Transportarea gunoiului la Botoşani sufocă Primăria Suceava

• Potrivit autorităţilor locale şi judeţene, prima celulă de la Moara trebuia dată în folosinţă la finele anului 2010, mai apoi în primăvara lui 2011

• Edilul şef, Ion Lungu, regretă că proiectul de amenajarea a noului depozit ecologic de la Moara nu este sub gestiunea municipiului Suceava, ci a Consiliului Judeţean

• Preşedintele Gheorghe Flutur dă vina pe birocraţie şi susţine că prima celulă a gropii ecologice din preajma Sucevei nu va fi funcţională mai devreme decât în primăvara viitoare

Cheltuielile cu asigurarea salubrităţii sufocă bugetul local sucevean. Afirmaţia aparţine şefului administraţiei municipale, Ion Lungu, care precizează că factura totală se ridică la 600.000 de lei pe lună, dintre care 200.000 de lei doar pentru curăţatul străzilor. Cel mai greu, însă, cântăresc costurile cu transportarea şi depozitarea deşeurilor menajere pe rampa municipiului Botoşani, acestea însumând până la 400.000 de lei lunar. Edilul şef regretă că proiectul de amenajarea a noului depozit ecologic de la Moara nu este sub gestiunea municipiului Suceava, ci Consiliului Judeţean. Ocupantul fotoliului din Areni susţine că dacă la mijloc nu era executivul judeţean, titularul proiectului mare privind sistemul integrat de gestionare a deşeurilor menajere, groapa ecologică din prejma Sucevei ar fi fost dată deja în funcţiune. „Ne sufocă, practic, aceste cheltuieli cu transportul la Botoşani de 3,5-4 miliarde de lei pe lună. Dacă problema gropii ecologice era la îndemâna Consiliului Local, aceasta era rezolvată demult. Din păcate suntem prinşi în acest program european, cu gestionarea Consiliului Judeţean”, a declarat Ion Lungu. La rându-i, preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, dă vina pe birocraţie şi susţine că prima celulă a depozitului ecologic de la Moara nu va fi funcţională mai devreme de primăvara lui 2012. Şi aceasta întrucât sunt obligatorii şi amenajarea sistemului de colectare a levigatului şi construirea unei staţii de epurare. „Încercăm să mai comprimăm perioada de derulare a procedurilor, deşi birocraţia este mare. Este unul dintre cele mai greoaie proiecte pe care le avem, dar acesta nu se întâmplă doar la noi, ci în toate judeţele ţării. La Moara, vom termina prima celulă, dar nu cred că mai repede de primăvara anului viitor. Aceasta pentru că trebuie ridicată şi staţia de epurare, iar procedurile de licitaţie durează destul demult”, explică şeful administraţiei Judeţene, Gheorghe Flutur.

De precizat este faptul că, potrivit autorităţilor locale şi judeţene, prima celulă de la Moara, trebuia dată în folosinţă la finele anului 2010, iar apoi, în primăvara lui 2011. În judeţul Suceava este în curs de implementare Sistemul integrat de management al deşeurilor, în valoare de circa 56 de milioane de euro. Acesta prevede construirea a două depozite de deşeuri menajere la Moara şi Pojorîta, a 5 staţii de transfer, precum şi a infrastructurii necesare colectării şi transportării resturilor, inclusiv a celei de adunare selectivă în mediul urban şi rural.

25 de comunităţi rurale au primit bani pentru baze sportive

• Fondurile au fost date pentru construirea de terenuri de sport multifuncţionale, terenuri de handbal, mini-fotbal, tenis, volei sau baschet

Judeţul Suceava are înregistrate 271 de baze sportive, 10 fiind în subordinea Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret, 6 în domeniul privat; 254 în domeniul public al statului şi aflate în grija Consiliului Judeţean sau consiliilor locale, precum una în subordinea altor departamente, se arată într-o informare a Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret Suceava. Conform sursei citate, o problemă s-a ivit la înregistrarea bazelor sportive din domeniul privat. „Mare parte a deţinătorilor legali refuză să ne furnizeze informaţiile complete legate de bazele sportive pe care le deţin şi de introducerea acestora în sistem fără a se solicita, în prealabil, avizul Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret”, susţine director executiv, Cezar Moscaliuc. Acesta precizează că, din 2008, prin mai multe hotărâri de Guvern, judeţul Suceava a beneficiat de fonduri pentru finanţarea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural. Astfel, în primul an, beneficiare au fost 18 comunităţi locale, în anii 2009 şi 2010 numărul acestora crescând la 21 şi, respectiv, 25. Sumele în cauză au luat calea construirii de terenuri de sport multifuncţionale, terenuri de handbal, mini-fotbal, tenis, volei şi baschet. „În anul 2009 guvernul a alocat suma de 5,15 milioane lei pentru infrastructură şi baze sportive în mediul rural, iar pentru continuarea acestor lucrări, în anul 2010 s-au alocat 2 milioane lei. De asemenea, în urma calamităţilor de primăvară din 2010 au fost incluse pe lista Federaţiei Române de Fotbal şi cea a a UEFA mai multe oraşe şi comune din judeţul Suceava”, face public directorul DJST, Cezar Moscaliuc.

De la an la an,

Zilele Sucevei tot mai sărace

• Primăria va da pe manifestări 30.000 de lei, însă cu 50.000 de lei va veni şi Iulius Mall

• Anul trecut, primăria a scos de la vistieria comună 50.000 de lei, în 2009 fiind cheltuită suma de 70.000 de lei

Municipalitatea suceveană s-a asociat cu Iulius Mall în vederea marcării Zilelor Sucevei. Anul acesta, spectacolele prilejuite de acest eveniment nu vor mai avea loc pe esplanada Casei Culturii, în centrul oraşului, cauza constituind-o lucrările de excavare la cele două locaţii ale viitoarelor parcări subterane, precum şi intervenţiilor de reabilitare a pietonalului aferent. În acest sens, municipalitatea a purtat discuţii cu conducerea Iulius Mall, iar în urma unei hotărâri a Consiliul Local, supermartketul pune la dispoziţie parcarea centrului comercial din Lunca Sucevei. Primarul Lungu a declarat că, în acest an, pe motiv de criză economică, fondurile pregătite pentru sărbătorirea Zilelor Sucevei vor fi mai mici. Astfel, din puşculiţa municipală vor fi alocate doar 30.000 de lei, deşi iniţial se anunţare o participare de 50.000 de lei. Tot în urma parteneriatului consfinţit în deliberativul local, un aport financiar urmează a avea şi Iulius Mall, acesta ridicându-se, conform edilului şef Ion Lungu, la 50.000 de lei. „Vom lua de la capitolul cultural al bugetului local suma de 30.000 de lei, iar Iulius Mall va veni cu 50.000 de lei, astfel încât să putem organiza, cât de cât, manifestările de anul acesta”, a precizat Lungu.

Anul trecut, primăria a dat din vistieria comună 50.000 de lei, manifestările având loc pe 24 şi 25 iunie. În 2009, Zilele Sucevei au fost marcate în perioada 24-28 iunie, de miercuri până duminică, bugetul local venind cu mai mulţi bani, respectiv cu 20.000 de lei în plus.

Interesele meschine pun agricultura românească la pământ

• Persoane care se învârt în cercurile Puterii fac importuri masive de produse alimentare şi se îmbogăţeasc de pe urma acestora

Ministrul Valeriu Tabără, instalat nu demult la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, nu a făcut nimic pentru agricultură, a opinat, într-o conferinţă de presă, preşedintele organizaţie judeţene Suceava a Partidului România Mare, Gheorghe Acatrinei. Ex-senatorul PRM de Suceava susţine că, în ciuda faptului că ţara noastră are un potenţial agricol enorm, s-a ajuns în situaţia în care 1 kg de cartofi să coste cât 2 kg de portocale. Acatrinei relevă că judeţul Suceava, recunoscut pentru cultura cartofului, a rămas, din acest punct de vedere la mâna importurilor. La fel, în timp ce merele din livezile sucevene s-au stricat în depozite, cele aduse din străinătate nu pot fi cumpărate decât la preţuri de 4-5 lei pe kg. Şeful peremiştilor suceveni consideră că, de vină pentru această stare a lucrurilor, dar şi a situaţiei din zootehniei şi prelucrarea produselor agricole de tot felul, este lipsa investiţiilor făcute de stat, precum şi a unui program susţinut de subvenţii. „Nu este pus în valoare acest potenţial de care judeţul Suceava dispune, aceeaşi situaţie perpetuându-se în întreaga ţară. Guvernanţii nici măcar nu încearcă să facă programe de susţinere a agriculturii, aşteptând să se întâmple o minune. Responsabilii de la vârful agriculturii româneşti s-au învăţat să stea la voia naturii, rugându-se ori să plouă, pentru că nu avem irigaţii, ori să fie soare, ca să se coacă grâul şi să fie pâine”, subliniază preşedintele judeţean al PRM Suceava. Acatrinei crede că există interese pentru ca producţia agricolă românească să fie pusă la pământ, astfel încât persoane care se învârt în cercurile Puterii să facă importuri masive de produse alimentare şi să se îmbogăţească de pe urma acestora. „Altfel, nu poate fi justificată această nepăsare guvernamentală. Guvernaţii şi acoliţii lor ar trebui să mai lase mai moale cu comisioanele şi să se ocupe cu adevărat de agricultură, pentru că România are potenţial de a asigura hrana întregii populaţii, cât şi un disponibil la export”, a conchis Gheorghe Acatrinei.

Semne de întrebare la eliberarea certificatelor de încadrare în grad cu handicap

• Există şi situaţii de natură penală, ajunse pe masa instanţelor de judecată, declară preşedintele Consiliului judeţean, Gheorghe Flutur

Aleşii judeţeni au aprobat, în şedinţa de la finele săptămânii, completarea Regulamentului de funcţionare a Comisiei pentru evaluarea persoanelor adulte cu handicap grav. Structura funcţionează în subordinea Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului, Regulamentul fiind revăzut în scopul funcţionării mai eficiente a Comisiei. Preşedintele administraţiei judeţene, Gheorghe Flutur, a ţinut să remarce faptul că, din păcate, se ridică mari semne de întrebare legate de seriozitatea procedurii de evaluare şi acordarea certificatelor de încadrare într-un grad cu handicap. Flutur a reliefat că există şi situaţii de natură penală ajunse pe masa instanţelor de judecată şi, de aceea, a cerut o întâlnire cu membrii Comisiei. „Aş vrea o întâlnire a acestei comisii cu plenul Consiliului Judeţean. În ţară s-a întâmplat destul de multe nereguli, existând tot felul de adeverinţe eliberate, cu date interpretabile. Unele au ajuns şi pe la Parchet, verificări în acest sens făcându-se şi in judeţul nostru. Noi nu avem alte pârghii la îndemână, însă vrem să stăm de vorbă cu membrii comisiei, să le spunem că aşteptăm o conduită corectă de la ei”, a subliniat Gheorghe Flutur.

Criza face găuri în puşculiţa municipală

• Guvernul îşi ia mâna protectoare de pe administraţiile locale, sumele defalcate de la centru înscriindu-se, pe an ce trece, pe o pantă tot mai descrescătoare

Criza economică începe să se facă din ce în ce mai mult simţită şi în administraţia locală suceveană, golurile din vistieria comună fiind tot mai multe. Potrivit primarului Ion Lungu, anul trecut încasările la bugetul municipiului Suceava au fost de numai 57,45% din sumele aprobate de Consiliul Local. „Desigur, anul trecut am aprobat un buget mai mare, mai optimist. Însă, din păcate, a venit criza economică, iar acesta nu a putu fi executat întocmai”, reliefează edilul şef. Lungu spune că îmbucurător este faptul că aproape jumătate din intrările în vistieria municipală provin din venituri proprii, aceasta mai ales în contextul în care Guvernul îşi ia mâna protectoare de pe administraţiile locale, sumele defalcate de la centru înscriindu-se, pe an ce trece, pe o pantă descrescătoare. „Nu vreau să intru în zona politică, însă, indiferent de culoarea guvernării, sunt convins că, de la an la an, veniturile încaste de la bugetul central de autorităţile locale vor fi în scădere. De aceea, trebuie să ne asigurăm venituri proprii cât mai multe”, opinează ocupantul fotoliului din Areni. Primarul informează că probleme sunt şi cu plata furnizorilor. Astfel, la finele anului trecut, obligaţiile erau de peste 51,1 milioane de lei, nu mai puţin de 27 milioane de lei trebuind îndreptate înspre Termica, în contul diferenţei dintre tariful de referinţă al energiei termice şi cel efectiv de producere, transport şi distribuţie. „Este vorba despre subvenţia pe care nu o putem achita la zi, deoarece în joc sunt sume foarte mari”, explică şeful administraţiei locale sucevene, Ion Lungu.

Din lipsă de consumatori,

Centrala cîmpulungeană pe gaze, din proiectul „Utilităţi şi mediu”, rămâne închisă

• „Eu le-am dus gazul, le-am aprins flacăra, de aici încolo, ei trebuie să se descurce”, spune preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur

Centrala în cogenerare pe gaze naturale din Cîmpulung Moldovenesc, inaugurată anul trecut, este închisă. Cauza o constituie lipsa de consumatori, şeful executivului judeţean Gheorghe Flutur, opinând că primăria municipiului de sub poalele Rarăului se află într-o situaţie nefericită, „reportând foarte mari datorii”. Preşedintele Consiliului Judeţean spune că, personal, şi-a făcut datoria din acest punct de vedere, administraţia cîmpulungeană trebuind să găsească piaţă pentru energia produsă şi, implicit, în vedere achitării creditului contractat în cadrul Proiectului „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”. „Eu le-am dus gazul, le-am aprins flacăra, de aici încolo, ei trebuie să se descurce, pentru că nu se poate să se ardă gazul degeaba. Problema lor este că trebuie să-şi vândă energia, ca să-şi recupereze împrumutul făcut de către cei de dinaintea noastră şi să înceapă să-şi plătească creditul”, a declarat Flutur, menţionând că abonate la centrala de cogenerare sunt doar câteva instituţii publice. Preşedintele Consiliului Judeţean crede că Proiectul „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene a fost prost fundamentat, dovadă fiind şi greutăţile pe care administraţiile locale le au la recuperarea banilor şi rambursarea creditului. „În studiul de fezabilitate al proiectului s-a scris cu capitole din Jules Verne”, a accentuat Gheorghe Flutur.

La Gura Humorului

Centru de recuperare şi 4 case de tip familial pentru 64 de copii cu dizabilităţi

Centrul de plasament „Laurenţia Ulici” din Gura Humorului se închide, în locul acestuia înfiinţându-se un centru de recuperare şi 4 case de tip familial. Aceasta în cadrul proiectului de dezinstituţionalizare şi recuperare, consilierii judeţeni suceveni aprobând, în şedinţa de ieri, co-finanţarea cu 355.000 lei, adică cu 10% din total. Noile obiective vor oferi servicii sociale pentru 64 de copii şi tineri provenind din centrul rezidenţial desfiinţat şi care, în momentul de faţă funcţionează la Grupul şcolar special „Sfântul Andrei” din localitate. Consiliul Judeţean urmează a acoperi cheltuielilor de funcţionare pe perioadă de minimum 3 ani după încheierea proiectului, precum şi eventuale diferenţe de cost, în cazul unei valori mai mari decât cea prevăzută în convenţia de finanţare. Totodată, ordonatorul de credite va trebui să suporte toate cheltuielile neeligibile identificate în faza de elaborare sau în faza de implementare a proiectului şi costurile suplimentare impuse de depăşirea bugetului proiectului. De precizat este faptul că, prin programele de interes naţional direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului li se oferă posibilitatea de a închide centre rezidenţiale de tip clasic şi de a înfiinţa centre de recuperare şi căsuţe de tip familial. „Aceasta se poate realiza cu ajutorul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale care asigură finanţarea în procent de 90% şi beneficiind de contribuţia de 10% a Consiliului Judeţean Suceava”, a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Vasile Ilie.

Judeţul cheltuieşte 125.000 de lei cu Turneul internaţional de fotbal „Patru regiuni pentru Europa”

Consiliul Judeţean alocă de 125.000 lei pentru organizarea, la Suceava, a Turneului internaţional de fotbal „Patru regiuni pentru Europa”, manifestarea care va avea loc în perioada 2-6 august 2011. Este vorba despre una dintre cele mai longevive acţiuni ţinute în comun cu partenerii europeni ai administraţiei judeţene, anul acesta ajungându-se la cea de a X-a ediţie. Consiliul Judeţean Suceava are încheiat 8 acorduri de cooperare cu unităţi administrativ-teritoriale din Germania, Franţa, Italia, Polonia, Ucraina şi China, parteneriate care, începând cu anul 1997, când a fost semnat primul dintre ele, au înlesnit colaborări în diferite domenii de activitate. Turneul internaţional de fotbal „Patru regiuni pentru Europa” se desfăşoară prin rotaţie în fiecare dintre cele 4 regiuni participante, respectiv în judeţul Suceava, regiunile Schwaben şi Cernăuţi(Ucraina) şi Departamentul Mayenne(Franţa). Participarea echipelor de juniori din regiunile amintite presupune suportarea de către Consiliul Judeţean Suceava a cheltuielilor de masă şi cazare a tuturor delegaţiilor, de organizare a întrecerilor sportive, precum şi a celor de protocol. La competiţie iau parte tineri în vârstă de până la 14 ani, reprezentanţi ai mediului cultural şi administrativ din cele 4 unităţi administrativ-teritoriale partenere.

Consiliul Judeţean pune umărul la reabilitarea Curţii Domneşti

Consiliul Judeţean Suceava se asociază de principiu cu Primăria municipiul reşedinţă şi firma spaniolă Arena Teatro în vederea implementării proiectului de reabilitare a Curţii Domneşti. Municipalitatea suceveană s-a asociat deja cu Muzeul Bucovinei şi cu societatea din Spania, documentaţia necesară pentru atragerea de fonduri europene fiind în curs de întocmire. Administraţia locală a demarat deja unele lucrări premergătore şi, pe lângă ingienizare, la finele anului trecut a fost finalizat gardul împrejmuitor din fier forjat şi piatră, unul similar celui de la Biserica Domniţelor din imediata apropiere. La această dată, Curtea Domnească, unul dintre monumentele reprezentative de arhitectură medievală din Moldova, se află în stare avansată de degradare, necesitând protecţie şi lucrări urgente de consolidare şi restaurare. Monument istoric şi cultural nu este pus în valoare corespunzător din punct de vedere turistic, sursele de finanţare a lucrărilor urmând a fi atrase inclusiv din asocieri cu instituţii din ţară şi străinătate. Viitorul executant, Arena Teatro are o experienţă de peste 20 de ani în design, coordonarea serviciilor tehnice, programarea de activităţi în domeniul cultural şi artistic, prestarea de servicii şi activităţi pentru muzee, expoziţii, gestionare de patrimoniu, artă şi noi tehnologii, arte scenice, precum şi în consultanţă de specialitate. Consiliul Judeţean şi Primăria municipiului Suceava sunt asociaţi şi în demersul de reabilitare a Cetăţii de Scaun zonei de, consolidarea fiind finanţată prin Programului Operaţional Regional(POR)2007-2013, Axa prioritară 5-Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Domeniul major de intervenţie 5.1.- Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, proiect aflat în implementare.

Aleşii PSD îi pun în cârcă primarului Lungu gradul mare de îndatorare a Sucevei

• Edilul şef recunoaşte că, în 2004, la preluarea primului său mandat, acesta era de doar 5%, punând în vedere că dezvoltarea presupune şi contractarea de credite

• După votul de ieri al consilierilor, municipalitatea suceveană se va împrumuta cu 15,6 milioane de lei, gradul de îndatorare urmând a ajunge la 16,88%

Primăria municipiului Suceava va iniţia procedurile de contractare a unui credit bancar în valoare de maxim 15,6 milioane de lei pe o perioadă cuprinsă între 15 şi 20 de ani. Intervalul de rambursare a creditului este astfel ales încât sarcina obligaţiilor de plată să fie uniform distribuită, gradul de îndatorare fiind 16,88%, în limita celui maxim admis pentru administraţiile locale, de 30%. În timpul dezbaterilor, alesul social-democrat Virginel Iordache l-a interpelat pe primarul Ion Lungu(PD-L) cu privire la nivelul de îndatorare a Primăriei în anul 2004, adică la momentul la care, în fotoliul din Areni, Lungu s-a instalat pentru cele dintâi mandat. „Cât era gradul de îndatorare a Primăriei în 2004?”, l-a întrebat Iordache pe edilul şef. Primarul a recunoscut că acesta era unul mic, de circa 5%, precizând că întrebarea „este frumoasă din punct de vedere electoral”. „Nu trebuie să ne mai întoarcem în spate. Indiferent cât am vrea să fim de cârcotaşi, de critici, s-au făcut multe lucruri bune în aceşti 7 ani de mandat, banii fiind folosiţi la lucrările de investiţii. În calitate de economist şi de manager - dacă vreţi – vă spun că nicăieri în lume nu se fac dezvoltări fără credite”, a explicat Lungu, adăugând că important este ca fondurile să fie folosite în mod corect.

Suma de 15,6 milioane de lei împrumutată ar urma să asigure confinanţarea proiectului POR de reabilitare a zonei centrale a municipiului şi amenajarea parcărilor subterane(5,67 milioane lei), precum şi a celui de reabilitare a străzilor, podului din zona Bazarului, pasajului CFR Burdujeni, modernizarea parcurilor şi înfiinţarea de staţii modulare pentru transportul în comun(9,97 milioane de lei). „Este necesar să găsim soluţii pentru ca sarcina obligaţiilor de plată să fie echilibrat distribuită pe perioada următorilor 15-20 de ani şi, în acelaşi timp, să asigurăm suficientă flexibilitate pentru contractarea altor datorii, în special în vederea cofinanţării obiectivelor care vor fi susţinute din fonduri UE. Finanţarea rambursabilă formată din credit bancar pe o perioadă de 15 - 20 de ani oferă autorităţii publice locale o mobilitate deosebită în structurarea finanţării”, se arată în raportul serviciilor de specialitate ale executivului. Finanţarea rambursabilă care va fi contractată de Primăria Suceava este una de tip intern sau extern, prin credit bancar de tip revolving, suma putând fi rambursată anticipat din surse proprii, fonduri europene sau din emisiune de obligaţiuni. Potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr. 9/2010, municipalitatea poate beneficia de garanţii guvernamentale, Primăria solicitând şi obţinând deja acordul de principiu pentru garantarea respectivului credit.

Pentru finanţarea unor cheltuieli neaşteptate, Primăria este nevoită să intre în banii de rezervă

• Suplimentările totale de 6 milioane de lei sunt urmare a „apariţiei unor situaţii deosebite”, cauzate de creşteri de tarife, lucrări sau contracte neprevăzute

Disponibilităţi importante din Fondul de rezervă bugetar al municipiului Suceava, respectiv circa 6 milioane de lei au fost dirijate ieri, prin decizie a consilierilor, înspre susţinerea unor financiară a unor nevoi neprevăzute şi de urgenţă. Cea mai mare sumă, de 2,3 milioane de lei se duce la salubritate, cu 1 milion de lei fiind suplimentat capitolul străzi. Bunurile şi serviciile din învăţământ vor beneficia de 790.000 de lei; iluminatul public – de 600.000 de lei; autorităţile executive – de 500.000 de lei; acţiunile de sănătate - de 280.000 de lei; locuinţele - de 200.000 de lei, iar spaţiile verzi - de 190.000. Suma de 100.000 de lei va ajunge la Poliţia Locală, cea de 55.000 de lei la cultură, iar alta de 40.000 de lei se duce la creşe. Suplimentările operate sunt urmare a „apariţiei unor situaţii deosebite”. Conform serviciilor de specialitate ale executivului local, care au făcut solicitările în cauză, este vorba despre creşteri de tarife, lucrări sau contracte neprevăzute. În conformitate cu Legea nr. 273/2006 a finanţelor publice locale, sumele înscrise în Fondul de rezervă bugetară pot fi utilizate pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în cursul exerciţiului bugetar.

Anul trecut,

Administraţia suceveană, excedent bugetar de 145 de miliarde de lei vechi din fonduri post-aderare

• Banii vor fi folosiţi ca prefinanţări la proiectele cu fonduri externe în cursul anului 2011

Consiliul Local al municipiului Suceava a aprobat ieri, în şedinţă ordinară a lunii mai, contul de execuţie a bugetului general şi situaţiile financiare anuale la finele lui 2010. Potrivit materialului prezentat aleşilor locali, anul trecut, luând în calcul veniturile încasate şi plăţile efectuate, municipiul Suceava a înregistrat un excedent de peste 14,58 de milioane de lei, ponderea covârşitoare, cea de mai mult de 14,26 de milioane de lei, reprezentând-o sumele acordate ca prefinanţări aferente proiectelor cu fonduri externe nerambursabile post-aderare, banii urmând a fi folosiţi cu aceeaşi destinaţie în cursul anului 2011. Diferenţa rămasă după această din urmă orientare va fi utilizată în vederea acoperirii golurilor temporare de casă provenite din decalajele între veniturile şi cheltuielile anului 2011. Iniţial, bugetul municipiului Suceava a fost stabilit la 372,65 de milioane de lei, veniturile proprii fiind dimensionate la 349,66 milioane de lei, în timp ce prelevările de la bugetul de stat, sub forma sumelor defalcate din taxa pe valoare adăugată şi subvenţiilor, inclusiv a transferurilor voluntare, stabilindu-se la 122,98 de milioane de lei. Urmare a rectificărilor din 2010, prevederile bugetare din anul anterior au fost aprobate la un total de 387,95 de milioane de lei, atât pe partea de venituri, cât şi pe cea de cheltuieli. În ceea ce priveşte instituţiile publice, disponibilităţile rămase în contul activităţilor auto-finanţate, acestea au fost, în 2010, de circa 638.000 de lei, fonduri care sunt reportate pentru exerciţiul financiar în desfăşurare.

Autorităţile municipale, împotriva confiscării „Lirei de aur”

• „Este un brand al oraşului, ţinem la el”, declară primarul Ion Lungu

Municipalitatea suceveană se asociază cu Asociaţia culturală „Lira de aur” în scopul organizării celei de a XXXII-a ediţii a Concursului de interpretare instrumentală „Lira de aur”, care se va desfăşura la Suceava în perioada 3-5 iunie. Asocierea a trecut ieri, de votul consilierilor municipali, bugetul local urmând a susţine, cu 50.000 de lei, manifestarea care, din anul 2007, a dobândit statutul de competiţie internaţională. Şeful executivului local, Ion Lungu, a declarat că autorităţile municipale nu vor renunţa la festivalul de lungă tradiţie, chiar dacă au existat demersuri de confiscare a acestuia de către Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniul Cultural Naţional. Edilul şef apreciază că „Lira de aur” este un brand al Sucevei şi unul dintre cele mai de anvergură evenimente culturale din această parte a ţării. „Este un brand al oraşului, ţinem la el. Au fost discuţii privind mutarea festivalului la Bucureşti, de confiscare a acestuia la nivel de minister, însă noi nu suntem nu suntem de acord. Primăria municipiului Suceava va face tot ce va putea pentru ca, an de an, să finanţeze această manifestare care este printre cele mai importante evenimente actuale din municipiu”, a pus în vedere primarul Ion Lungu. Reamintim că, în urmă cu 5 ani, primăria a dat de la bugetul local 70.000 de lei pentru achiziţionarea unui pian de producţie japoneză, primarul Ion Lungu fiind neplăcut impresionat de starea proastă a vechiului instrumentul muzical.

Sucevenii pot plăti dările online cu cardul

• Noul sistem se adaugă serviciilor electronice implementate deja, respectiv Internet Banking şi POS instalate la ghişee

Primăria municipiului Suceava intră în Sistemul naţional electronic de plată online a impozitelor şi taxelor utilizând cardul bancar. Aceasta după ce, ieri, aleşii locali au aprobat o hotărâre în acest sens. Plata online a impozitelor şi taxelor locale, amenzilor şi a altor creanţe bugetare vine în sprijinul administraţiei locale prin simplificarea procedurilor administrative şi creşterea volumului obligaţiilor colectate. Pe de altă parte, contribuabilii suceveni vor avea la îndemână o alternativă pentru achitarea taxelor şi impozitelor către bugetul local, direct de la domiciliu, de oriunde în ţară sau din străinătate. Astfel, toţi cei care dispun de o conexiune la Internet, acasă sau la serviciu, precum şi persoanele care îl vor accesa din locuri publice, îşi pot face datoria de contribuabili fără a se deplasa la ghişeele Primăriei, evitând cozile din intervalele aglomerate şi făcând economie de timp. Plata cu cardul bancar prin Internet se adaugă serviciilor electronice implementate deja de administraţia locală, respectiv Internet Banking şi POS instalate la ghişeele de lucru cu publicul. În cazul noii modalităţi de plată online a impozitelor şi taxelor locale, amenzilor şi a altor creanţe bugetare efectuate cu cardul bancar, de către contribuabilii persoane fizice şi cei persoane fizice autorizate, comisionul bancar perceput de instituţia de credit parteneră este suportat integral de la bugetul local al Sucevei.

De ieri,

Municipiul Suceava, sub supraveghere permanentă cu peste 100 de camere video

 • Facilităţile instalate sunt de ultimă oră, acestea asigurând posibilităţi de identificare continuă a oricăror incidente din zonele monitorizate

• Sistemul este o platformă de comunicaţii şi monitorizare video pe care se pot dezvolta funcţionalităţi adiacente de monitorizare a traficului şi de comunicare între instituţii

Ieri, la sediul Primăriei municipiului Suceava, a fost inaugurat Proiectul de creştere a siguranţei cetăţeanului şi prevenire a criminalităţii, primul dintre cele 5 proiecte din cadrul Programului Operaţional Regional pe care municipalitatea le-a accesat, obţinând finanţare. Proiectul are ca scop monitorizarea cu 108 camere video a 80 de locaţii de pe lângă unităţile şcolare(10 şcoli generale, 13 grădiniţe şi 9 licee), instituţiile publice, parcuri, pieţe agro-alimentare, precum a intrărilor şi ieşirilor din municipiu. Materializarea acestuia a presupus consumarea a 600.000 de euro, dintre care 425.000 de euro fonduri nerambursabile, 80.000 de euro reprezentând contribuţia administraţiei locale la cheltuielile eligibile şi neeligibile, diferenţa fiind contribuţiile recuperabile din TVA. „Acest proiect este important pentru comunitate, principalul obiectiv fiind creşterea siguranţei cetăţeanului. Realitatea este că se înregistrează o anumită sensibilitate în ceea ce priveşte siguranţa, vizate fiind, de asemnea, reducerea criminalităţii juvenile şi, nu în ultimul rând, îmbunătăţirea colaborării dintre Poliţia Locală, Poliţia Municipală, Jandarmeria, instituţiile de învăţământ şi asociaţiile de proprietari. Sperăm ca prin acest proiect să putem da o mai mare siguranţă inclusiv oamenilor de afaceri, monitorizate fiind mai multe obiective, aceştia putând investi în condiţii sigure la Suceava”, a declarat primarul Ion Lungu. Maxim, reprezentatul executantului bucureştean UTI Management, a declarat că pe lângă cele 108 camere instalate în teren, funcţionale sunt, începând de ieri, dispeceratul de monitorizare şi softul de gestionare a imaginilor video. „Facilităţile puse la dispoziţie sunt unele de ultimă oră şi standard oriunde în lume. Acestea asigură posibilităţi de monitorizare şi identificare continuă a oricăror incidente din zonele monitorizate. Sistemul reprezintă o investiţie foarte eficientă realizată de municipiul Suceava, deoarece oferă o platformă de comunicaţii şi monitorizare video pe care se pot dezvolta sisteme cu funcţionalităţi adiacente de gen monitorizare trafic, comunicaţii între instituţii ale administraţiei locale etc”, a precizat oficialul UTI, adăugând că proiectul s-a lăsat cu crearea a 30 de noi locuri de muncă, majoritatea angajaţilor fiind din municipiul Suceava. Proiectul a demarat pe 28 februarie şi a fost inaugurat cu un avans de 2 zile faţă de termenul limită de finalizare. Conform datelor de la Registrul Comerţului, UTI Facility Management Bucureşti este deţinută de UTI Holdings B.V. Olanda(99,998%) şi UTI Grup SRL Bucureşti(0,002%). Grupul de firme UTI este condus de preşedintele Tiberiu Urdăreanu.

Pentru cofinanţarea a două proiecte,

Primăria se îndatorează cu aproape 4 milioane de euro

• Gradul de îndatorare al municipiului va ajunge la 16,88%, „unul suportabil, până la 30% putându-se încă împrumuta”, consideră şeful municipalităţii sucevene, Ion Lungu

Primăria Suceava intenţionează să contracteze, cu garanţie guvernamentală, un credit de 15,4 milioane de lei, aproape 4 milioane de euro. Anunţul a fost făcut ieri, într-o conferinţă de presă, de primarul Ion Lungu, care declarat că banii sunt necesari pentru implementarea a două proiecte cu finanţare europeană. Este vorba despre proiectele de reabilitare a zonei centrale a municipiului capitală de judeţ, modernizarea 14 străzi şi magistralei rutiere principale. Lungu spune că suma împrumutată va fi destinată asigurării cofinanţării care revine municipalităţii, astfel încât lucrările să se deruleze în bune condiţii şi să fie încheiate la termen. „Conform metodologiei emise de Ministerul de Finanţe, pot fi garantate maxim două proiecte pe infrastructură. Însă, în total, pe cele 5 proiecte POR, la care se adaugă şi reabilitarea Cetăţii de Scaun, la care suntem cofinaţatori, avem nevoie de aproape 32 de milioane de lei, reprezentând contribuţia proprie a Primăriei la cheltuielile eligibile şi cele neeligibile, inclusiv la TVA recuperabil”, explică edilul şef. Ion Lungu pune în vedere că de pe urma contractării creditului gradul de îndatorare al municipiului va ajunge la 16,88%, împrumutul urmând a se face pe 15 ani sau, într-o a doua variantă, pe 20 de ani. „Gradul de suportare este unul suportabil, până la 30% putându-se încă împrumuta. Ţinta noastră nu este să ne împrumutăm, ci să asigurăm cofinanţare pentru aceste proiecte europene”, accentuează edilul şef. Ion Lungu crede că trebuie să se profite de oportunitatea oferită prin garanţia acordată de Fondul de garantare a creditelor după principiul „primul venit, primul servit”, mai ales că, potrivit negocierilor cu FMI, administraţiile locale nu mai pot lua credite decât din 2012. Municipalitatea sucevană mai avea de tras încă 7 milioane de lei în contul emisiunii de obligaţiuni municipale de 50 de milioane de lei, transformată în credit pe termen lung de Dexia Kommunalkredit AG Viena. Această operaţiune nu a mai fost posibilă deoarece instituţia financiar-bancară austriacă nu mai prelungit perioada de tragere, expirată în aprilie.

Doar în primele 4 luni ale anului,

ANAF a păgubit municipalitatea suceveană cu 1 milion de euro

• Aceasta deoarece supermarketu-rile au fost obligate să-şi plătească obligaţiile fiscale în localităţile în care îşi au sediul central şi după ce cotele defalcate s-au diminuat de la 47% la 44%

Municipalitatea suceveană şi Asociaţia Municipiilor din România (AMR) cere Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală(ANAF) să revadă Ordinul 232/2012 prin care sucursalele din teritoriu ale marilor firme trebuie să plătească obligaţiile fiscale la administraţiile locale în care îşi au sediul central şi nu la cele pe raza cărora îşi desfăşoară activitatea. Primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că în urma acestei decizii, intrările la bugetul local din cotele defalcate din impozitul pe venit au scăzut în mod considerabil, mai ales de la supermarket-urile de pe raza urbei reşedinţă. O altă lovitură primită de executivul local o reprezintă şi diminuarea cotelor defalcate de la 47% la 45%. În consecinţă, anul acesta, până în luna mai, la bugetul local s-au adunat, din cotele defalcate din impozitul pe venit, cu 1 milion de euro mai puţin faţă de intervalul corespunzător din anul trecut, respectiv cu 15% în minus. „Este o problemă dureroasă pentru autorităţile locale, iar acest lucru este cauzat de doi factori. În primul rând este vorba despre o diminuare de la 47% la 44% a cotelor defalcate din impozitul pe venit şi, mai mult, printr-un ordin al ANAF, marii contribuabili plătesc obligaţiile la sediile principale. De aceea, suntem văduviţi de impozitele datorate de cei care au sedii secundare în Suceava, în principal de la mall-urile din municipiu, sumele în cauză fiind contabilizate la sediile centrale, de cele mai multe ori la Bucureşti”, declară ocupantul fotoliului din Areni, Ion Lungu, adăugând că de dorit este revenirea la vechile prevederi legale în domeniu.

Poliţiştii locali sunt foarte prost plătiţi

• Deşi li se cere performanţă, aceştia nu primesc indemnizaţie de dispozitiv şi nici alocaţie pentru hrană, la fel ca poliţiştii şi jandarmii

Conducerea administraţiei locale din Suceava este nemulţumită de modul în care actele normative în vigoare reglementează salarizarea poliţiştilor locali. Şeful administrativului sucevean, Ion Lungu, relevă că, în ciuda faptului că lucrătorii de la Poliţia Locală au atribuţii similare cu cei de la celelalte structuri de asigurare a liniştii şi ordinii publice, cei dintâi au parte de salarii foarte mici. Pe deasupra, foştii gardieni publici, actualii poliţişti locali, nu primesc nici indemnizaţii de dispozitiv şi nici alocaţii pentru hrană. „Conform legii, atribuţiile sunt aceleaşi ca ale Poliţiei Municipale, ale celorlalte structuri de ordine, numai că salariile sunt destul de mici şi, de asemenea, nu putem da indemnizaţia de dispozitiv şi norma de hrană. Vrem să face performanţă cu Poliţia Locală, însă personalul este foarte prost plătit şi nu putem da niciun fel de spor suplimentar. Dacă vrem eficienţă la aceşti poliţişti, trebuie să aibă şi ei drepturi la fel ca la celelalte structuri care asigură ordinea în stat”, reliefează edilul şef. Ion Lungu spune că încercat o formă de creştere a drepturilor băneşti ale poliţiştilor locali suceveni, însă Curtea de Conturi a constat că demersul nu este în regulă şi a cerut restituirea sumelor cu pricina.

Se stinge scandalul reparării străzilor distruse de intervenţiile ISPA

• Din 23 de artere aflate într-o stare deplorabilă la începutul anului, de reparat mai sunt 7 căi de acces, lucrările urmând a fi încheiate în următoarele zile

Numărul străzilor stricate din cauza intervenţiilor la reţele subterane de apă şi cele canalizare a scăzut, a declarat ieri, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu. Edilul şef a remarcat că faţă de începutul anului, când erau într-o stare deplorabilă 23 de artere, acum sunt în curs de aducere la starea iniţială doar 7 asemenea căi urbane de acces. Constructorii din cadrul Programului ISPA au promis că vor termina reparaţiile până joia aceasta, însă primarul se declară bucuros şi în situaţia în care intervenţiile vor ajunge la finiş la începutul săptămânii care vine. „A existat mult scandal pe marginea reparaţiilor la aceste străzi, iar acum suntem la faza de finalizare. Este vorba despre lucrările în curs de la câteva artere importante, precum Calea Unirii şi străzile Aurel Vlaicu, Petru Rareş şi Aleea Lalelelor. Sper ca într-o săptămână să constatăm că au fost reparate toate aceste străzi, constructorii promiţând că vor fi gata până joia aceasta”, a precizat ocupantul fotoliului din Areni, la comandamentul de ieri de la sediul Primăriei. Ion Lungu a semnalat că pe componenta de canalizare, lucrările propriu zise se află într-o fază finală, în grafic fiind şi execuţia de la reţele de apă. Lucrurile sunt în ordine şi la staţia de tratare-epurare a apelor menajere, reprezentantul executantului spaniol declarând că inaugurarea obiectivului modernizat va fi făcută la finele lunii iunie, aşa cum a fost stabilit. Reamintim că intervenţiile din Programul ISPA au demarat în prima jumătate a anului 2008 şi trebuiau să ajungă la linia de finiş la data de 31 decembrie 2010. Întrucât termenul nu a fost respectat, autorităţile sucevene au obţinut o derogare până la 30 iunie 2011.

Peste 30% din fundaţiile stâlpilor moderni de iluminat public au fost deja turnate

• „S-au amenajat un mare număr de fundaţii în comparaţie cu data la care a început proiectul”, explică primarul Ion Lungu

Deja au fost săpate şi turnate fundaţiile mai mult de 30% dintre stâlpii din cadrul proiectului cu finanţare europeană POR de modernizare a iluminatului public sucevean. Şeful administraţiei locale, Ion Lungu, a declarat ieri, că faţă de data la care a fost dat ordinul de începere a execuţiei, respectiv 17 aprilie, lucrările se desfăşoară în ritm neaşteptat de bun. „S-au amenajat un mare număr de fundaţii în comparaţie cu data la care a început proiectul, 30% din acestea fiind realizate. Avem o problemă la podul de peste râul Suceava, unde trebuie să fie montat urgent cablul, în aşa fel încât să putem finaliza trotuarul de pe partea stângă dinspre oraş. Aceasta pentru a da circulaţiei trotuarul, deoarece zona din prejma Bazarului este una foarte circulată”, explică edilul şef. Câştigătorul licitaţiei de modernizare este firma suceveană Loyal Impex Suceava în asociere cu Elco Botşani şi Energobit Cluj Napoca. Consorţiul va reabilita sistemul în cauză pentru suma de 8,36 milioane lei(plus TVA), cu 9,8% mai puţin decât suma din indicatorii tehnico-economici aprobaţi iniţial. Execuţia la iluminatul public are în vedere, printre altele, înfiinţarea unei linii electrice subterane de 25 km lungime, înlocuirea a 178 de stâlpi şi montarea a 642 de corpuri de iluminat. Proiectul de modernizare a iluminatului public de pe calea rutieră principală a reşedinţei de judeţ este finanţat prin POR 2007-2013, Axa prioritară 1, Sprijinirea dezvoltării durabile-poli de creştere urbană. În prezent, sistemul de iluminat public din reşedinţa de judeţ funcţionează în mod defectuos, la primăria municipiului înregistrându-se numeroase reclamaţii pe această temă. Majoritatea defecţiunilor sunt urmare a gradului mare de uzură a instalaţiilor electrice. Municipiul Suceava a cumpărat infrastructura de iluminat public de la E-on Moldova, de la bugetul local fiind alocată, în acest sens, suma de peste 100.000 de euro.

O nouă tranşă de bani pentru „case verzi”

• De la 1 iunie se deschide sesiunea de finanţare 2011, la cea anterioară judeţul Suceava situându-se pe poziţia a patra în ţară din punctul de vedere al fondurilor totale accesate
• Statul susţine financiar montarea de panouri solare, pompe de căldură şi centralele termice pe resturi lemnoase

De la 1 iunie, demarează sesiunea 2011 de înaintare a cererilor de finanţare în cadrul Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, pentru persoane fizice, cunoscut sub denumirea de “Casa Verde”. Anunţul este făcut de directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava, Iluţă Cocriş, care precizează că suma alocată în noua sesiune, pe întreaga ţară, este de 100 de milioane de lei. Cocriş face cunoscut că statul acordă solicitanţilor cel mult 6000 lei pentru amplasarea de panouri solare; până la 8000 lei în cazul montării de pompe de căldură şi nu mai mult de 6000 lei pentru centralele termice pe peleţi, brichete, tocătură lemnoasă şi alte resturi şi deşeuri vegetale, agricole, forestiere şi silvice. Solicitantul eligibil este persoana fizică cu domiciliul în România, proprietar/coproprietar al imobilului pe/în care se implementează proiectul, care nu are obligaţii restante la bugetul local, nu a încălcat dispoziţiile legale privind protecţia mediului şi nu sponsorizează activităţi cu efect negativ asupra mediului. „Scopul Programului îl reprezintă îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului prin reducerea gradului de poluare cauzată de arderea lemnului şi a combustibililor fosili utilizaţi pentru producerea energiei termice folosite pentru încălzire şi obţinerea de apă caldă menajeră, precum şi stimularea utilizării sistemelor care folosesc, în acest sens, sursele de energie regenerabilă, nepoluante”, a declarat Iluţă Cocriş, adăugând că dosarele de finanţare se depun la Agenţia pentru Protecţia Mediului. La sesiunea anterioară, judeţul Suceava a ocupat poziţia a patra în ţară din punctul de vedere al fondurilor totale accesate. Suma de 3,492 milioane lei alocată sucevenilor a fost acoperită în totalitate cu proiecte, ulterior, Suceava obţinând şi o redistribuire de circa 200.000 de lei. Ghidul de finanţare al programului se găseşte pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu: www.afm.ro.

Primul proiect POR din ţară este inaugurat la Suceava

• La tăierea panglicii inaugurale sunt invitaţi oficiali ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului şi ai Agenţiei Regionale de Dezvoltare Nord Est

Astăzi este inaugurat primul dintre cele 5 proiecte pe care Suceava le-a accesat şi a obţinut finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional(POR). Este vorba despre Proiectul de reducerea a criminalităţii şi creştere a siguranţei cetăţeanului, acesta fiind cel dintâi, de această natură, finalizat la nivel naţional. Invitaţi la tăierea panglicii inaugurale sunt, printre alţii, oficiali ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului şi ai Agenţiei Regionale de Dezvoltare Nord Est. Manifestarea are loc la dispeceratul amenajat la sediul executivului local sucevean. „Este primul proiect din Programul Operaţional Regional terminat în municipiul Suceava, dar şi la nivel de ţară. Inaugurarea are loc la dispeceratul de la sediul Primăriei, unde se poate observa cel mai bine cum sunt monitorizate intersecţiile şi locurile publice aglomerate din oraş”, a declarat primarul Ion Lungu. Proiectul a avut ca obiectiv montarea a 87 de camere de luat vederi în zona unităţilor de învăţământ, pieţelor agro-alimentare şi în perimetrele aglomerate ale oraşului, precum şi înfiinţarea unui centru de monitorizare la sediul Primăriei. Proiectul de reducere a criminalităţii şi creştere a siguranţei cetăţeanului a fost câştigat la licitaţie de UTI Management Bucureşti contra a 1,9 milioane de lei fără TVA şi termen de realizare de 3 luni. Documentaţia a fost depusă pe Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 ”Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor-poluri urbane de creştere.

Termica seva aproviziona cu 140 de dolari tona de huilă

Municipalitatea suceveană şi societatea de termoficarea Termica au demarat procedurile pentru constituirea stocurilor de cărbune, în scopul unei bune funcţionării sistemului centralizat de încălzire în viitorul anotimp friguros. Şeful administraţiei locale, Ion Lungu, spune că este la final întocmirea caietului de sarcini care stă la baza licitaţiei pentru desemnarea furnizorilor de combustibili. Într-o primă etapă, urmărită este constituirea unor stocuri de 90.000 de tone de huilă, desfăşurându-se în 3 tranşe a câte 30.000 de tone fiecare. „Asigurarea încălzirii în iarna 2010-2011 este o prioritate pentru Primăria municipiului Suceava. Termica este la final cu întocmirea caietului de sarcini, după care urmează procedura publicităţii şi organizării licitaţiei. Sperăm să încheiem cât mai repede acest parcurs şi să ne aprovizionăm cu cărbunele necesar Într-o primă fază, intenţionăm aprovizionarea cu 90.000 de tone combustibil, în 3 tranşe de câte 30.000 de tone”, subliniază Lungu. Potrivit şefului municipalităţii, preţul de piaţă al huilei este de 125 de dolari pe tonă, iar dacă se adaugă şi celelalte cheltuieli, inclusiv contravaloarea transportului, aceasta ar ajunge la destinatarul sucevean cu 140 de dolari pe tonă. Ion Lungu reliefează că este vorba despre un preţ similar celui din urmă cu 1 an, montajul financiar urmând a fi perfectat de Primărie şi Termica. De asemenea, chiar dacă s-a anunţat ridicarea subvenţiilor la constituirea stocurilor de combustibili, executivul local nu renunţă la solicitarea unui sprijin financiar de la Guvern,

În primul trimestru al anului,

Inspectorii silvici au depistat doborâri ilegale de peste 1,3 milioane lei

• La pământ au fost puşi abuziv aproximativ 7150 de metri cubi de lemn, lucrătorii ITRSV constatând 180 de infracţiuni silvice

Lucrătorii Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare(ITRSV) Suceava au constatat, în primele 3 luni ale acestui an, tăieri ilegale de arbori în volum de 7.158 de metri cubi. Conform unei informări a instituţiei sucevene, valoarea masei lemnoase tăiate cu încălcarea prevederilor legale în vigoare este de 1,31 milioane lei, 2.940 de metri cubi fiind doborâţi în judeţul Suceava, 1167 de metri cubi - în Bacău şi 2152 de metri cubi - în Neamţ. Inspectorul şef sucevean, Costel Girigan, declară că lucrătorii specializaţi din subordine au constatat 184 de infracţiuni silvice, dintre care 180 pentru tăieri ilegale de arbori. Ca urmare a descinderile operate, inspectorii ITRSV au depistat 3.386 de contravenţii silvice, 688 dintre ele vizând punerea ilegală la pământ a arborilor, 9 - păşunatul abuziv, 361 - transportul masei lemnoase, 2140 - funcţionarea instalaţiilor de debitat şi comercializarea lemnului, iar alte 188 de sancţiuni s-au dat pe latura activităţii de exploatare. Şeful ITRSV, Costel Girigan, subliniază că, în ceea ce priveşte asigurarea serviciilor silvice, celor în neregulă li s-au „prescris” 278 amenzi. Controalele inspectorilor silvici suceveni s-au soldat cu 3.015 de metru cubi de material lemnos confiscaţi fizic şi 1361 de metri cubi de lemn confiscaţi valoric. Acţiunile verificare ale de personalului Inspectoratului de Regim Silvic şi Vânătoare s-au întreprins în comun cu lucrătorii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava.

Continuarea consolidării podului de pe Suceava, amânata din cauza contestaţiei la modernizarea străzilor

• Municipalitatea vrea să ia 3,7 milioane lei din cadrul proiectului POR şi să caute şi alte surse de finanţare

Cea de a doua etapă de consolidarea a podului rutier de peste râul Suceava, din preajma Bazarului sucevean, nu poate demara încă. Aceasta întrucât fondurile necesare urmează a fi luate din suma alocată în cadrul proiectului de modernizare a magistralei rutiere care străbate reşedinţa de judeţ, precum şi a 14 artere principale ale urbei. Prima etapă a lucrărilor, adică cea de recuperare a piciorului de pod cu probleme, a fost dată gata încă din urmă cu mai bine de 2 luni, după care au urmat intervenţii la arcade şi repararea trotuarului de pe sensul de mers dinspre centrul Sucevei înspre cartierul Burdujeni. „Între timp s-a lucrat la faza de consolidare a arcadelor şi repararea trotuarului afectat, astfel încât acesta din urmă să poată fi circulat. Pentru etapa a doua, avem bani în cadrul proiectului POR pentru modernizarea a 14 străzi şi arterei principale din municipiu. Ne vom folosi de aici de 37 de miliarde de lei vechi şi sperăm să mai atragem şi alte fonduri”, a declarat edilul şef Ion Lungu. Proiectul de reabilitare a infrastructurii rutiere în cauză a fost ţinut în loc de contestaţia făcută la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor de către unul dintre competitorii la licitaţia de atribuire a execuţiei, precum şi de o acţiune în instanţă a Primăriei municipiului Suceava. Lucrările de reparaţii la podul rutier de peste râul Suceava, amenajare care face legătura între cartierul Burdujeni şi restul reşedinţei de judeţ, au demarat pe 17 octombrie 2010, prima etapă încheindu-se în martie 2011. Constructorul este SCCF Group Colas Iaşi, cea de a doua etapă a intervenţiilor fiind prevăzută, iniţial, a începe odată desprimăvărarea. Ultimele lucrări ar include, printre altele, consolidarea infrastructurii şi alinierea la calea de rulare a porţiunii încovoiate a podului. Conform studiilor, de vină pentru cedarea pilonului podului rutier, recuperat deja, au fost viiturile de pe Suceava din anii 2008 şi 2010.

În jur de 1200 de fermieri suceveni, penalizaţi la sprijinul financiar pe suprafaţă

• Aceasta deoarece, după termenul limită de 16 mai , se aplică o penalizare de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere

Aproximativ 1200 de agricultori suceveni nu au depus, la termenul prevăzut de lege, solicitările pentru acordarea sprijinului financiar anual pe suprafaţa de teren. Aceasta în comparaţie cu numărul de fermieri care au venit cu cereri în urmă cu 1 an, până pe 16 mai, la centrele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură(APIA) prezentându-se peste 55.600 de agricultori. Aceştia au cerut sprijinul european şi cel al statului român pentru un total de 205.800 de hectare. Prima etapă a campaniei SAPS de înaintare a cererilor pentru sprijinul financiar pe suprafaţă a avut loc în intervalul 1 martie - 16 mai. Solicitările făcute după această dată, adică între 17 mai şi 10 iunie 2011 sunt, de asemenea acceptate la plată, însă cu o penalizare de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere. Ulterior datei de 11 iunie 2011, cererile de sprijin nu mai sunt admise la calculul plăţii pentru anul în curs. Directorul executiv Angela Coroleucă informează că fermierii trebuie să depună o singură cerere de plată la centrele locale APIA de care aparţin, mai puţin agricultorii cu peste 50 de hectare de teren, care se vor prezenta la Centrul Judeţean din reşedinţa de judeţ. „Proprietarii de teren au obligaţia sa declare suprafeţele pe care le deţin, dar vor primi bani numai pentru cele pe care le întreţin şi le lucrează. Sumele vor ajunge in conturile celor care lucrează efectiv terenul şi nu la cei care l-au dat în arendă”, precizează Angela Coroleucă

Săptămâna aceasta

Se semnează contractul de execuţie a centurii ocolitoare de la Rădăuţi

• Şoseaua, în lungime de 16,5 kilometri, va avea şapte poduri şi două pasaje, constructor fiind UMB Spedition, firmă a lui Dorinel Umbrărescu

Săptămâna acesta va fi parafat contractul pentru lucrările de la centura ocolitoare a municipiului Rădăuţi, anunţă preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur. Şeful administraţiei judeţene spune că, în funcţie de fondurile disponibilizate, deocamdată va începe doar execuţia tronsonului dinspre Dorneşti. Porţiunea ar urma să preia circulaţia autovehiculelor care transportă lemn către prelucrătorii din zonă şi care fac mari probleme caselor rădăuţenilor. „Este vorba de spre un contract de 25 de milioane de euro şi 16,5 km de centură, primul tronson care va începe – pentru că, probabil, nu vor fi bani de mai mult – este cel care duce înspre firmele care procesează lemn şi creează mari probleme locuitorilor din Rădăuţi”, precizează preşedintele Consiliului Judeţean. Şoseaua, în lungime de 16,5 kilometri va parcurge intravilanul şi extravilanul din Rădăuţi şi Volovăţ şi va trece prin preajma localităţilor Horodnicu de Sus şi Horodnicu de Jos.

Centura va avea şapte poduri şi două pasaje. Contractul are o durată de trei ani, va fi finanţat de la bugetul de stat, iar constructor este UMB Spedition, firmă a lui Dorinel Umbrărescu. Pe de altă parte, astăzi este semnat contractul pentru modernizarea drumului judeţean Mănăstirea Humorului - Poiana Micului – Suceviţa. Aceasta după ce a fost soluţionată contestaţia şi acţiunea în instanţă înaintată de către unul dintre participanţii la licitaţie, constructorii fiind Cominco Frasin şi Con Bucovina Rădăuţi. Flutur a anunţat, de asemenea, că a fost deja parafat contractul pentru modernizarea drumului naţional DN 29 Suceava-Botoşani, în valoare de 29 de milioane de euro, firma executantă fiind tot UMB Spediton. Gheorghe Flutur a ţinut să sublniaeze că se lucrează intens la repararea drumurilor judeţene şi turnarea de covoare asfaltice pe de pe raza localităţilor Mălini, Slatina, Horodniceni, Mănăstirea Humorului, Moldoviţa, Frumosu, Preuteşti, Coşna, Poiana Negri, Baia, Bogdăneşti şi Dărmăneşti, zilele acestea demarând lucrări la Rîşca, Măneuţi şi Frasin. Valoarea totală acestora depăşeşte 10 milioane de lei, banii fiind alocaţi de la bugetul judeţean.

Conflictul de competenţă între Prefectură şi ANRP lasă peste 450 de suceveni fără despăgubirile pentru statutul de refugiat

• Soluţionarea dosarelor acestora este pasată de la Bucureşti la Suceava încă din 2006

• Între timp, potenţialii beneficiari se sting pe rând din viaţă şi nu mai apucă să se bucure de drepturile legale

Sute de suceveni vor mai avea - se pare - încă mult timp de acum încolo, pentru a beneficia de despăgubirile prevăzute de Legea nr. 290/2003. Şi aceasta din cauza neînţelegerilor privind competenţa în soluţionarea cererilor depuse de beneficiarii acestui actul normativ cu prevederi reparatorii, precum şi altora accesorii. Legea nr. 290/2003 prevede acordarea de despăgubiri sau compensaţii pentru bunurile proprietate sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi aplicării Tratatului de pace dintre România şi Puterile Aliate şi asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947.

• Comisia judeţeană de aplicare a legislaţiei de profil a solicitat şi aşteaptă de 3 luni un punct de vedere de la Autoritatea Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor

Comisia judeţeană de la Suceava pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 încă mai aşteaptă punctul de vedere al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor(ANRP) cu privire la atribuţiile de coordonare şi control care îi revin, poziţie solicitată de autorităţile sucevene încă de acum 3 luni.

Precizările ANRP din capitală ar veni să facă lumină la modificările operate încă din 2006, prin Legea nr. 171, la Legea de căpătâi nr.290/2003. La acea vreme, legiuitorul statua că, în ceea ce priveşte competenţa de soluţionare cererilor făcute de potenţialii îndreptăţiţi cu domiciliul în străinătate, precum şi de moştenitorii acestora care domiciliază în judeţe diferite, competenţa revine comisiei din specialitate din municipiul Bucureşti. O informare a Instituţiei prefectului judeţului Suceava relevă că, după apariţia Hotărârii Guvernului nr.1120/2006 privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor(ANRP), prin Serviciul pentru aplicarea legislaţiei cu pricina, transmitea în teritoriu, respectiv tuturor comisiilor judeţene, cât şi celei din Capitală, principalele aspecte legale survenite, accentuând asupra competenţei de soluţionare, de către comisia municipiului Bucureşti, doar a cererilor depuse de moştenitorii aceluiaşi autor, dar care locuiesc în judeţe diverse.Luând act de aceste norme, structura bucureşteană a considerat de cuviinţă să remită Comisiei judeţene de aplicare a Legii nr. 9/1998, Legii nr.290/2003 şi Legii nr. 393/2006 nu mai puţin 468 de dosare care fuseseră înregistrate iniţial la Suceava şi îndreptate înspre Bucureşti, în baza a ceea ce stipulează art. 5, alin. 2 din Legea nr.290/2003.

Potrivit informării Prefecturii judeţului Suceava, pusă în faţa acestei situaţii, Comisia judeţeană Suceava a constatat că se află în prezenţa unui conflict de competenţă materială în ceea ce priveşte soluţionarea solicitărilor făcute în baza Legii nr.290/2003 de către cetăţenii cu domiciliul în străinătate, precum şi de beneficiari ai legii speciale care locuiesc în judeţe diferite, dar care cer despăgubiri după acelaşi autor. În consecinţă, prin adresa nr. 2976 din 24 februarie 2011, Comisia judeţeană de la Suceava a solicitat un punct de vedere Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, însă precizările întârzie să vină. În acestei condiţii, Prefecturii Suceava nu i-a mai rămas decât să aştepte şi să-i liniştească pe potenţialii beneficiari, promiţându-le acestora din urmă că vor fi înştiinţaţi în timp util asupra celor decise la centru. „După primirea punctului de vedere al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor – prin Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/ 2003, Comisia judeţeană Suceava va dispune demersurile ulterioare ce se vor întreprinde în soluţionarea dosarelor primite de la Comisia municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, Legii nr.290/2003 şi a Legii nr. 393/2006, cu informarea persoanelor îndreptăţite, beneficiari ai legii speciale”, dă asigurări informarea Instituţiei prefectului judeţului Suceava. Toate acestea în timp, potenţialii beneficiari se sting, rând pe rând din viaţă, nemaiapucând să se bucure de drepturile legale.

• La ultima şedinţei, pentru 11 dosare s-au aprobat rapoartele de evaluare întocmite de către experţi, valoarea despăgubirilor fiind 1,58 milioane lei

Reamintim că, în şedinţa de la finele lunii martie, Comisia judeţeană pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 9/1998 a analizat 43 de dosare depuse în baza acestor prevederi normative speciale. Atunci, în urma analizei făcute, pentru 11 dosare s-au aprobat rapoartele de evaluare întocmite de către experţi, valoarea acestora fiind de 1,58 milioane lei. Rezultatul analizei urma a fi materializat printr-o hotărâre care, după redactare şi semnare, va fi comunicată beneficiarilor legii speciale Plata despăgubirilor băneşti solicitate se face în conformitate cu prevederile H.G. nr. 1120/2006 privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, prin Direcţia economică din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, instituţie aflată în subordinea Ministerului Finanţelor Publice. Pe de altă parte, de menţionat este faptul că 29 dosare cu referate au fost respinse de către Comisia judeţeană pentru aplicarea Legii nr. 290/2003. De asemenea, în urma parcurgeii documentelor depuse în susţinerea cererilor, precum şi a referatelor întocmite de Secretariatul tehnic, 3 dosare au fost aprobate, acestea fiind înaintate comisiei tehnice de experţi şi evaluatori.

Până pe 15 iunie,

Bacii suceveni, aşteptaţi să ceară prima de oaie sau capră

• Dacă se constată diferenţe între numărul declarat de animale şi numărul celor exigibile, se aplică reduceri sau excluderi de la plată

Până la mijlocul lunii viitoare, crescătorii de ovine şi caprine pot solicita plata naţională directă complementară pentru sectorul zootehnie, informează Angela Coroleucă, director executiv al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA) Suceava. Pentru a beneficia de prima pe cap de animal, solicitanţii trebuie să se prezinte la Centrul Judeţean al APIA Suceava sau la centrele locale de care aparţin. La dosar, aceştia trebuie să depună copie după actul de identitate sau certificatul de înregistrare; dovada înscrierii în evidenţa APIA, cu cod unic de identificare, dacă este cazul, precum şi extrasul de cont. Prima pe cap de animal se acordă pentru femele, efectivul din exploataţie trebuind să fie de minimum 50 de ovine şi 25 de caprine care au împlinit vârsta de minimum un an până la data de 31 martie a anului în care este înaintată solicitarea. Este obligatoriu ca efectivele de femele să fie înscrise în Registrul naţional al exploataţiilor, să fie menţinut în exploataţie până la data de 31 august 2011, iar cererea să fie vizată de asociaţiile crescătorilor. „Este important de menţionat că şi în anul 2011, dacă, în urma verificărilor, se constată diferenţe între numărul animalelor solicitat la plată şi numărul animalelor determinate, se aplică reduceri sau excluderi de la plată. Pentru situaţia în care diferenţa dintre animalele solicitate şi cele eligibile este mai mică sau egală cu 3%, nu se aplică nici o penalizare”, semnalează Angela Coroleucă. Dacă raportul dintre numărul de animale cu nereguli şi numărul de animale determinat este mai mare de 50%, fermierul este exclus de la plată, însă doar pentru anul în care se face solicitarea primei pe cap de animal.