02 mai 2011

Pulberile în suspensie, cocteil toxic pentru suceveni
În perioadele de calm atmosferic şi fără precipitaţii, locuitorii urbei inhalează un amestec nociv de particule de sol, bitum, cauciuc, ferodou, metale grele şi funingine
Pulberile fine constituie o adevărată problemă autorităţilor locale municipale sucevene. Doar în primul trimestru al anului în curs au fost înregistrate 25 de depăşiri ale indicatorului pulberi în suspensie PM 10, foarte multe faţă de 2010, perioadă în care totalul ieşirilor din limitele superiore permise a fost de 38. Potrivit directorului executiv al Agenţiei de Protecţia Mediului Suceava, sursele de producere a pulberilor fine sunt multiple, printre acestea, în municipiul reşedinţă remarcându-se CET din Lunca Sucevei, centralele individuale de apartament şi ale instituţiilor publice; sobele: procesele de ardere şi de producţie din industrie; motoarele autovehiculelor, în special cele pe motorină; eroziunea anvelopelor şi saboţilor de frână, precum şi opririle şi pornirile frecvente ale maşinilor în trafic. De asemenea, la originea prafului fin stau lucrările de construire şi demolare, starea necorespunzătore a salubrizării, insuficienţa spaţiilor verzi, dar şi prezenţa, în jurul oraşului, a terenurilor virane şi agricole. „Avem de a face cu un praf complex, format dintr-o parte minerală de sol, precum şi din alte părţi de metale grele de la gazele de eşapament, saboţi de frână, cauciuc, asfalt erodat şi funingine de la coşurile centralelor termice, acest amestec fiind toxic şi periculos”, arată Iluţă Cocriş, accentuând că Suceava se află printre cele 15 municipii din ţară atenţionate din acest punct de vedere. Şeful APM nu a uitat să adauge şi factorii favorizatori ai depăşirilor, cum ar fi cei de genul calmului atmosferic şi lipsei precipitaţiilor, intervale în care pulberile în suspensie sunt deosebit de persistente. „Cele mai multe depăşiri sunt înregistrate în cartierul Burdujeni. Aceasta pentru că diferenţa de nivel faţă de restul oraşului este de circa 150 de metri, iar, după cum se ştie, tot praful se orientează înspre depresiuni”, explică Iluţă Cocriş, menţionând că primele măsuri de reducere a concentraţiei pulberilor este măturatul şi spălatul străzilor, securizarea şantierelor de construcţii cu perdele umede, precum şi asigurarea fluenţei traficului.