Traficanţii de seminţe îşi fac de cap

• Doar a zecea parte din suprafaţa agricolă este semănată cu material semincer certificat, pentru combaterea fenomenului inspectorii de specialitate cerând ajutorul Poliţiei

Prefectul Sorin Arcadie Posescu cere monitorizarea comercianţilor de seminţe, intervenţia survenind slabului interes al agricultorilor pentru materialul semincer certificat. „Discutăm despre îmbunătăţirea raselor de animale, în timp ce despre calitatea materialului semincer nu prea vorbeşte nimeni. De aceea, trebuie monitorizaţi comercianţii în cauză, calitatea seminţelor, pentru că acum, practic, este un segment la liber”, subliniază prefectul. Conform unei informări a Inspectoratului Teritorial pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor, pe fondul recesiunii economice, producătorii de sămânţǎ şi-au redus suprafeţele cultivate, cauza fiind costurilor de producţie ridicate.Regresul pieţei de profil este şi urmare a cererii mici, agricultorilor suferind de lipsă de finanţare prin subvenţii. În aceste circumstanţe, sătenii folosesc sămânţă din propriul pod sau o cumpăr de la comercianţii neautorizaţi, pentru combaterea fenomenului conducerea ITCSMS, cerând ajutorul primăriilor şi Poliţiei. dus la deprecierea calitativǎ şi cantitativǎ de seminţe recoltate. „Primăriile locale ne sprijină foarte puţin, în pieţe şi oboare venind fel de fel de traficanţi. Aceştia nu au o locaţie stabilă, fug dintr-un obor în altul, iar fără ajutorul Poliţiei nu putem face nimic”, a declarat directorul executiv al instituţiei, Jenica Turiceanu, precizând că descinderile au loc de regulă, cu lucrătorii Oficiului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor. Pe de altă parte, şeful Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dumitru Parasca, spune că la material semincer apelează asociaţiile şi societăţile comerciale agricole, doar între 10 şi 12% din suprafaţa agricolă a judeţului fiind semănată cu seminţe certificate. Dna Turiceanu reliefează că mai grav este că, anul acesta, calamitate au fost, total sau parţial, 120 de hectare cu grâu şi 203 de hectare cu cartofi, ambele culturi pentru sămânţă. „Alte aspecte ce determinǎ degenerarea fiziologicǎ au fost seceta şi temperaturile ridicate, din timpul vegetaţiei. De asemenea, ploile abundente şi excesul de umiditate au favorizat atacul puternic de bacterioze şi micoze”, explică Jenica Turiceanu, şeful ITCSMS.