Consumul ridicat de azotaţi în agricultura suceveană, vinovat de creşterea mortalităţii infantile  

·        Maladia albastră duce la un spor de până la 5% a deceselor în rândul copiilor cu vârsta cuprinsă  între 0 şi 1 an.

·        Folosirea în exces a fertilizanţilor provoacă apariţia maladiilor la plante, iar animalele suferă de modificări ale organismului.

Folosirea peste măsură în cultura plantelor a îngrăşămintelor chimice care conţin azot poate duce la apariţia unei boli grave la nou-născuţi. Este vorba despre methemoglobunemia sau maladia albastră, o boală care, în cazul sugarilor poate fi letală. În judeţul Suceava, în ultimii ani s-a observat o tendinţă de creştere a utilizării de fertilizanţi pe bază de azot, iar dacă în 2011 au fost folosite 4.009 de tone de îngrăşăminte, în 2015 cantitatea consumată s-a ridicat la 4.482 de tone, deci cu aproape 500 de tone mai mult. În 2012, agricultura suceveană a „asimilat” 3.957 de tone de îngrăşăminte pe bază de azot, vârful de consum de 4.645 de tone fiind înregistrat în 2013, iar minimul în 2014, unul de 2.340 de tone. „Azotatul trece din sol în plante şi, de aici, la om şi animale, producând methemoglobunemia, respectiv maladia albastră, care provoacă creşterea mortalităţii infantile cu 2-5%”, se arată în Raportul privind calitatea factorilor de mediu al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava. Boala albastră face parte din categoria intoxicaţiilor, putând să apară şi la adulţi, însă cu o manifestare redusă, uneori fără a se exterioriza. Femeile gravide intoxicate, chiar şi cu nitriţii din apa de fântână, pot naşte copii cu malformaţii. La copii, principalul simptom al bolii este cianoza intensă, difuză, cu nuanţe brune sau cenuşii.

Important de evidenţiat este, de asemenea, că în perioada la care facem referire, în judeţul Suceava au crescut şi cantităţile  de îngrăşăminte chimice cu fosfor şi potasiu. Astfel, în ceea ce priveşte îngrăşămintele pe bază de fosfor, utilizarea acestora  a sporit  de la 1.465 de tone în 2011, la 1.578 de tone în 2015. Maximul, de 1.731 de tone este cel din anul 2013, iar minimul, de 680 de tone, este consemnat în 2014. La îngrăşămintele pe bază de potasiu, creşterea este de la 1.010 de tone în 2015, la 1.227 de tone în anul 2015. Cel mai puţin s-a consumat în 2014, 680 de tone, iar cel mai mult în 2013, respectiv 1.648 de tone.  Folosirea în exces a fertilizanţilor este la originea carenţelor de microelemente în sol, în special a celor de zinc, fier, cupru, bor, magneziu şi mangan. Deficitul acestora din urmă are consecinţe şi asupra plantelor, prin scăderea rezistenţei la factorii climatici şi apariţia unor maladii, la animale fiind provocate modificări ale organismului.