorul şi membru fondator al Asociaţiei, alături de alţi 6 edili-şefi. Iniţiativa celor 7 municipii de a se asocia în vederea înfiinţării  Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Asociaţia Moldova se Dezvoltă” urmăreşte atragerea unor finanţări europene consistente şi promovarea de proiecte de investiţii comune care să contribuie la dezvoltarea zonei Moldovei.  Scopul structurii este acela de crea un cadru de cooperare între unităţile administrativ-teritoriale din zona Moldovei, „pentru a avea eficienţă în promovarea proiectelor noi de infrastructura, investiţii publice şi private, proiectelor în educaţie, sănătate, mediu şi turism, fără a exclude participarea autorităţilor centrale sau a organismelor internaţionale”. Sursele de finanţare a acestora urmează a fi locale, guvernamentale sau europene. Reamintim că acordul-cadru pentru înfiinţarea Asociaţiei „Moldova se Dezvoltă” a fost semnat pe 17 decembrie 2018, la Suceava,  de către primarii din Suceava, Iaşi, Piatra Neamţ, Roman, Botoşani, Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei.  

Promovare a multiculturalităţii din comunităţile istorice din Bucovina şi Basarabia

·        Cu prilejul Festivalului „Ştefanian”, la ateliere de cunoaştere a istoriei şi culturii româneşti vor participa 30 de elevi de gimnaziu şi 6 profesori însoţitori, vizitate urmând a fi monumente istorice care au legătură cu voievodul Ştefan cel Mare.

Consiliul Judeţean Suceava intenţionează să obţină finanţare pentru un proiect de promovare a istoriei şi culturii comune Sucevei, nordului Bucovinei şi Republicii Moldova din timpul domnitorului Ştefan cel Mare. Proiectul „Traseele voievodului Ştefan cel Mare în Ţara de Sus a Moldovei” urmează a fi promovat în cadrul Programului de finanţare a culturii „Constantin Brâncuşi”, derulat prin Ministerul Românilor de Pretutindeni. Valoarea totală a proiectului este de 37.105 lei, la implementarea acestuia Consiliul Judeţean având o coparticipare de 1.855 de lei. Pe lângă Consiliul Judeţean Suceava, parteneri în proiect sunt regiunea Cernăuţi, raionul Soroca şi oraşul Cricova, „nevoia de implementare a unor proiecte culturale, care să vizeze promovarea istoriei comune, în special în rândul tinerilor”, fiind identificată pe durata cooperării dintre judeţul Suceava şi celelalte trei unităţi administrativ-teritoriale din ţările vecine. Proiectul urmăreşte, printre altele, consolidarea identităţii etnice, împărtăşirea valorilor culturale şi promovarea multiculturalităţii din comunităţile istorice din Bucovina şi Basarabia, angrenaţi fiind 36 de elevi şi însoţitori ai acestora din urmă, din Cernăuţi, Soroca şi Cricova. De asemenea, un obiectiv îl reprezintă şi creşterea oportunităţilor de vizitare, dar şi cunoaşterea culturii, istoriei şi a limbii. Astfel, o organizate vor fi ateliere de cunoaştere a istoriei şi culturii româneşti pentru 30 de elevi de gimnaziu şi 6 profesori însoţitori, pe parcursul a două zile, la sfârşitul lunii iunie 2019, în perioada Festivalului „Ştefanian”, vizitate urmând a fi monumente istorice care au legătură cu voievodul Ştefan cel Mare. Un proiect de hotărâre privind obţinerea de finanţare prin programul susţinut de Ministerul Românilor de Pretutindeni este inclus pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a deliberativului judeţean sucevean.   

Casa de Pensii Suceava ar putea plăti spitalizarea a şase suceveni victime ale accidentelor de muncă din UE   

·        În judeţ, în perioada care a trecut din 2019, CJP a achitat peste 16.000 de lei pentru spitalizarea accidentaţilor, în cazul accidentelor mortale acordându-se despăgubiri de deces însumând mai mult de 36.000 de lei.      

De la începutul anului şi până la jumătatea lunii februarie, Casa Judeţeană de Pensii Suceava a decontat pentru cheltuielile cu spitalizarea persoanelor asigurate, victime ale accidentelor de muncă, o sumă de 16.154 de lei. Constantin Boliacu, director executiv al CJP, informează că, în acelaşi interval, asiguraţilor care au suferit invalidităţi de pe urma nefericitelor evenimente de la serviciu li s-au asigurat compensaţii pentru atingerea integrităţii, valoarea acestora însumând 3.800 lei. Pe de altă parte, în cazul accidentelor mortale s-au acordat despăgubiri de deces care au totalizat 36.156 lei. Conform lui Constantin Boliacu, pentru 377 de asiguraţi, din fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, cu titlul de pensii de invaliditate şi de urmaş s-au plătit 449.342 de lei. De asemenea, pentru angajatori, Casa Judeţeană de Pensii Suceava a decontat 21.342 de lei, sumă reprezentând contravaloarea indemnizaţiilor achitate către lucrătorii care, din cauza accidentelor, şi-au pierdut temporar capacitatea de muncă. În cele din urmă, 6 evenimente petrecute la locurile de muncă din alte state, Casa de Pensii Suceava Suceava a făcut schimb de formulare europene cu instituţiile abilitate, urmând a deconta contravaloarea spitalizării asiguraţilor, în cazul în care respectivele evenimente vor fi încadrate ca accidente de muncă. Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale funcţionează de pe 1 ianuarie 2005, asigurarea fiind garantată de stat şi oferind protecţia socială a salariaţilor împotriva diminuării sau pierderii capacităţii de muncă, dar şi în situaţia decedării acestora. Potrivit directorului executiv Constantin Boliacu, pentru asiguraţii care au suferit accidente de muncă ori au dobândit boli profesionale, Casa Judeţeană de Pensii Suceava decontează mai multe prestaţii şi servicii de reabilitare medicală şi recuperarea capacităţii de muncă cum ar fi compensaţiile pentru atingerea integrităţii; despăgubirile în caz de deces; rambursările de cheltuieli; indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă; pensiile de invaliditate ca urmare a unui accident de muncă sau boală profesională, precum şi pensiile de urmaş, în cazul decesului survenit unui accident de muncă sau boală profesională.

   

Diminuare dramatică a numărul rentierilor viageri agricoli

·        În 2010 erau în plată 364 de rentieri agricoli, anul trecut au primit drepturile 220 de beneficiari, pentru ca, în prezent, cu carnete vizate să fie doar 168 de îndreptăţii.  

·        Plata rentei încetează în cazul în care carnetul nu este vizat, cât şi atunci când beneficiarul decedează, iar moştenitorii nu există ori nu au preluat dreptul respectiv.

În 2018, în judeţul Suceava, către rentierii viageri agricoli s-a achitat un total de 186.957 de lei. Aşa rezultă dintr-o informare a Centrului Judeţean Suceava al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA), suma respectivă reprezentând drepturi aferente anului anterior. Plăţile au demarat în luna octombrie a anului 2018, la acel moment APIA Suceava informând că banii urmau să ajungă la 220 de rentieri. Pe de altă parte, anul trecut, la Centrul Judeţean au fost vizate doar 168 de carnete ale beneficiarilor de rentă viageră agricolă, ceea ce ar însemna că numărul celor îndreptăţiţi ar fi scăzut cu 52 de persoane.  În fiecare an, termenul limită pentru aplicarea vizei este data de 31 august, renta viageră achitându-se într-o singură rată anuală, până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta este cerută. Cuantumul rentei viagere agricole, reprezentând echivalentul în lei a 100 de euro pe an pentru fiecare hectar de teren extravilan vândut, respectiv contravaloarea a 50 de euro pe an, în cazul fiecărui hectar de teren extravilan dat în arendă.  Plata rentei viagere agricole este sistată în cazul în care carnetul nu este vizat, cât şi atunci când beneficiarul decedează, iar moştenitorii nu există ori nu au preluat dreptul respectiv. Începând cu 1 ianuarie 2010, Biroul Judeţean de Rentă Viageră Agricolă Suceava nu a mai întocmit noi dosare de acordare a rentei viagere agricole. Preluarea documentaţiilor şi înregistrarea de noi carnete au fost sistate în baza prevederilor Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, deoarece, în viziunea organismelor comunitare, această facilitate este considerată ajutor de stat. Centrul Judeţean Suceava al APIA a preluat activitatea desfăşurată de Biroul Judeţean al Oficiului Naţional de Rentă Viageră Agricolă la 1 ianuarie 2011. În acelaşi an, în judeţul Suceava, pentru 2010, s-au făcut plăţi către 364 de rentieri agricoli. Dosarele pentru obţinerea rentei viagere agricole au putut fi depuse încă din luna ianuarie 2006 la Reprezentanţa judeţeană a Agenţiei Domeniilor Statului (ADS).    

În prima lună anului,

 Încasări mai mari cu 4 la sută la bugetul Sucevei 

·        „S-au încasat nişte bani în plus, însă, până la urmă este şi normal, întrucât taxele şi impozitele locale nu au fost majorate în acest an”, a subliniat primarul Ion Lungu.

·        În ianuarie 2018, în comparaţie cu prima lună din anul 2017, încasările au fost cu aproape 22% mai mari, creşterea fiind pusă pe seama majorării cu circa o cincime a dărilor.

Pe 31 ianuarie 2019, intrările la bugetul municipiului Suceava, în special cele din taxele şi impozitele pe proprietate,  au fost unele mai mari comparativ cu aceeaşi dată a anului precedent. Declaraţia a fost făcută de primarul Ion Lungu, conform căruia în ianuarie 2019 s-a încasat suma de 2,82 milioane de lei, faţă de 2,71 de milioane de  lei cu un an în urmă, per total, veniturile din taxele şi impozitele de competenţă locală fiind mai mari cu 3,99%. În ceea ce priveşte persoanele fizice, sporul din prima lună a acestuia an, raportat la aceeaşi lună a lui 2018, este de 2,14%. Creşterea este mai evidentă în cazul persoanelor juridice, respectiv una de 11,72%. Potrivit conducătorului administraţiei publice municipale, o situaţie relevantă a încasărilor va fi cea de după perioada de acordarea bonităţii de 10% pentru achitarea anticipată a obligaţiilor, respectiv cea de pe 31 martie. „O linie finală şi o imagine corectă vom avea la data de 31 martie, atunci când se va încheia perioada de bonificaţii care se dau pentru plata anticipată a impozitelor şi taxelor locale, agenţii economici, în mod special, plătind în ultima parte a lunii martie. S-au încasat nişte bani în plus, însă, până la urmă este şi normal, întrucât taxele şi impozitele locale nu au fost majorate în acest an”, a precizat Ion Lungu, şeful municipalităţii sucevene, arătând că pensionarii, de regulă, plătesc, în lunile ianuarie şi februarie.         

De remarcat este că, în ianuarie 2018, în comparaţie cu prima lună din anul 2017, încasările totale au fost cu 21,87% mai mari. Potrivit şefului executivului sucevean, sporul se datora contribuabililor persoane fizice, cu un aport suplimentar de 58,06% în raport cu ianuarie 2017, în timp ce din partea persoanelor juridice s-a înregistrat o diminuare a plăţilor. În ianuarie 2018, în vistieria municipală au intrat 5,47 milioane de lei, locuitorii urbei achitând 4,40 milioane de lei, agenţii economici participând cu doar 1,07 milioane de lei. La acea dată, primarul Ion Lngu recunoştea că respectiva creştere este urmare a majorării cu o medie de aproximativ 20% a taxelor şi impozitelor locale. Autorităţile locale acordă bonificaţiile de 10% contribuabililor persoane fizice şi persoane juridice care îşi onorează anticipat, până pe 31 martie, impozitul pe clădiri, impozitul pe teren şi taxa pe autoturisme. Veniturile proprii ale bugetului local sunt constituite din impozitul şi taxa pe clădiri, impozitul şi taxa pe teren, impozitul pe mijloacele de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor, taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate, impozitul pe spectacole, alte taxe locale, amenzile şi penalităţile aferente impozitelor şi taxelor locale, precum şi taxele extrajudiciare de timbru.

În 2019,

Municipiul Suceava, alocări de 40 la sută din buget pentru investiţii

·        În bugetul pe 2018 s-au prins 90,53 de milioane de lei, anul acesta propunerea fiind de 173,33 de milioane de lei, una cu circa 80% mai o mare.

·         „Din punctul nostru de vedere suntem în linie dreaptă, dar aşteptăm să vedem ce se întâmplă cu promulgarea bugetului de stat”, a declarat Ion Lungu, punctând că bugetul local din 2019 este unul al dezvoltării. 

Bugetul municipiului Suceava pe 2019 este cu 25% mai mare decât cel din 2018, „datorită volumului al investiţiilor”. Afirmaţia aparţine primarului Ion Lungu, care a precizat că  acestea sunt susţinute din finanţări nerambursabile europene, din fonduri proprii, şi mai puţin din alocări guvernamentale. Potrivit edilului-şef, pentru investiţii este rezervată o sumă de echivalentă cu 38,70 de milioane de euro, una mai mare cu 79,90% faţă de cea din anul trecut. „Creşterea ponderii investiţiilor în buget duce şi la creşterea cu 25% a bugetului faţă de anul trecut”, arată ocupantul foliului administrativ din Areni. În buget, transportul public figurează cu 18,47%, cu influenţe din fondurile nerambursabile pentru achiziţionarea autobuzelor electrice, cât şi din investiţia privind realizarea platformei pentru Divizi  electrică a firmei de transport public local TPL. Dezvoltarea publică este prinsă cu 11,81%, alocări pentru lucrările de introducerea alimentării gaze naturale în Burdujeni-sat, a reţelelor de alimentare cu apă şi a celor de canalizare în cartierul „Europa”, cât şi în vederea construirii noului pod peste râul Suceava. Investiţiile, reparaţiile şi întreţinerea străzilor au alocate 10,98% din bugetul local, respectiv 30 de milioane de lei, la care se adaugă 4 milioane de lei destinaţi sistematizării rutiere. Învăţământul este pe locul al patrulea în acest top, cu 9,67% din buget, cu o diminuarea a ponderii în condiţiile în care drepturile salariale ale personalului respectiv au fost luate din sarcina Primăriei şi trecute în cea a Inspectoratului Şcolar Judeţean. „Conform teoriei financiare, un buget cu peste 20% investiţii este un buget la dezvoltării. Suceava se apropie de 40% din buget sume destinate dezvoltării, cel din 2019 fiind, fără doar şi poate, un buget al dezvoltării. Aşteptăm să-l aprobăm, astfel încât să putem demara lucrările. Suntem în linie dreaptă din punctul nostru de vedere, dar aşteptăm să vedem ce se întâmplă cu promulgarea bugetului de stat”, a declarat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. În 2018, pentru investiţii s-a aprobat o sumă de 90,53 de milioane de lei, anul acesta propunerea fiind de 173,33 de milioane de lei.                       

V.I. ADOMNICĂI   

Anul acesta,

Casa de Pensii a plătit 1.160 de ajutoare pentru înmormântare

·        Valoarea totală a acestora este de circa 4,6 de milioane de lei, până la promulgarea noului buget al asigurărilor sociale cuantumul ajutoarelor fiind cel din anul trecut.

Casa Judeţeană de Pensii Suceava informează că, până la adoptarea legilor anuale bugetare, la acordarea prestaţiilor specifice se aplică prevederile bugetului asigurărilor sociale de stat şi cele ale bugetului de stat din anul 2018. Directorul executiv Constantin Boliacu face cunoscut că, în cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, cuantumul ajutorului de deces este de 4.162 de lei, în timp ce în situaţia decedării unui membru al familiei asiguratului sau celei a pensionarului se acordă 2.081 de lei. Potrivit reglementărilor legale în vigoare, beneficiază de ajutor de deces o singură persoană care face dovada că a suportat  cheltuielile cauzate de deces şi care poate fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul sau, în lipsa acestora, oricare persoană care dovedeşte că a făcut cheltuielile respective. Pe de altă parte, asiguratul sau pensionarul beneficiază de ajutor şi în cazul decesului unui membru de familie, care, la data la care intervenit decesul nu avea calitatea de asigurat sau de pensionar. „Ajutorul de deces este un drept de asigurări sociale acordat asiguraţilor şi pensionarilor sistemului public de pensii, astfel încât, în ambele cazuri, prevăzute de lege, acordarea ajutorului de deces este condiţionată de calitatea de asigurat sau pensionar a persoanei decedate, respectiv de calitatea de asigurat sau pensionar al persoanei care încasează ajutor de deces”, arată directorul executiv Constantin Boliacu, menţionând că ajutorul de deces se achită în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare. În intervalul 3 ianuarie -15 februarie 2019, Casa Judeţeană de Pensii Suceava a plătit 1.160 ajutoare de deces, în valoare de totală de aproximativ 4,6 de milioane de lei.

Sucevenii au adunat datorii de câte 1 milion de euro  către firmele de utilităţi Thermonet şi ACET   

·        „Trebuie ca şi asociaţiile de proprietari să facă eforturi pentru a plăti aceşti bani”, susţine primarul Ion Lungu.

În perioada de iarnă se adună din nou datoriile către societăţile de utilităţi. Cel puţin aşa s-a semnalat ieri, la sediul Primăriei Suceava, cu prilejul unei întâlniri între reprezentanţii administraţiei locale, în frunte cu primarul Ion Lungu, şi şefii asociaţiilor de proprietari. Semnalul de alarmă a fost tras de edilul-şef, care a arătat că,  pe 31 ianuarie, către Thermonet, sucevenii aveau de plătit 5,78 de milioane de lei, aproape 1,1 milion de euro, în total producţia lunii ianuarie fiind de 2,13 milioane de lei. Lungu le-a cerut şefilor asociaţiilor să manifeste preocupare pentru îmbunătăţirea ritmului plăţilor, de vreme ce Primăria şi-a făcut datoria faţă de producătorul, transportatorul şi distribuitorul de energie termică. „Pe lângă faptul că am dat un avans pentru procurarea combustibililor şi că achităm la timp toate facturile pentru utilităţilor aferente unităţilor şcolare,  trebuie ca şi asociaţiile de proprietari să facă eforturi pentru a plăti aceşti bani. De asemenea, persoanele care se încadrează în zona de vulnerabilitate au acele ajutoare la încălzire, iar săptămânal dăm ajutoare de urgenţă celor care se află în situaţii de jenă financiară”, a pus în vedere şeful administrativului sucevean. Lungu a precizat că, în ciuda faptului că Guvernul nu a modificat prevederile legale care au scos lemnul de foc din categoria biomasei, în această iarnă centrala Bioenergy a livrat energie termică produsă în cazanele care folosesc deşeuri regenerabile. „Cu toate discuţiile şi intervenţiile la Guvern şi ministere, situaţia este destul delicată la Bioenergy.  Totuşi, cu banii care s-au dat de la Primărie către Thermonet s-a reuşit să se meargă numai pe biomasă. Chiar şi în condiţiile în care nu se decontează certificatele verzi, s-a produs mai eficient, ţinând cont că gazele naturale sunt mai scumpe” a evidenţiat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Datoriile populaţiei s-au acumulat şi către societatea comercială prestatoare a serviciilor de alimentare cu apă, canalizare şi epurare, ACET având de încasat de la consumatorii casnici 4,38 de milioane de lei, apropiindu-se de . la fel, de 1 milion de euro.      

Lipsă de entuziasm la reabilitarea termică cu susţinere financiară guvernamentală a blocurilor de locuinţe sucevene

·        Din noiembrie 2018, la program au aderat sucevenii din doar 100 de apartamente, până acum acorduri de voinţă fiind obţinute pentru un total de 3.731 de unităţi de locuit.

·        „Nu văd că 1.000 de euro ar fi un capăt de ţară, ca apartamentul să fie pregătit pentru o întreagă viaţă”, a spus primarul Ion Lungu, după ce s-a spus că reţinerile sunt cauzate şi de necunoaşterea costurilor care revin unei familii.

·         Potrivit reglementărilor guvernamentale, bugetul de stat va suporta 60% din valoarea totală investiţiei, Primăriei revenindu-i 30% din costuri, iar asociaţiei de proprietari-10%. 

Primăria municipiului Suceava a prins în proiectul de buget pentru anul 2019 suma de 4,33 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 1 milion de euro, bani destinaţi reabilitării termice a blocurilor de locuinţe şi reprezentând partea de participare a autorităţilor locale pentru lucrări aferente a 10.000 de apartamente. Primarul Ion Lungu a făcut anunţul în cadrul întâlnirii cu administratorii şi preşedinţii asociaţiilor de proprietari, spunându-le acestora că, în continuare, numărul celor care şi-au exprimat intenţia de a-şi îmbunătăţi condiţiile de locuit este unul nedorit de mic. Această stare de fapt este explicată inclusiv prin aceea că multe dintre blocuri au fost „anvelopate” prin contribuţia proprietarilor, edilul-şef exprimându-şi dezamăgirea că, de la ultima întrunire, cea din noiembrie 2018, la program au aderat proprietarii din doar 100 de apartamente. „Din păcate, ceea ce îmi doream, să crească numărul solicitărilor pentru a intra în acest proiect nu s-a întâmplat. A crescut cu 100 numărul de apartamente, avem 3.731 de apartamente, dar sperăm ca oamenii să se mai convingă pe parcurs. S-a spus că multe blocuri sunt <anvelopate>, însă - făcută după ureche -, reabilitarea termică nu este aceea pentru care se acordă certificat de eficienţă energetică şi care să dea siguranţa că sunt recuperaţi banii. Fie că se încălzesc în sistem centralizat, pe gaze sau pe energie electrică, cei care fac această reabilitare îşi reduc la jumătate cheltuielile”, a arătat primul gospodar al oraşului, subliniind că, se pare, „nu a fost destul de convingător”. În timpul discuţiilor, din partea diriguitorilor de asociaţii s-a ridicat problema sumei efective pe care ar trebui să o plătească un proprietar, necunoaşterea acesteia explicând, de asemenea, lipsa de entuziasm. Lungu a precizat că nu pot fi avansate sume exacte, acestea putând fi de 1.000 sau chiar de 1.500 de euro, în funcţie de mai mulţi factori, printre care suprafaţa apartamentelor, specificitatea şi complexitatea intervenţiilor. „Prima dată se dă acordul de voinţă, se întocmeşte proiectul tehnic, iar în funcţie de acesta se stabileşte cât costă. Nu văd că 1.000 de euro ar fi un capăt de ţară ca apartamentul să fie pregătit pentru o întreagă viaţă”, a preciza Ion Lungu, primarul Sucevei, Ioan Lungu. Potrivit reglementărilor guvernamentale, în cadrul Programului de creştere a eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe, bugetul de stat va suporta 60% din valoarea totală investiţiei, unităţii administrativ-teritoriale revenindu-i 30% din costuri, iar asociaţiei de proprietari-10%. Aceasta în comparaţie cu un proiect al Uniunii Europene, în valoare de minimum 100.000 de euro pentru o asociere de blocuri, în cazul căruia Primăria trebuia să asigure 15% din valoarea investiţiei, proprietarii-25%, iar diferenţa fiind finanţare nerambursabilă.