Inspecţia în Construcţii a dispus remedieri la asfaltările europene din „George Enescu”

·        De vină pentru calitatea necorespunzătoare este lipsa de muncitori calificaţi, iar din cauza salariilor nestimulatoare, nici Primăria nu are specialişti care să monitorizeze intervenţiile cu pricina.

·        Acesta este „cel de al treilea examen”, situaţii asemănătore fiind întâlnite anterior pe străzile „Universităţii” şi „Cuza Vodă”.             

Executantul lucrărilor finanţate nerambursabil din fonduri europene la infrastructura rutieră din cartierul „George Enescu” municipiului Suceava va trebui să remedieze unele deficienţe constatate de Inspectoratul Judeţean în Construcţii. Primarul Ion Lungu a remarcat ieri, în cadrul şedinţei săptămânale de analiză a stadiului intervenţiilor, că în cauză se află mai multe guri de canal, firma constructoare Victor Construct Botoşani fiind obligată să refacă respectivele amenajări în cursul zilei de joi. „Nu ştiu să toarne asfalt. Este clar că nu ştiu să lucreze cu acele aparate, nerespectându-se cota la capacele de canal. Remedierea deficienţelor va avea loc pe parcursul zilei de joi, când se va tăia carosabilul, însă după operaţii de acest gen există pericolul infiltrării apei şi de a apărea viitoare probleme”, a subliniat şeful administraţiei locale. Lungu apreciat, totuşi, implicarea responsabililor firmei constructoare, care şi-au dat tot interesul şi au fost prezenţi pe şantier zi-lumină. Edilul-şef sucevean crede că de vină pentru calitatea necorespunzătoare a unor lucrări este lipsa de muncitori calificaţi, aceştia preferând să plece la muncă în străinătate. De asemenea, din cauza salariilor nestimulatoare, nici Primăria nu are - cu mici excepţii -, specialişti care să monitorizeze şi să controleze intervenţiile cu pricina. „În afara de câţiva oameni, cei din Primărie se pricep la străzi tot atât cât mă pricep şi eu. Nu vreau să mă scuz, asta este realitatea: salariile sunt mici, iar oamenii buni au plecat”, a reliefat Ion Lungu şeful administraţie locale sucevene, menţionând că este „cel de al treilea examen de acest fel”, situaţii asemănătore fiind întâlnite anterior pe străzile „Universităţii” şi „Cuza Vodă”. Reamintim că finanţarea la care face referire este obţinută din economiile realizate în cadrul Programului Operaţional Regional(POR), lucrările la străzile menţionate fiind parte a proiectului în valoare de peste 27 milioane de lei(circa 8 milioane de euro), prin care în capitala de judeţ sunt reabilitate 10 artere de circulaţie. Conform proiectului, finalizate vor fi modernizările de pe DE 85, executate în prima etapă a POR din anii trecuţi, vizate fiind, astfel, străzile „Traian Vuia”, „Cernăuţi” şi „Grigore Alexandru Ghica”, toate înspre Siret. Intervenţii au loc, de asemenea, la două poduri de pe străzile „Cuza Vodă” şi „Plevnei”, din cartierul Burdujeni. Reparaţii capitale sunt prevăzute la părţile de infrastructură şi suprastructură ale podului rutier de peste râul Suceava şi pasajului CFR, ambele din cartierul Iţcani.

 Sistemul sucevean de transport agent termic este scos la negociat 

·        Firma Transagent a Primăriei, nou-înfiinţată şi licenţiată, are şanse reale să preia serviciul de alimentare cu apă caldă şi căldură.

·        Şeful municipalităţii este optimist, considerând că, până pe 1 august, va fi cunoscut noul operator, astfel încât să poată fi pregătită strategia pentru sezonul rece 2015-2016.

Delegarea serviciului public sucevean de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic se va face prin negociere directă, a anunţat ieri, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, care crede că tratativele cu firmele eligibile vor demara la jumătatea lunii iulie. La negocieri sunt invitaţi competitorii care au îndeplinit condiţiile impuse, în prima sau cea de a doua etapă a licitaţie de concesionare, adică Thermonet Suceava, Transagent Suceava şi Veolia Energie Iaşi. Edilul-şef crede că o reală şansă o are Transagent, societatea proaspăt-înfiinţată şi licenţiată a Primăriei. „În măsura în care nu ajungem la o concluzie cu cei care sunt invitaţi, în cel mai rău caz avem această supapă, firma Transagent a Primăriei, care va prelua transportul şi distribuţia”, a reliefat ocupantul fotoliului administrativ din Areni. La a doua etapă a licitaţiei, cea de pe 29 iunie 2015, au depus oferte Transagent Suceava, Veolia Iaşi şi Thermonet Suceava în asociere cu Servicii Comunale Rădăuţi. Oferta acestei din urmă asociaţii a fost declarată neeeligbilă de către comisia de specialitate din cadrul executivului, pe motiv că Servicii Comunale Rădăuţi are licenţă de operare de clasa a III-a, şi nu de clasa a II-a, aşa cum stipulează condiţiile de participare. Dată fiind neîntrunirea a treia oferte eligibile, legea prevede că atribuirea serviciului se va face prin negociere directă, procedură la care vor fi invitaţi toţi participanţii eligibili.

·        În urmă cu 1 an, negocierile cu Thermonet au eşuat din cauza că această firmă a venit cu solicitări care excedau caietului de sarcini.

 Şeful municipalităţii este optimist, considerând că, până la 1 august,  va fi cunoscut noul operator, astfel încât să fie pregătită strategia de încălzire pentru sezonul rece 2015-2016. „Am fost foarte fericit când am auzit că s-au depus 3 oferte, însă, din păcate, una dintre ele a fost descalificată. Legea este imperativă şi spune că, în măsura în care serviciul nu este adjudecat în primele două etape, se trece la faza de negociere. Îmi păstrez în continuare optimismul, pentru că nu am altă soluţie, şi sper ca, până la 1 august, să avem un nou operator. În baza mandatului pe care mi l-a dat Consiliul Local, organizez aceste etape şi o să vorbesc cu comisia de licitaţie, în aşa fel încât – după cum văd eu acum– pe 15 iulie să începem negocierile”, a declarat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.  Precizăm că o licitaţie similară a fost derulată şi în anul 2014, procedura delegării serviciului nefinalizându-se cu desemnarea unui câştigător. Astfel, după două etape de licitaţie, la care nu s-au înscris minim 3 competitori, s-a trecut, conform legii, la negocieri, iar la acestea au fost invitaţi prestatorul titular, Termica Suceava, şi Thermonet Suceava, societate nou constituită, având ca acţionari pe Adrem Invest Bucureşti(51%) şi Elsaco Botoşani(49%). Întrucât Termica a fost declarată neeligibilă  pe motiv de insolvenţă şi de datorii mari la bugetul consolidat al statului, procedura a continuat cu Thermonet. În 2014, negocierile cu aceasta au eşuat din cauza că firma suceveană a venit cu solicitări care excedau caietului de sarcini. 

Sprijin financiar pentru doctoranzi şi cercetători postdoctorat

·        Scopul susţinerii financiare este creşterea motivaţiei pentru dezvoltarea unei cariere în cercetare, cât şi asigurarea debutului în cariera de cercetător.

Universitatea "Ştefan cel Mare" din Suceava, în parteneriat cu Institutul de Economie Naţională al Academiei Române şi Universitatea din Oradea, implementează proiectul strategic ”SOCERT. Societatea cunoaşterii, dinamism prin cercetare”, Prof. univ. dr. Gabriela Prelipcean, manager de proiect,  informează că obiectivul general al proiectului îl constituie îmbunătăţirea programelor de studii doctorale şi cercetare postdoctorală prin sprijinirea colaborării dintre universităţi şi institute de cercetare. De asemenea, vizată este dezvoltarea resurselor umane din cercetare, în special prin acordarea de sprijin financiar pentru doctoranzi şi cercetători postdoctorat, în vederea creşterii motivaţiei pentru dezvoltarea unei cariere în cercetare şi asigurarea debutului în cariera de cercetător, inclusiv prin participarea în echipe mixte de doctoranzi şi cercetători postdoctorat. Durata de implementare a proiectului este de 18 de luni, începând cu 8 aprilie 2014, bugetul maxim aprobat fiind de 10,97 milioane de lei, adică 2,52 de milioane de euro. Potrivit prof. univ. dr. Gabriela Prelipcean  precizează că, în perioada martie 2015-iunie 2015 partenerii din proiect au contribuit la gestionarea contractului de finanţare, comunicarea cu autoritatea de management, organizarea şi coordonarea acţiunilor în implementare, valorificarea eficientă a resurselor pregătirea achiziţiilor şi derularea achiziţiilor. Totodată, în intervalul amintit s-a acordat sprijin financiar prin plata burselor lunare, suplimentului de bursă pentru stagii de mobilitate şi a  participării la conferinţe şi seminarii ştiinţifice. Doctoranzii au fost îndrumaţi în vederea întocmirii rapoartelor de cercetare, procedându-se şi la evaluarea rapoartelor intermediare. De asemenea, de sprijin financiar au avut parte cercetătorii postdoctoranzi, aceştia fiind supuşi aceloraşi proceduri.

 Nu în cele din urmă, diversificate au fost formele de pregătire pentru grupul ţintă, organizându-se sesiuni specifice pe teme ca  dezvoltarea abilităţilor manageriale, implementarea instrumentelor software de tipul „management proiect” şi „analiză cantitativă”. Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. „SOCERT. Societatea cunoaşterii, dinamism prin cercetare” se înscrie în Axa prioritară 1-„Educaţia şi formarea în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”, Domeniul major de intervenţie 1.5 - „Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării”.

Judeţul Suceava îşi reactualizează datele economico-militare

·        Monografia reactualizată cuprinde informaţii referitoare la resursele materiale, energetice şi umane utile asigurării ordinii publice şi securităţii naţionale, gestionării situaţiilor de criză, precum şi sprijinului acordat acţiunilor comune cu statele NATO şi partenere.

·        Actualizarea este „o obligaţie care se subsumează efortului naţional de protecţie a teritoriului pentru cazurile de forţă majoră”.

Autorităţile judeţene sucevene reanalizează monografia economico-militară  a judeţului Suceava. Monografia reactualizată, aşa cum este întocmită de către specialişti, cuprinde date şi informaţii referitoare la principalele elemente geografice şi de infrastructură, resursele materiale, energetice şi umane, utile forţelor sistemului naţional de apărare, din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale, pentru asigurarea ordinii publice şi securităţii naţionale, prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă şi de criză, precum şi pentru sprijinul acordat naţiunii gazdă, pe fondul acţiunilor comune cu statele membre NATO şi partenere. În monografia economico-militară sunt cuprinse, printre altele, date privind reţeaua hidrografică, fondul forestier, reţelele rutiere, reţelele de cale ferată, reţelele de comunicaţii, reţelele de energie electrice, operatorii economici, locurile de depozitare, unităţile de asistenţă medicală, conductele magistrale de transport, porturile şi aeroporturile, fondul de adăpostire şi sistemul de protecţie în situaţii de urgenţă. Conform prevederilor legale, Consiliul Judeţean are atribuţii în domeniul pregătirii teritoriului pentru apărare, întocmind şi punând la dispoziţia Centrului Militar Judeţean monografia economico-militară a judeţului Suceava. Prin acest demers, urmărită este menţinerea pachetului de informaţii de importanţă militară pentru judeţul Suceava, „cât mai complex şi exact”, actualizarea fiind „o obligaţie care se subsumează efortului naţional de protecţie a teritoriului pentru cazurile de forţă majoră”. Acces la documentele clasificate o au membrii Comisiei de apărare a Consiliului Judeţean, în baza unei autorizări speciale.                        

Consiliul Judeţean a semnat contractul pentru creditul de 20 de milioane de lei  

·        Astfel, proiectul O clădire patrimoniu-Muzeu pentru mileniul III” va avea parte de o confinanţare de 5 milioane de lei, iar „Sistemul de management integrat al deşeurilor” va beneficia, din partea autorităţilor judeţene, de o susţinere de 15 milioane de lei.

·        Încă 2,3 milioane de lei, alocaţi prin Planul Naţional de Dezvoltare Locală, vor lua calea asfaltării a două drumuri judeţene.

Aleşii judeţenei suceveni vor aproba, astăzi, rectificarea bugetului propriu cu suma de 2,3 milioane de lei, bani primiţi de la bugetul de stat şi care vor lua calea modernizării infrastructurii rutiere de rang judeţean. Suma este alocată în baza OUG nr. 28/2013 privind Planul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice comunicând Consiliului Judeţean, printr-o adresă, că aceasta a fost deblocată pentru obiectivele de investiţii incluse în Subprogramul „Infrastructură la nivel judeţean”. Astfel, circa 915.000 de lei sunt orientaţi înspre asfaltarea drumului judeţean DJ 178F Rădăuţi-Frătăuţii Vechi, pe o lungime de 4 km, iar diferenţa, de aproximativ 1,38 de milioane de lei, va folosi la acoperirea costurilor asfaltării drumului judeţean DJ 208S, de la Probota până la limita cu judeţul Iaşi, pe o distanţă de peste 3 km. În acest sens, cu aceeaşi sumă este rectificat şi bugetul Direcţiei Judeţene de Drumuri şi Poduri Suceava, prin intermediul căreia se efectuează decontările lucrărilor de investiţii la cele două obiective amintite.   Pe de altă parte, pe 10 iunie a fost semnat contractul de împrumut pentru angajarea unei finanţări rambursabile interne, consilierii judeţeni trebuind să aprobe şi bugetul creditelor interne pe anul 2015. Prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 22 din 13 februarie 2015, aleşii îşi dădeau girul asupra luării unui credit de 20 de milioane de lei, din acesta urmând a fi cofinanţate două proiecte. Este vorba despre proiectul „O clădire patrimoniu-Muzeu pentru mileniul III”, finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, care va avea parte de o confinanţare de 5 milioane de lei, şi despre „Sistemul de management integrat al deşeurilor”, susţinut financiar prin Programul Operaţional Sectorial „Mediu”, care va beneficia, din partea autorităţilor judeţene, de confinaţarea de 15 milioane de lei.  Tot cu prilejul şedinţei ordinare lunare, deliberativul judeţean va aprobat şi prinderea în bugetul propriu al judeţului Suceava a sumei de 2.000 de lei, încasată de Şcoala profesională specială Cîmpulung Moldovenesc, în baza contractului de sponsorizarea încheiat cu societatea comercială Calcarul Pojorîta, având ca obiect susţinerea financiară a activităţilor artistice organizate cu ocazia Zilei copilului -1 iunie 2015.

ACET se dotează cu unitate mobilă pentru detectarea pierderilor şi echipamente de citire la distanţă a contoarelor

·        Din economiile realizate în cadrul POS ”Mediu”, operatorul unic regional face investiţii de 4,65 de milioane de euro.   

Societatea comercială Suceava, operator unic regional de servicii  de alimentare cu apă, canalizare şi tratare-epurare a apelor uzate, intenţionează să valorifice economiile realizate din sumele accesate prim Programul Operaţional Sectorial „Mediu”. Firma se adresează Consiliului Judeţean, în vederea aprobării studiului de fezabilitate şi indicatorilor tehnico-economici ai proiectului „Achiziţia de echipamente şi reabilitarea reţelei de alimentare cu apă în municipiul Suceava”, valoarea totală a investiţiilor fiind de 4,65 de milioane de euro. Investiţiile urmează a fi efectuate până la finele anului 2015, acestea constând în înlocuirea a 1,56 km de conducte de distribuire a apei şi a 1,4 km din magistrala de transport a apei. Prin acelaşi proiect se vor achiziţiona o unitate mobilă pentru detectarea pierderilor de pe reţele; aparatură de laborator pentru analize fizico-chimice; unităţi mobile pentru spălarea şi curăţarea canalizării; unităţi mobile pentru inspectarea video a conductelor şi echipamente pentru manipularea nămolului din staţiile de epurare. De asemenea, din economiile făcute vor fi procurate echipamente de citire la distanţă a contoarelor, respectiv  module radio, terminale portabile, staţie de andocare şi licenţă software. Obiectivul ,,Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Suceava” este finanţat din Fonduri de coeziune, prin Programul Operaţional Sectorial „Mediu”, Axa prioritară 1, Faza I, având valoarea iniţială totală a contractului de finanţare de peste 494,7 milioane de lei. Investiţia pentru serviciile de apă şi apă uzată din judeţul Suceava cuprinde 18 contracte, dintre care 12 contracte de execuţie de lucrări, 3 contracte de servicii şi 3 contracte de furnizare echipamente. Obiectul acestora îl fac 6 municipii şi oraşe cuprinse în program, respectiv Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Vatra Dornei, Gura Humorului şi Salcea. Promovarea investiţiei prin Programul Operaţional Sectorial Mediu s-a făcut prin intermediul Asociaţiei Judeţene pentru Apă şi Canalizare Suceava(AJAC) Suceava, de către societatea comercială pe acţiuni ACET Suceava(operatorul regional), în baza contractului de finanţare dintre Ministerul Mediului şi Pădurilor, în calitate de Autoritate de Management şi ACET  Suceava, în calitate de beneficiar. Costurile iniţiale în cadrul Programului POS Mediu au fost stabilite prin master plan, studiul de fezabilitate, proiectul tehnic şi documentaţia de atribuire întocmite de consultantul EPTISA România şi aprobate de consiliile locale beneficiare finale ale investiţiei, membre ale AJAC Suceava, şi coordonate de Consiliul Judeţean Suceava. Finanţarea Programului POS „Mediu este asigurată după cum urmează: 76,49% grant al  Uniunii Europene, din Fondul de coeziune; 11,70% din bugetul de stat; 1,80 % din bugetele celor 6 consilii locale beneficiare finale ale POS Mediu, în timp ce 10,01% reprezintă cofinanţarea operatorului regional ACET Suceava. Costurile finale ale POS Mediu au rezultat în urma licitaţiilor organizate pentru atribuirea celor 18 contracte, făcându-se o economie de circa 108 de milioane de lei.  Prin finanţare europeană POS ”Mediu”, în municipiul Suceava, este prevăzută extinderea cu circa 31,3 km a reţelelor de alimentare cu apă de pe 76 de străzi, iar reabilitările au drept ţintă 25,4 de km de conducte de pe 67 străzi din toate cartierele.  Reţelele de canalizare de pe 70 de artere sunt extinse cu 32,7 km, iar cele de pe alte 15 străzi, în lungime de 6 km, sunt spuse reabilitării. Execuţia a fost câştigată la licitaţie de compania Ludwig Pfeiffer Hoch und Tiefabau GMBH&CO KG. 

 Şefii desconcentratelor sucevene, reclamaţi la ministere  

·        La întâlnirea din luna iunie a Colegiului prefectural, în sală au fost reprezentanţii a numai 36 din cele 46 de servicii şi instituţii care au membri în această structură.

Prefectul de Suceava, Constantin Harasim, a anunţat că în luna septembrie va trimite la ministere o listă cu prezenţa şefilor serviciilor desconcentrate la şedinţele Colegiului prefectural. Harasim a remarcat că există directori care nu au participat niciodată la respectivele întâlniri lunare, iar aceasta nu este tocmai în regulă. „O să trimitem la ministere, ca un semnal de alarmă, o informare despre participarea, direct sau prin adjuncţi, la şedinţele Colegiului prefectural. Este datoria mea să ţinem legătura cu ministerele şi să informăm, din când în când, asupra contribuţiei la aceste şedinţe. Poate îi mobilizăm, pentru că sunt unii care nu au venit deloc, cum sunt cei ce la Finanţe”, a precizat reprezentatul Guvernului în teritoriu. Harasim susţine că întâlnirile în cauză au un scop bine stabilit şi că nu vrea să se întâmple la fel ca în urmă cu mai mulţi ani - când participa din partea Gărzii de Mediu -, iar  informările prezentate de reprezentanţii desconcentratelor nu erau tratate ca atare. „De ce alţii să ne onoreze, să aibă respect pentru aceste şedinţe, iar alţii să spună că nu este de noi sau că merge şi aşa. Îmi aduc aminte de alte vremuri, când eram şi eu prezent, iar domnul Băişanu, fiind prefect, pleca din sală, mergea şedinţa singură până la final, şi nu se interesa nimeni ce s-a întâmplat”, a  reliefat prefectul de Suceava, Constantin Harasim, menţionând că intenţionează să dea „greutatea cuvenită” şedinţelor în cauză. La întâlnirea din luna iunie a Colegiului prefectural, în sală au fost reprezentanţii a numai 36 din cele 46 de servicii şi instituţii care au membri în această structură. Regulamentul de funcţionare a Colegiului prefectural Suceava prevede că structura în cauză este compusă din prefect, subprefect şi conducătorii serviciilor publice desconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul judeţului Suceava. Colegiul Prefectural este organul consultativ al prefectului, având ca scop asigurarea coordonării activităţii serviciilor publice respective. Colegiul prefectural analizează activitatea serviciilor publice desconcentrate şi propune măsuri în vederea îmbunătăţirii acestora; stabileşte domeniile şi sectoarele în care este necesară sau se poate realiza cu eficienţă acţiunea coordonată a mai multor servicii publice desconcentrate; stabileşte măsurile necesare implementării programelor, politicilor, strategiilor şi planurilor de acţiune adoptate la nivel naţional; organizează acţiunile comune ale mai multor servicii publice desconcentrate în vederea soluţionării unor situaţii deosebite şi analizează măsurile necesare în vederea realizării unui sistem comun de management al informaţiei, al resurselor materiale, financiare ori umane.

Cartea de onoare a valorilor bucovinene

·        Primul semnatar este Vasile Rîmbu, directorul general al Spitalului Judeţean de Urgenţe „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava.

Instituţia Prefectului Suceava a institut Cartea de onoare a valorilor bucovinene, în care vor semna personalităţile judeţene care se remarcă prin realizări deosebite. „În acest fel ne vom regăsi ca instituţie care respectă şi certifică oamenii care merită evidenţiaţi. Pe fiecare pagină a acestei cărţi, valorile sucevene îşi vor consemna gândurile, iar noi îi vom menţiona meritele pentru care a fost desemnat”, a făcut cunoscut prefectul Constantin Harasim. Cartea de onoare a valorilor bucovinene a fost inaugurată în şedinţa Colegiului prefectural de la sfârşitul săptămânii trecute, primul semnatar fiind Vasile Rîmbu, directorul general al Spitalului Judeţean de Urgenţe „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava. Şeful serviciilor desconcentrate în teritoriu a precizat că recompensa vine pe fondul activităţii de 8 ani depuse de în slujba unităţii spitaliceşti judeţene, Vasiel Rîmbu ”făcând cinste Bucovinei şi judeţului Suceava”. 

Prefectul Constantin Harasim a remarcat, de asemenea, lansarea, sub coordonarea directorului Vasile Rîmbu, a culegerii de antologii privind activitatea unităţii sanitare din reşedinţa de judeţ, realizate de doctorii Ioan Ieţcu şi Mihai Ardelean, eveniment consumat pe 24 iunie, când în premieră a fost organizată şi aniversată Ziua Spitalului Judeţean de Urgenţe „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava.Directorul general Vasile Rîmbu a subliniat că recunoaşterea venită din partea Instituţiei Prefectului, pentru schimbările în bine aduse de toţi factorii de la Spitalul Judeţean, reprezintă un plus de angajamente pentru viitor, în 2016 urmând a fi aniversat semicentenarul unităţii spitaliceşti.  Rîmbu a reliefat că, începând din 2009, reparaţii capitale şi renovări au avut loc la toate secţiile Spitalului, dotările fiind, de asemnea, unele de excepţie, „comparativ cu ceea ce a fost şi cu ceea ce se întâlneşte la alţii”. În proiect sunt, printre altele, înfiinţarea unui Centru de radioterapie şi promovarea şi dezvoltarea chirurgiei oncologice în Suceava. „Nu ne oprim aici. Ne încurajează sprijinul Instituţiei Prefectului şi celorlalte autorităţii judeţene. Contribuabili la ceea ce s-a realizat suntem noi toţi, populaţia, sursa de finanţare fiind bugetul consolidat al statului, iar efortul investiţional cel mai mare din această perioadă este al Spitalului Judeţean Din cele 25 de milioane de euro, 14 milioane de euro provin din venituri proprii, fondul de dezvoltare şi economii din bugetul asigurărilor de sănătate”, a subliniat Vasile Rîmbu, directorul general al Spitalului Judeţean de Urgenţe „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava.

Nechifor aşteaptă o rectificare bugetară pozitivă şi suficientă 

·        „Sperăm avem o resursă financiară importantă, astfel încât să mai putem mişca, în continuare, lucrurile”, a explicat preşedintele Consiliului judeţean Suceava, Ion Cătălin Suceava.          

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Ioan Cătălin Nechifor, speră ca la prima rectificare bugetară din acest an, judeţul Suceava să se aleagă cu bani cât mai mulţi. Şeful administraţiei judeţene spune că nevoile judeţului sunt multiple şi mari şi că este de dorit ca, prin rectificarea bugetului de stat din cel de al treilea trimestru al anului, înspre Suceava să fie îndreptate sume cât mai consistente.  „Aştept ca rectificarea bugetară să fie pozitivă şi suficientă, astfel încât să putem face tot ce propunem în acest an. Mă gândesc la nevoile care există la nivel de judeţ, de acoperire a cheltuielilor localităţilor, Consiliului Judeţean, cât şi la dezvoltarea noastră, ca proiect integrat”, a declarat Nechifor. Unul dintre aceste proiecte este şi cel privind modernizarea drumului de piatră, în lungime de  5,8 km, dintre comuna Vultureşti şi oraşul Liteni, care va asigura legătura între Fălticeni şi Aeroportul Suceava, şi care va face ca persoanele care vor să ajungă la avion să nu mai treacă în mod obligatoriu prin municipiul Suceava. Şeful executivului precizează că pe plan judeţean se lucrează pe proiecte, iar în vederea rectificării calculele operate în baza obiectivelor integrate de dezvoltare şi fundamentarea realistă a necesarului financiar sunt înaintate la Guvern. „Trebuie să treacă şi semestrul în curs, rectificarea bugetară făcându-se în al treilea trimestru, după ce s-au parcurs două trimestre succesive. Este vorba despre perioada ianuarie, februarie, martie, respectiv aprilie mai, iunie. Astfel, din punct de vedere statistic, vom putea şti cum stăm la nivel macroeconomic, care sunt cifrele bugetare naţionale, iar după acel moment, sigur că vom avea discuţii pe această temă. Sperăm avem o resursă financiară importantă, astfel încât să mai putem mişca, în continuare, lucrurile”, a explicat preşedintele Consiliului judeţean Suceava, Ion Cătălin Suceava.           

 Prefectul Harasim cere socoteală „Drumurilor Naţionale” 

·        Intervenţia survine unei informări privind efectele ploii torenţiale din urmă cu o lună, când în zona pasajului CFR Şcheia, 150 de metri din DN 17 au fost inundaţi cu un strat mediu de apă de 50 de centimetri.

·        În ciuda măsurilor dispuse, după căderile de precipitaţii din noaptea de joi spre vineri, săptămâna aceasta, în zona grătarelor podului CFR de la Şcheia „s-au găsit, din nou, pet-uri, papuci, haine şi alte deşeuri menajere”.

Prefectul de Suceava, Constantin Harasim a cerut ieri, în şedinţa Colegiului prefectural, reprezentantului Secţiei de Drumuri Naţionale Suceava, lămuriri privind competenţa întreţinerii salubrităţii şanţurilor de scurgere a apelor. Şeful serviciilor ministerelor, desconcentrate în teritoriu, a vrut să ştie dacă obligaţia debarasării  acestora revine „Drumurilor Naţionale” sau primăriilor unităţilor administrativ-teritoriale pe raza cărora respectivele elemente de dirijare a apei pluviale se află. „Este neclar dacă şanţurile, rigolele şi podeţele intră în atribuţiile primăriilor sau, fiind în administrarea Secţiei Drumurilor Naţionale, obligaţia menţinerii salubrităţii secţiunii elementelor în cauză revine acesteia”, a spus Harasim. Intervenţia a venit pe fondul unei informări privind efectele ploii torenţiale din 26 mai 2015, zi în care, în jurul orei 12.00, un torent format în prejma pasajul CFR Şcheia, a dus la colmatarea dispozitivelor de preluare şi dirijare a apelor pluviale şi inundarea, cu un strat mediu de apă de 50 de centimetri, timp de o oră şi jumătate, a unei porţiuni de circa 150 de metri din DN 17. Potrivit celor de la SDN Suceava, asigurarea curăţeniei elementelor constructive ale drumurilor naţionale, cum ar fi şanţurile, podeţele, trotuarele  care se află pe raza localităţilor este de competenţa autorităţilor locale. „Punctual, Primăria comunei Şcheia a fost înştiinţată asupra acestor atribuţii, printr-o adresă comunicată încă din 16 martie. Având în vedere neefectuarea acestor lucrări, precum şi faptul că în perioada ploilor a fost tăiat un copac în apropiere, în zona grătarelor au fost găsite foarte multe crengi, care au colmatat gurile de scurgere”, a subliniat oficialul Secţiei de Drumuri Naţionale Suceava, adăugând că, în urma adreselor, doar două comune, respectiv Suceviţa şi Stroieşti s-au conformat obligaţiilor care le revin prin lege. Harasim a atras atenţia asupra altor întâmplări similare şi a pus în vedere că, în cazul în care acestea se vor repeta, sesizată ar putea fi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. „În caz contrar vom face rapoarte de nemulţumire către CNADNR şi vom sesiza că problemele se perpetuă”, a încheiat Constantin Harasim, prefectul de Suceava. De cealaltă parte, oficialul SDN Suceava a evidenţiat că, în ciuda măsurilor dispuse, în urma căderilor de precipitaţii din noaptea de joi spre vineri, săptămâna aceasta, în zona grătarelor pasajului CFR de la Şcheia „s-au găsit, din nou, pet-uri, papuci, haine şi alte deşeuri menajere”. 

Centrul Militar Judeţean caută resurse umane pentru Sistemul naţional de apărare

·        Instituţia desfăşoară activităţi de promovare a profesiei militare în şcoli generale şi licee, precum şi de informare şi recrutare a tinerilor care doresc să acceadă în sistem.

·        Acestea au în vedere „menţinerea stării de operativitate în situaţii de criză şi la război”.

Obiectivul Centrului Militar Judeţean Suceava îl constituie, în prezent, creşterea capacităţii de conducere şi adaptare la dinamica procesului de modernizare a sistemului militar şi operaţionalizarea funcţională, în scopul generării, regenerării şi asigurării cu resurse umane şi materiale a structurilor din Sistemul naţional de apărare, se arată într-o informare semnată de colonelul Mugurel Anton, comandantul instituţiei judeţene, material în care se accentuează că toate acestea au în vedere „menţinerea stării de operativitate în situaţii de criză şi la război”. Conform sursei citate, una din cele mai importante atribuţii ale Centrului Militar este promovarea profesiei militare şi recrutarea personalului militar activ, dar şi a celui în rezervă. În acest sens, Biroul de „Informare-recrutare” desfăşoară activităţi de promovare a profesiei militare în şcoli generale şi licee, precum şi de informare şi recrutare a tinerilor care doresc să acceadă în sistemul militar. Periodic sunt organizate întâlniri ale personalului ”recrutor” cu elevii din şcolile şi liceele din judeţ, întrevederi cu militarii care au participat la misiuni internaţionale, veterani de război şi elevi ai Colegiului Naţional Militar ,,Ştefan cel Mare” Cîmpulung Moldovenesc. „Locul Armatei în societate, tipurile de misiuni executate de militari şi oferta educaţională a Ministerului Apărării Naţionale, precum şi impresiile elevilor militari în ceea ce priveşte adaptarea la viaţa cazonă sunt, astfel ,prezentate printr-o prismă cât se poate de personală şi interactivă. Pentru crearea resurselor umane pe timp de pace, necesare susţinerii efortului de război, Ministerul Apărării Naţionale şcolarizează în instituţiile militare de învăţământ tineri, dornici să îmbrăţişeze cariera militară”, se evidenţiază în informarea Centrului Militar Judeţean Suceava.  

Cadastru gratuit, în următorii 8 ani

·        În judeţul Suceava primele comune în care se vor desfăşura lucrări de înregistrare sunt Cornu Luncii, Preuteşti, Forăşti şi Boroaia.

·         Înregistrate vor fi toate imobilele, fie terenuri, clădiri sau apartamente, programul fiind finanţat din fonduri naţionale şi europene.

În următorii opt ani  terenurile şi clădirile din întreaga ţară vor fi înregistrate gratuit în Sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, anunţă Vasile Mocanu, şeful Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OJCPI) Suceava. Responsabilul sucevean precizează că acţiunea se desfăşoară în baza unui act normativ recent publicat în Monitorul Oficial. Este vorba de Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară 2015-2023, care prevede înregistrarea gratuită a tuturor imobilelor, fie terenuri, clădiri sau apartamente, iar acesta va fi finanţat din fondurile proprii ale Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, dar şi prin proiecte europene. „Practic, toate persoanele fizice şi persoanele juridice vor beneficia de realizarea planurilor cadastrale ale imobilelor, de deschiderea cărţilor funciare, precum şi de certificatele de moştenitor pentru succesiunile nedezbătute. În prezent, în ţară se estimează existenţa aproximativ a 40 de milioane de imobile, dintre care doar 7,4 milioane sunt înregistrate în evidenţele de cadastru şi carte funciară”, subliniază şeful OJCPI Suceava. Vasile Mocanu precizează că înregistrarea va fi efectuată în mai multe etape, începând cu campanii de informare a cetăţenilor, identificarea imobilelor şi proprietarilor, realizarea măsurătorilor, colectarea actelor juridice de la deţinători, prelucrarea datelor, afişarea publică a documentelor, şi până la actualizarea documentelor cadastrale şi deschiderea cărţilor funciare. Obiectivul proiectului este cel de înregistrare gratuită, până în anul 2023, a tuturor imobilelor din România în Sistemul integrat de cadastru şi carte funciară. „Prin program se vor elibera certificatele pentru înscrierea în cartea funciară a posesorilor ca proprietari şi, după caz, a dezbaterilor succesorale, se vor întocmi documentaţiile cadastrale şi se vor înregistra toate imobilele. În acelaşi timp, autorităţile se vor ocupa şi de conversia în format electronic a tuturor cărţilor funciare şi planurilor cadastrale existente în prezent”, a explicat Vasile Mocanu, directorul executiv al Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava.

În judeţul Suceava primele comune în care se vor desfăşura lucrări prin acest program sunt Cornu Luncii, Preuteşti, Forăşti şi Boroaia. Alegerea teritoriilor în care se vor derula acţiuni de înregistrare sistematică ţine seamă de criterii care iau în calcul unităţile administrativ-teritoriale cu proiecte de infrastructură de interes naţional sau proiecte de dezvoltare locală, precum şi pe cele care prezintă „aşezări informale” ale comunităţilor aflate în condiţii de sărăcie extremă. 

Primarul Sucevei, Ion Lungu, bilanţ în anul 3 din cel de al treilea mandat

·        "Astăzi nu este majoritate în Consiliul Local, dar m-am învăţat să lucrez ca independent", a subliniat şeful administraţiei publice sucevene. 

Ieri, într-o conferinţă de presă, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, a prezentat un raport privind activitatea desfăşurată în ultimul an, ce de al treilea al mandatului 2012-2016. Aflat, de asemenea, la al treilea mandat consecutiv, şeful administraţiei reşedinţă de judeţ se mândreşte cu demararea lucrărilor, în valoarea de 8 milioane de euro, din proiectul de reabilitarea a 10 străzi, podului de peste râul Suceava, în Iţcani, a altora două din cartierul Burdujeni, precum şi pasajului din apropierea staţiei CFR Suceava Nord; obţinerea finanţării de 3 milioane de lei pentru reabilitarea zonei centrale Sucevei, în prejma Palatului Administrativ, cu darea în folosinţă a primului tronson a centurii ocolitoare a urbei capitală de judeţ, pe relaţia Şcehia-Pătrăuţi;  cât şi cu asfaltarea DN 29 la ieşirea din Suceava, înspre Botoşani, a mai multor artere din cartierul Burdujeni şi reabilitare parcărilor de reşedinţă, inclusiv în Obcini. Lungu reaminteşte de lucrările cu fonduri europene de finalizare a  Sălii de sport a Colegiului Naţional "Ştefan cel Mare" şi Campusului Sportiv Şcolar al Liceului cu Programul Sportiv, dar şi încheierea reabilitării Centrului Cultural "Bucovina", fostul Cinema "Modern", recepţia fiind stabilită pentru data de 30 iunie. Primarul Sucevei remarcă încheierea proiectului de 14 milioane de euro, de modernizare a Cetăţii de Scaun, desfăşurat în parteneriat cu Consiliul Judeţean ar şi proiectul de reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată, în cadrul POS Mediu, etapa a II-a, termenul limită fiind sfârşitul lunii august 2015. Printre altele, primarul Ion Lungu, se laudă, în cel  de al treilea an din mandatul în curs, cu achiziţionarea a 5 noi autobuze de capacitate mică, pentru firma de transport local TPL; constituirea proaspetei societăţi de termoficare a municipalităţii, Transagent; sprijinirea activităţii sportive cu  circa 2,5 milioane de lei; susţinerea construirii Catedralei "Naşterea Domnului", cu 1 milion de lei; amplasarea de aparate de fitness în parcurile "Moldova" şi "Universităţii"; finanţarea lucrărilor de reabilitare a Secţiei de cardiologie şi aprobarea de fonduri pentru extinderea UPU de la Spitalul Judeţean "Sfântul Ioan cel Nou". Primarul Sucevei a punctat cu sprijinirea Festivalului concurs "Lira de aur", Festivalului de artă medievală şi demersurile de organizare a Festivalului mondial de film amator "Unica".                                           

·        "Am colaborat cu toate grupurile de consilieri şi cred că a ieşit un lucru bun", opinează Lungu.

 La capitolul nerealizări, Ion Lungu şi-a pus cenuşă în cap cu nefinalizarea lucrărilor la ruta ocolitoare nr. 1 a Sucevei, precizând că, "deşi au fost alocate sume de la Guvern, nu a fost desemnat un contractor, de către Ministerul Transporturilor, pentru tronsonul Şcheia-DE 85". La aceasta se adaugă, faptul că încă nu s-a reuşit desemnarea unui nou operator de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic, licitaţia urmând a fi ţinută pe 29 iunie, licitaţie la care se va înscrie şi noua societate a municipalităţi, Transagent. Lungu recunoaşte că problema gestionării câinilor fără stăpân este rezolvată doar parţial, soluţionarea completă survenind în intervalul care a mai rămas din mandatul în curs.  Nepunerea în funcţionarea a depozitului ecologic de la Moara este o altă nerealizare a edilului-şef sucevean,  alături de lipsa unui operator de salubritatea oficial, însă, după licitaţia din 16 iunie, acesta urmează a fi cunoscut în zilele următoare. În sfârşit, primarul Ion Lungu recunoaşte, de asemenea, că încă nu a fost discutată, în Consiliul Local, "Lista proiectelor prioritare ale municipiului Suceava pentru perioada 2014-2020", în vederea atragerii de fonduri europene în noul exerciţiu financiar. "Acest lucru nu a fost posibil înaintea semnării acordurilor de finanţare cu UE, care este în plină desfăşurare", a subliniat ocupantul foliului administrativ din Areni. Şeful executivului sucevean a ţinut să mulţumească tuturor consilierilor locali, dar şi viceprimarilor Ovidiu Doroftei şi Lucian Harşovschi "Astăzi nu este majoritate în Consiliul Local, dar m-am învăţat să lucrez ca independent, aşa cum m-am declarat în urmă cu 1 an. Am colaborat cu toate grupurile de consilieri şi cred că a ieşit un lucru bun. Cred că am demonstrat că pot să lucrez cu toţi liderii politici şi ţin să mulţumesc la toţi pentru că nu este blocaj la Primărie", a accentuat, cu prilejul bilanţului din cel de al treilea an al prezentului  mandat, şeful administraţiei municipiului Suceava, Ion Lungu, exprimându-şi speranţa că anul care urmează va unul fel de bun.   

Două reprize de ploi au dat peste cap lucrările europene de la Sala de sport a Colegiului "Ştefan cel Mare" 

· "Dacă ne plângem că nu este vreme în lunile iunie, iulie, nu ştiu ce o să ne facem în octombrie şi noiembrie", a declarat primarul Ion Lungu. 

Constructorii din cadrul proiectului de amenajare a Sălii de sport a Colegiului naţional "Ştefan cel Mare" Suceava s-au plâns ieri, în şedinţa săptămânală de analiză de la sediul Primăriei Suceava, că precipitaţiilor căzute săptămâna trecută au dus la ieşirea din graficul asumat, Cu toate că ploile nu au ţinut, în total, doar cel mult câteva oare, reprezentanţii firmei de construcţii susţin că acestea au fost suficiente pentru a împiedica unele operaţii specifice. "Din păcate, încep a se înregistra nişte întârzieri la Sala de sport, iar constructorul o ţine sus şi tare, pe a lui, că a plouat afară toată săptămâna. Nu prea îmi aduc aminte acest lucru, la Primărie nu a plouat la fel, deci adevărul este undeva pe la mijloc. Sigur, sunt lucrări sensibile, trebuie să lăsăm specialiştii să-şi facă datoria, dar cred că se exagerează un pic", subliniază şeful municipalităţii. Lungu a atras atenţia că înregistrarea de întârzieri şi nerespectarea graficului de lucrări pot avea consecinţe dintre cele mai neplăcute. Acestea vizează inclusiv la aspectul financiar, mai ales în condiţiile în care, până la această dată, constructorul şi-a încasat la zi contravaloarea prestaţiei. "Dacă ne plângem că nu este vreme în lunile iunie, iulie, nu ştiu ce o să ne facem în octombrie, noiembrie. Până acum s-au încadrat în acest grafic, vor mai fi ploi şi în perioada următoare, însă vom sta pe capul constructorilor, pentru a respecta termenul limită", a explicat Ion Lungu, primarul Sucevei. Lucrările de extindere, modernizare şi refuncţionalizare a sălii de sport a Colegiului Naţional „Ştefan cel Mare" au fost reluate în această primăvară, cu finanţarea europeană nerambursabilă. Intervenţiile au debutat încă din anul 2007, cu alocări de la bugetul de stat, iar în anii care s-au scurs de atunci, acestea au stagnat din cauza sistării finanţării guvernamentale acordtae prin Ministerul Educaţiei Naţionale. Până la momentul reluării execuţiei, către constructor fusese achitată suma de1,49 de milioane de lei. Noua valoare a proiectului a fost calculată la 7,71 de milioane de lei, partea eligibilă fiind de 5,62 de milioane de lei, iar cea de neeligibilă, de 2,09 de milioane de lei. Accesare de către autorităţile sucevene a finanţării europene a fost posibilă după ce Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a anunţat, pe 11 martie 2014, relansarea apelului de proiecte  pentru Axa prioritară 3-„Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”, Domeniul major de intervenţie 3.4-„Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă”. În baza unui parteneriat între Primărie şi Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare”, cererea de finanţare pentru finanţarea proiectului în cauză a fost depusă pe 1 aprilie 2014 la Agenţia de Dezvoltare Nord-Est, instituţia aprobând-o în vederea parcurgerii etapelor următoare.

Judeţul Suceava are salariaţi mai mulţi şi mai bine plătiţi

·        Într-un an, numărul salariaţilor suceveni a săltat cu 1.013 persoane, respectiv cu 1,1%.

·        Câştigul salarial mediu net din judeţ s-a remarcat, în aceeaşi perioadă, cu un spor mediu de 30 de lei, adică de 2,5%.

Numărul salariaţilor din judeţul Suceava creşte de la o lună la alta. Cel puţin aşa reliefează informarea lunară a Direcţiei Judeţene pentru Statistică, conform căreia la finele lui aprilie 2015, efectivul judeţean de salariaţi era de 96.702 persoane, mai mare cu 240 persoane faţă de luna martie, reprezentând  o creştere de 0,2%. Comparativ cu luna aprilie 2014, numărul salariaţilor suceveni a săltat cu 1.013 persoane, respectiv cu 1,1 puncte procentuale. Conform datelor Direcţiei Judeţene de Statistică, efectivului de salariaţi este concentrat, în proporţie de 65,9%, în sectorul prestărilor de servicii, 30,9% lucrează în industrie şi construcţii, iar 3,2% este cuprins în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură. Judeţul Suceava deţinea, la începutul lunii aprilie 2015, 18% din efectivul de salariaţi din cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est şi 2% din cel înregistrat la nivel naţional. Pe de altă parte, sucevenii au avut, în luna aprilie 2015, un câştig salarial mediu net de 1.234 de lei de persoană, cu o creştere de 2 de lei faţă de luna precedentă, respectiv cu una de 0,2%. Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, prin informaţiile făcute publice zilele trecute, evidenţiază că, pe sectoare de activitate, comparativ cu luna martie 2015, câştigul salarial mediu net a crescut cu 0,4% în industrie şi construcţii şi cu 7,3% în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură. În schimb, conform DJS, sectorul serviciilor a consemnat, din acest punct de vedere, o stagnare. Conform statisticii, raportat la luna aprilie a anului precedent, câştigul salarial mediu net din judeţul Suceava s-a remarcat cu un spor de 30 de lei, adică de 2,5%. În perioada aprilie 2014-aprilie 2015, câştigul salarial mediu net a scăzut cu 6,6% în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură, a crescut cu 3% în sectorul serviciilor şi, de asemenea, a fost mai mare cu 4,3% în industrie şi construcţii. Informarea lunară a Direcţiei Judeţene de Satistică evidenţiază că indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial mediu net şi indicele preţurilor de consum, în judeţul Suceava, în luna aprilie 2015, a fost de 100,03%, comparativ cu luna precedentă, şi de 101,8%, în raport cu luna corespunzătoare a anului 2014. Câştigul salarial mediu net în luna aprilie 2015, în judeţul Suceava, a fost cu 33,5% sub nivelul celui mediu naţional, acesta din urmă fiind de 1.857 de lei de persoană.

Municipiul Suceava nu are Plan Urbanistic General şi  cadastru tehnico-edilitar 

·        În 2013, primarul Ion Lungu reliefa că este un proiect laborios şi că încă se lucrează la ridicările cadastrale, PUG trebuind a fi recepţionat acum 1 an.

·        Punerea în aplicare a PUG şi regulamentului de aplicare acestuia va elimina haosul din urbanismUL sucevean.

Municipiul Suceava funcţionează, de 6 ani, fără Plan Urbanistic General (PUG), documentaţia fiind expirată încă din 2009. La aceasta se adaugă şi lipsa cadastrului tehnico-edilitar, a cărui finalizare a fost amânată, în mod repetat, pe motiv că reşedinţa de judeţ este sub asaltul investiţiilor. Noile elemente edilitare trebuie obligatoriu prinse în cadastrul cu pricina, caz în care se procedează doar la o înregistrare parţială şi progresivă a acestora. În ceea ce priveşte Planul Urbanistic General, primarul Ion Lungu crede că documentaţia va fi recepţionată la finele lui 2015.   "Şi în acest an vom face parţial acest cadastru. Sigur, sunt absolut necesare două proiecte foarte importante, unul, respectiv Planul Urbanistic General, cu siguranţă va fi terminat în acest na. Cât priveşte cadastrările edilitare, acestea sunt încă de durată, mai ales că, în municipiul Suceava, avem de finalizat lucrări de investiţii pe apă, canalizare şi termoficare, după care vor fi încheiate şi acestea", a precizat edilul-şef.  Termenul de valabilitate al PUG a expirat încă din noiembrie 2009, moment în care Primăria municipiului Suceava s-a adresat Ministerului Dezvoltării Publice, respectiv Direcţiei Generale de Dezvoltare Teritorială, de la care a obţinut o aprobare pentru o prelungire a valablităţii, prin hotărâre a Consiliului Local, până la votarea şi intrarea în vigoare noului PUG. În urmă cu 2 ani, referindu-se la acest subiect, şeful administraţiei publice locale sucevene reliefa că, în cauză, este un proiect laborios şi că se doreşte ca totul să iasă bine. Lungu preciza că încă se lucrează la ridicările cadastrale, precum şi la celelalte elemente, opinând că Planul Urbanistic General va fi recepţionat în 2014, lucru care nu s-a întâmplat nici în momentul de faţă. Primarul Ion Primarul Ion Lungu crede că prin elaborarea şi punerea în aplicare a PUG şi regulamentului de aplicare acestuia haosul din urbanismul sucevean va fi eliminat. PUG este instrumentul de lucru în baza căruia administraţia locală eliberează certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire.

În 4 ani,

Asigurările obligatorii de locuinţe au crescut cu aproape 10 la sută

·        Poliţele de asigurare împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor au început să fie emise din 15 iulie 2010.

·        Amenzile care se pot aplica celor care nu se conformează sunt cuprinse între 100 şi 500 de lei, acestea fiind de competenţa primarilor.

Până pe 30 aprilie 2015, în judeţul Suceava au fost asigurate 36.546 de locuinţe, procentajul fiind, potrivit PAID România, de 13,83% din total. Conform sursei citate, în mediul urban s-au încheiat contracte de asigurare pentru 16.719 locuinţe, iar în mediul rural, pentru 19.564 de locuinţe. Potrivit Legii nr. 260/2008 privind asigurarea locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, poliţele de asigurare au început să fie emise din 15 iulie 2010, după 1 an de la începerea acţiunii proprietarii care nu s-au conformat fiind supuşi riscului sancţionării. În urmă cu circa 4 ani, după expirarea acestui termen, conform unei informări a Prefecturii Suceava, din cele 258.092 de locuinţe asigurabile, în judeţul Suceava asigurate fuseseră doar 10.648 de locuinţe, adică 4,13% din total. Conform legii, nivelul sancţiunilor contravenţionale care se pot aplica este cuprins între 100 şi 500 de lei, amenzile fiind de competenţa primarului unităţii administrativ-teritoriale sau de persoanelor împuternicite în acest sens. Totodată, acelaşi act normativ prevede că, în situaţia producerii unor inundaţii, proprietarii locuinţelor afectate nu vor mai beneficia de sprijin de la bugetul de stat, despăgubirile urmând a fi achitate doar în baza poliţei de asigurare încheiate. Poliţa de asigurare împotriva dezastrelor naturale are valabilitate o perioadă de 12 luni şi este înscrisul care atestă încheierea contractului de asigurare a locuinţelor, în temeiul căruia asigurătorul se obligă să plătească asiguratului despăgubirea totală sau parţială pentru prejudiciul produs ca urmare a producerii riscului asigurat. Pentru construcţii cu structura de rezistenţă din beton armat, metal ori lemn sau cu pereţi exteriori din piatră, cărămidă arsă sau orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic, prima de asigurare este de 20 euro, iar suma asigurată de 20.000 euro. Pentru construcţii cu pereţi exteriori din cărămidă nearsă sau orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi /sau chimic prima asigurare este de 10 euro, iar suma asigurată, de 10.000 euro.  

Tentativa liberalilor de a scoate Agenţia pentru Protecţia Mediului în stradă a eşuat

·        Consilierii locali ai noului PNL au cerut evacuarea instituţiei şi înfiinţarea în spaţiile cu pricina a unei grădiniţe. 

·        Ministerul Mediului a răspuns că respectivul imobil se află în propriul patrimoniu, iar aparatura specială din dotarea APM nu poate fi mutată fără consecinţe.        

Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava nu va fi evacuată şi va continua să îşi desfăşoare activitatea în imobilul pe care îl ocupă de foarte mulţi ani. Cel puţin aşa informează Ion Lungu, primarul reşedinţei de judeţ, care a declarat că Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a dat răspunsul la demersurile pe care executivul le-a făcut, la solicitarea deliberativului, în vederea eliberării clădirii APM şi înfiinţării în acest imobil a unei grădiniţe pentru copiii din cartierul sucevean Obcini. "Am primit un răspuns în care se spune că acel spaţiu este în patrimoniul Ministerului Mediului, în el îşi desfăşoară activitatea Agenţia pentru Protecţia Mediului, cu aparatură specială care nu poate fi mutată de acolo", a precizat edilul-şef, Ion Lungu.

La sfârşitul anului trecut, printr-o hotărâre la originea căreia s-au aflat aleşii PNL, Consiliu Local Suceava împuterniceau pe primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, să facă demersurile necesare pentru înfiinţarea unei grădiniţe cu program prelungit, în cartierul Obcini, în clădirea în care îşi desfăşară activitatea Agenţia pentru Protecţia Mediului. În acest sens, consilierul Lucian Harșovschi, ex-PDL, ajuns acum viceprimar, a cerut mutarea aparaturii şi lucrătorilor APM în spaţiile Centrului Militar Judeţean. La acea dată, conducerea APM a luat atitudine faţă de intenţia consilierilor locali ai noului PNL de a „confisca” imobilul în care aceasta îşi desfăşoară activitatea de circa 20 de ani. Într-o adresă trimisă autorităţilor municipale, semnată de directorul executiv Vasile Oşean, lucrătorii Agenţiei pentru Protecţia Mediului îşi exprimau „surprinderea şi îngrijorarea faţă de intenţia manifestată public şi instituţional, de a se dezorganiza APM, prin preluarea sediului acestei instituţii şi cu atribuţii specifice, clar reglementate de legislaţia românească în vigoare”. Oficialii APM susţineau că, pe lângă costurile publice, transformarea clădirii în grădiniţă va însemna dezafectarea şi mutarea într-o „locaţie incertă şi cel mai probabil improprie” a laboratoarelor de mediu, cu toate facilităţile specifice aferente. Aceasta în condiţiile în care, ocupând etajul al doilea, laboratoarele de analize fizico-chimice pe probe de aer, apă, sol şi deşeuri sunt printre puţinele din ţară acreditate RENAR, alături de cele din Bucureşţi, Galaţi şi Bacău.

La rându-i, Ion Lungu arăta că pe lista de priorităţi a Primăriei figurează şi înfiinţarea unei grădiniţe cu program prelungit în cartierul Obcini, inclusiv cu fonduri europene. De altfel, în februarie 2009, Primăria a inaugurat o nouă grădiniţă în cartierul Obcini, pe strada "Slătioarei".  Investiţia s-a ridicat la 1,62 milioane lei(16,2 miliarde lei vechi), 920 de mii de lei(9,2 miliarde lei vechi) fiind contribuie locală, iar diferenţa reprezentând fonduri alocate de Guvern.

APM Suceava a fost înfiinţată pe 1 august 1990, sediul de pe strada Bistriţei, din cartierul Obcini, fiind amplasat pe o suprafaţă de 2.500 de metri pătraţi, proprietate a statului român, concesionată de la Consiliul Local pe o perioadă de 99 de ani, pentru care, anual, Agenţia achită o redevenţă de 2.408 euro. Clădirea, sub  denumirea iniţială de „Centru de analiză, control şi monitoring al factorilor de mediu, a fost construită din fonduri de la bugetul de stat, cu o valoarea de 485.000 de lei, la nivelul lui 1994, beneficiarul fiind Agenţia pentru Protecţia Mediului.