• Numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale a fost, în martie 2011, cu 28,6% mai mare decât cel înregistrat în urmă cu an
• Suceava continuă să ocupe, din acest punct de vedere, locul doi pe ţară, după judeţul Ilfov
Sucevenii par să ignore criza economică, cel puţin în domeniul construcţiilor. Cu toate că se vorbeşte despre regresul pieţei imobiliare, fenomenul nu se resimte în mod pregnant la nivelul judeţului Suceava. Aceasta dacă dăm credit datelor oferite publicităţii de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, potrivit cărora, numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale a fost, în martie 2011, cu 28,6% mai mare decât cel înregistrat în urmă cu an. În luna la care facem referire, în judeţ au fost solicitate şi înmânate 238 de asemenea documente, comparativ cu februarie, consemnat fiind, un salt de 68,8 procente, spor pus pe seama apropierii sezonului cald. Suceava continuă să ocupe, din acest punct de vedere, locul doi pe ţară, după judeţul Ilfov, deţinând 7,1% din totalul autorizaţiilor de construire de imobile rezidenţiale, cele mai multe, respectiv 75,2%, fiind solicitate în mediul rural. În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, sucevenii deţin supremaţia cu 28,2% din autorizaţiile din martie 2011, la rând venind judeţele Neamţ(22.3%), Bacău(17,7%), Iaşi(16,3%%), Vaslui(7,7%%) şi Botoşani (7,7%). Totodată, de remarcat este faptul că, în trimestrul trimestru al patrulea a anului în curs, în judeţul Suceava au fost finalizate 1005 de locuinţe, cu 97 mai puţine raportat la trimestrul anterior(-8.8%) şi cu 624 în minus în comparaţie cu intervalul similar al anului 2010(-38,3%). Analiza pe surse de finanţare relevă faptul că, în lunile octombrie, noiembrie şi decembrie 2010, 6,4% din locuinţe au fost ridicate din fonduri publice, iar şi 93,6% cu finanţare privată, adică din contribuţii financiare proprii ale persoanelor fizice care construiesc în regie proprie. În 2010, comparativ cu anul 2009, numărul locuinţelor terminate în judeţul Suceava a scăzut cu 15,4%. Analiza pe medii de rezidenţă relevă faptul că numărul locuinţelor fost mai mic cu 35,5% în mediul urban, în timp ce în mediul rural s-a înregistrat o creştere de 1,7%.
