Moment capital în termificarea centralizată suceveană

Municipalitatea suceveană şi Termica a anunţat semnarea contractului pentru amenajarea unei noi centrale de termificare în sistem centralizat. Reprezentanţii Adrem Invest Bucureşti, societate care a câştigat licitaţia ţinută în acest sens, sosesc astăzi la Suceava, după ce săptămâna trecută solicitau o amânare pentru finalizarea negocierilor cu finanţatorii externi ai proiectului. Investiţia pe care Adrem Invest o va face în Lunca Sucevei se ridică la aproape 50 de milioane de euro, construirea obiectivului durând minim 2 ani. Centrala termică mixtă pe biomasă şi gaze naturale va asigura un tarif de furnizare de 116 lei pe gigacalorie, la gardul unităţii, preţ la jumătatea celui practicat la Termica.

• Sursă de poluare în „adormire” CET ar putea dispărea printr-un program de ecologizare şi înierbare a haldelor de zgură şi cenuşă

O sursă „ în adormire” de poluare cu pulberi aflată pe raza municipiului Suceava, respectiv haldele de cenuşă şi zgură a Centralei Electrice de Termoficare(CET), administrate de societatea comercială Termica, trebuie închise şi ecologizate până în anul 2015. Cel puţin aşa declară directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului, Iluţă Cocriş, potrivit căruia, în următorul interval de timp este obligatorie sistarea depozitării, acoperirea cu pământ şi înierbarea întinderilor cu reziduuri rezultate din procesul de ardere al cărbunelui în scopul producerii a energiei electrice şi energiei termice. Cocriş spune că, la această dată este descoperită o bună parte a depozitul de zgură şi cenuşă, precum şi halda activă, adică cea pe care sunt depuse resturile cele mai recente. Şeful APM recunoaşte că, la viteze mari ale vântului, există pericolul ca pulberile cu pricina să fie ridicate şi antrenate în zonele limitrofe ale municipiului Suceava. Astfel, cele mai afectate ar fi localităţile din aval, printre care Ipoteşti, Salcea şi Vereşti, iar în amonte, în calea prafului ar sta cartierul Iţcani al urbei reşedinţă de judeţ. În trecut, adică după anul 1989, a trecut prin două asemenea episoade poluare în special zona din josul Sucevei, Cocriş precizând că, în perioadele de secetă accentuată şi cu potenţial de mişcări atmosferice iminente, cei de la Termica sunt obligaţi să ia măsuri de stropire cu apă şi să asigure menţinerea în stare umedă a haldelor cu reziduuri. Aceasta pentru a nu avea de suferit calitatea atmosferei şi solului, implicit sănătatea omului, animalelor şi plantelor. „Termica are prevăzut acest lucru în actele de reglementare pe linie de mediu. Însă, în timp, Suceava a avut probleme nu doar cu zgura şi cenuşa, ci şi cu sulfura de carbon şi metil-mercaptanii de la societatea de celuloză şi hârtie Ambro. Astfel, inversiunile termice, circulaţia curenţilor pe valea râului Sucevei, precum şi direcţia NE-SV vântului a făcut ca, în unele perioade, diverse zone din municipiul Suceava şi din apropierea acestuia, să fie afectate de fenomenul de poluare”, reliefează directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava, Iluţă Cocriş.

• Emisiile de gaze acidifiante şi pulberi din arderea cărbunilor nu sunt doar surse de poluare a aerului, indirect acestea afectând şi solul

De remarcat este faptul că, în acest context, recent, şeful administraţiei locale sucevene, Ion Lungu, a impus firmelor care lucrează pe şantierele ISPA şi POR să transporte şi să depoziteze pământul excavat doar pe haldele de zgură şi cenuşă ale Termica, în Lunca Sucevei. Conform unei informări a APM privind starea mediului, emisiile de gaze acidifiante de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi din arderea cărbunilor nu sunt doar surse de poluare a aerului, indirect acestea afectând şi solul. „Alături de particulele de carbon, pulberile conţin metale grele, hidrocarburi - dintre care periculoase sunt hidrocarburile policiclice aromatice - dar şi diferiţi alţi compuşi organici volatili absorbiţi. Precipitaţiile, vântul şi gravitaţia, transferă aceşti poluanţi din atmosferă pe sol, unde, acumulându-se, pot conduce la poluarea şi acidifierea acestuia. CET Suceava reprezintă o astfel de sursă de emisie la nivelul judeţului Suceava”, se evidenţiază în materialul citat. Întrucât, conform prevederilor Directivei nr. 1999/31/CE, societatea comercială Termica Suceava avea obligaţia de a sista depozitarea deşeurilor lichide pe depozitul de zgură şi cenuşă, începând cu 1 ianuarie 2010, încă din 2008 a fost emis acord de mediu pentru ecologizarea haldelor în cauză.

• Astăzi, municipalitatea şi-ar vedea cu ochii visul de amenajarea a unei noi centrale de termificare în sistem centralizat

Problemele legate de poluarea de la CET ar putea fi atenuate şi trece pe planul al doilea. Aceasta după ce municipalitatea suceveană şi Termica îşi vor vedea cu ochii visul de amenajarea a unei noi centrale de termificare în sistem centralizat. Pentru astăzi, la Suceava este anunţată descinderea unei echipe a Adrem Invest Bucureşti, societate care a câştigat licitaţia ţinută, în acest sens, de către responsabilii locali. În consecinţă, după mai multe amânări, oficialii din capitală şi cei suceveni vor parafa contractul pentru materializarea noului obiectiv din Lunca Sucevei. Săptămâna trecută, cei dintâi solicitau ca semnarea contractului să aibă loc pe 9 mai, motivându-şi cererea prin aceea că, în perioada 28 aprilie-4 mai, reprezentanţii legali ai Adrem Invest Bucureşti sunt antrenaţi în negocieri cu finanţatorii externi ai proiectului. Aceasta după ce, la începutul lui martie, câştigătorul licitaţiei pentru ridicarea centralei de termificare în zona Termica obţinuse o primă derogare de la termenul limită de semnare a contractului, stabilit iniţial pentru 28 februarie 2011. Şeful executivului local, Ion Lungu considera atunci că trebuie dată crezare şi investitorilor, mai ales pe fondul actualei crize economico-financiare şi reticenţei manifestate de unităţile financiar-bancare. Investiţia pe care Adrem Invest va trebui să o facă la Suceava se ridică la aproape 50 de milioane de euro, construirea centralei durând minim 2 ani. Principala prevedere din caietul de sarcini al licitaţiei este cea de asigurare a unui tarif de furnizare de 116 lei pe gigacaloriei la gardul unităţii, preţ la jumătatea celui practicat la Termica. După semnarea documentaţiei cu pricina, investitorul bucureştean va purcede la construirea unei centrale termice mixte pe biomasă şi gaze naturale, acest din urmă combustibil urmând a fi folosit în „vârfurile de sarcină”, adică în perioada de iarnă.

• CET încă va mai avea un cuvânt important de spus în ceea ce priveşte încălzirea sucevenilor

La începutul anului, primarul Ion Lungu se anunţa că se va renunţa la CET şi se va trece la încălzirea oraşului cu ajutorul cazanelor de apă fierbinte(CAF) de la Ambro. Decizia era justificat prin „sumele colosale” necesare pentru aprovizionare cu cărbune de import, de circa 40-50 de milioane de lei, primăria fiind obligată să preia „toată ineficienţa de la Termica”. Aceasta şi în condiţiile în care firmele de termoficare care se aprovizionează cu huilă superioară de peste graniţă nu se bucură de compensări de la bugetul statului, la fel ca unităţile care sunt cliente ale Societăţii Naţionale a Lignitului SNLO Oltenia. Elanul autorităţilor locale s-a mai temperat, transferul ţinând, în proporţie mare, şi de noua schemă de „bonusare” pentru sistemele de cogenerare. Astfel, de la 1 aprilie, în conformitate cu un ordin al Autorităţii de Reglementare în Domeniul Energiei Electrice(ANRE), se acordă un bonus la energia electrică produsă în centralele de co-generare care au ca produs secundar agentul termic pentru prepararea apei calde şi încălzire, beneficiar urmând a fi şi Termica. În noile condiţii, primăria Suceava arw şansa de a plăti mai puţin în contul diferenţei dintre preţul de producere şi transport al energiei termice şi cel achitat efectiv de consumatori. Avantajul este demn de băgat în seamă, mai ales dacă se ţine cont şi de investiţiile deloc de neglijat pe care le presupun pornirea CAF în conservare. Edilul şef spune că, pe această temă, va avea discuţii cu conducerea societăţi de termificare Termica, astfel încât, până la 31 mai, va fi luată o decizie fermă privind asigurarea căldurii în sezonul rece 2011-2012.

• Nu se ştie, însă, ce se va întâmpla cu central ceuaşistă de producere a energie electrice şi termice

O dată cu perfectarea de astăzi a contractului între Adrem Invest Bucureşti şi partenerii sucevenei, actuala Centrală Electrică de Termificare(CET) ar putea să fie scoasă din joc. Viitorul acesteia este încă incert, şi aceasta întucât nicio o firmă nu a făcut vreo ofertă la licitaţia de concesionare a acesteia, organizată, în noiembrie 2010, de administraţia locală suceveană şi societatea comercială Termica. Primarul Ion Lungu făcea public, la data respectivă, că Primăria şi Termica vor căuta, în continuare, soluţii de salvare a centralei ceauşiste în cogenerare, precum şi a instalaţiilor aferente. „Din păcate, nu s-a prezentat nimeni, nu a fost nicio ofertă. Ne zbatem în continuare, atât Primăria, Consiliul Local, cât şi Termica, să găsim soluţii şi să salvăm patrimoniul societăţii de termificare în actuala structură”, sublinia şeful executivului local sucevean. Dl Lungu spunea că, exista totuşi un amator, firma în cauză fiind interesată, mai mult, de procedura negocierii directe. De atunci au trecut câteva luni, un rezultat pe această linie lăsându-se încă aşteptat. Important de ştiut este faptul că, din anul 2002, sistemul de termoficare a reşedinţei de judeţ, inclusiv reţeaua de transport şi distribuţie, sunt concesionate societăţii comerciale Termica Suceava. Firma la care acţionar unic este municipalitatea suceveană funcţionează în pierdere, iar în condiţiile ridicării subvenţiilor la combustibili şi ajutorului la încălzirea locuinţelor, aceasta riscă falimentul. Pachetul de acţiuni deţinut de Consiliul Local la Termica a fost scos la licitaţie cu strigare în 10 aprilie 2009, însă la aceasta nu s-a prezentat niciun ofertant. Procedura s-a repetat pe 21 mai, acelaşi an, dată la care, de asemenea, nu s-a reuşit atragerea vreunui investitor. La sistemul termoficare centralizat sunt branşate 4.800 apartamente, cu aproximativ 60.000 locatari care aparţin de 104 asociaţii de proprietari. De asemenea, beneficiari ai CET erau de 155 case particulare, 530 agenţi economici şi 38 de unităţi bugetare.

• Producerea căldurii şi energiei electrice pe bază de biomasă a fost prevăzută într-un studiu din 2003

Reamintim că, la finele anilor 90, în urma unei investiţii de 15 milioane de euro, s-a trecut, CET a trecut de la producţia pe lignit la cea pe huilă, operaţiune care a dus la creşterea simţitoare a randamentului, cât şi la micşorarea cantităţii de deşeuri rezultată. Pe de altă parte, în Studiului privind stabilirea strategiei de asigurare a energie termice în municipiul Suceava. întocmit în primăvara lui 2003, în calcul era luată, atât menţinerea prezentului sistem de termoficare în sistem centralizat, cât şi dezafectarea acestuia. În cea de a doua variantă, încălzirea consumatorilor din municipiul Suceava urma să se facă prin transformarea punctelor termice în centrale de cogenerare sau prin amenajarea de centrale termice la nivel de scară sau de bloc. De asemenea, de remarcat este faptul că, atunci, se avea în vedere ca - în fazele următoare de proiectare - să se analizeze posibilitatea dotării CET cu o instalaţie de producere a căldurii şi energiei electrice pe bază de biomasă. Directorul de atunci la producătorului, furnizorului şi distribuitorului de energie termică, Constantin Plăcintă - acum plecat la câştigătorul licitaţiei pentru nou centrală, Adrem Invest Bucureşti - susţinea că sistemul centralizat pe bază de cărbune şi combustibili lichizi rămâne cel mai fiabil. Aceasta şi în condiţiile în care, odată cu înscrierea pe calea integrării în Uniunea Europeană a României, subvenţiile la gazele naturale vor fi ridicate, iar preţurile acestora vor trebui aliniate la cele internaţionale, caz în care costurile producerii energiei termice în această ultimă variantă vor creşte foarte mult. În plus - sublinia Plăcintă - producerea concomitentă a energiei electrice şi termice este de natură să ducă la o micşorare a costurilor.

• Intervenţiile de reabilitare a reţelelor şi punctelor termice au dus la reducerea pierderilor şi importante economii

Potrivit unui studiu din anii ’80 al Institutului de Studii şi Proiectări Energetice(ISPE), CET Suceava este amplasată într-o locaţie total nerecomandată alimentării cu energie termică a municipiului Suceava, diferenţele de nivel şi distanţa mare presupunând, din start, o exploatare ineficientă şi, implicit, mari pierderi. La acea dată, studiul a fost, totuşi, aprobat, prioritatea fiind satisfacerea necesităţilor principalului beneficiar Întreprinderea de Fibre Artificiale(IFA). De la darea în funcţiune şi până în prezent, CET a funcţionat doar cu pierderi, care, în timp, au devenit din ce în ce mai mari. Parţial, acestea au fost acoperite prin subvenţii de la stat, dar şi prin creşterea continuă a preţului energiei termice livrate populaţiei, inclusiv prin penalizări împovărătoare.

În contrapondere, în ultimii ani au avut loc intervenţiile de reabilitare a reţelelor de transport şi distribuţie a agentului termic, precum şi de modernizare a punctelor termice, acestea concretizându-se în reducerea pierderilor şi realizarea de importante economii. Potrivit unei informări a societăţii comerciale Termica Suceava, anul trecut a fost produsă o cantitate de energie termică aproximativ egală cu cea din 2009. Însă, de remarcat este faptul că, pe acest fond, cantitatea de agent termic livrată efectiv consumatorilor finali a cunoscut o creştere cu 5%. „În 2010, faţă de 2009, la acelaşi nivel al energiei termice produse, se evidenţiază o creştere cu circa 5% a cantităţii de energie termică livrată la consumatorii finali, ceea ce reprezintă reducerea datorată lucrărilor de modernizare şi reabilitare efectuate, respectiv a cuantumului pierderilor pe sistemul de transport şi distribuţie”, reliefează sursa citată. Pe daltă parte, în 2010, Termica Suceava a produs mai puţină energie electrică faţă de anul 2009. „Energia electrică produsă în anul 2010 a fost cu circa 7 % mai mică decât cea realizată în anul 2009, din cauză că s-au efectuat tranzacţii numai la nivelul cantităţilor stabilite de ANRE pe contracte reglementate fără accesarea pieţei concurenţiale”, evidenţiază analiza producătorului în regim de cogenerare sucevean. În acest context, în 2010 unitatea a funcţionat cu cele două capacităţi de producţie 4616 ore, comparativ cu 4702 ore cu un în urmă. Cantitatea de energie electrică produsă s-a diminuat de la an la an, scăzând de la 339.091 MWh în 2006, la 226.311 MWh în 2010. La fel, în acelaşi interval, energia electrică livrată în sistemul energetic naţional a „căzut” de la 269.095 MWh la 170.948 MWh. Termica Suceava deţine o cotă de 0,4 % din producţia de energie electrică livrată în reţele de către unităţi producătoare de energie electrică „dispecerizabilă”.