Contractanţii de apartamente din Ansamblul „Kosovo” acuză autorităţile municipale de interese clientelare şi fraudare 
· Aceştia spun că primăria încearcă să le mai vândă încă o dată unităţile de locuit, stabilind discreţionar un preţ exorbitant şi neluând în seamă daunele provocate
· Viitorii proprietari cer despăgubiri reprezentând câştigul care ar fi putut fi realizat prin închirierea apartamentelor nepredate la timp, precum şi dobânda la suma plătită cu titlul de avans
· Pentru a intra în case, beneficiarii sunt obligaţi să vină la primărie cu sume cuprinse între circa 10.000 de euro şi 40.000 de euro
Mai mulţi viitori proprietari de apartamente din blocul nr. 22 din Ansamblul de locuinţe Obcini I de pe Bulevardul „1 Decembrie 1918”, cunoscut şi ca Ansamblul „Kosovo”, cer despăgubiri de la primărie pentru întârzierea cu care unităţile de locuit contractate le sunt repartizate. Este vorba despre 12 beneficiari care solicită administraţiei municipale să facă demersuri de revocarea a Hotărârii Consiliului Local nr. 313 din decembrie 2009 prin care s-a aprobat vânzarea către cei în cauză a apartamentelor cu pricina.
Aceştia susţin că au contractat cu fosta RAUGCL construirea de apartamente, iar după desfiinţarea acesteia din urmă sarcina finalizării lor a revenit municipalităţii sucevene. În acest sens, prin Decizia nr. 1620 din octombrie 2005, Curtea de Apel Suceava a obligat Primăria să predea apartamentele până pe 19 august 2006, în caz contrar de la bugetul local urmând a fi plătite penalizări de 10.000 de lei şi pe fiecare zi de întârziere vechi şi de beneficiar. Reclamanţii sesizează că nici până la această dată municipalitatea nu şi-a îndeplinit obligaţia înmânării cheilor, asumată din contract, neonorând nici sumele stabilite de instanţă cu titlul de penalităţi. „Având în vedere că pârâtul nu şi-a îndeplinit obligaţia asumată, acesta urmează să fie obligat despăgubească pe fiecare cumpărător în parte pentru paguba cauzată ca urmare a neexecutării obligaţiei. Aceasta reprezintă câştigul neralizat, compus din chiria pe care am fi obţinut-o în această perioadă, precum şi dobânda legală la suma plătită cu titlul de preţ pe ultimii ani”, se arată în cererea înaintată de Asociaţia de proprietari 20, 21. 22, Consiliului Local. În solicitare se mai subliniază că, prin HCL nr. 313 din decembrie 2009, autorităţile locale „încearcă să mai vândă o dată apartamentele, stabilind discreţionar un preţ exorbitant şi neluând în seamă daunele provocate. „Este o măsură abuzivă prin care se urmăreşte satisfacerea unor interese clientelare şi fraudarea drepturilor noastre recunoscute de către instanţă”, se plâng cei 12 beneficiari.
La reluarea execuţiei blocurilor abandonate, primăria le-a pus în vedere contractanţilor că trebuie să plătească un avans iniţial de 30 la sută din suma datorată municipalităţii, restul fiind eşalonat încă în patru rate care urmau a fi onorate funcţie de stadiul fizic al construcţiilor.
· Juriştii primăriei spun că beneficiarii s-au obligat prin contract să onoreze diferenţele valorice ivite pe parcursul execuţiei
De cealaltă parte, specialiştii executivului susţin că, chiar dacă cumpărătorii au achitat preţul prevăzut în contract, aceştia s-au obligat, potrivit prevederilor aceluiaşi document, să onoreze şi diferenţele rezultate pe parcursul executării lucrărilor. „Evident, finalizarea apartamentelor care compun blocul nr. 22 din Ansamblul de locuinţe Obcini 1 B s-a făcut cu bani de la bugetul local, bani care trebuie recuperaţi de la cei 12 contractanţi care s-au obligat, prin încheierea contractului, să achite diferenţele valorice rezultate pe parcursul executării lucrărilor”, relevă juristul primăriei Paul Iftimie.
Pentru a intra în case, viitorii proprietari de apartamente cu 2 camere(5 dintre ei) şi 4 camere(restul de 7) sunt siliţi să vină la primărie cu sume cuprinse între 40.431 de lei(circa 10.000 de euro) şi 155.089 lei (aproximativ 40.000 de euro). Primarul Ion Lungu spune că îi compătimeşte pe cei care sunt obligaţi să scoată alţi bani din buzunar, menţionând că, potrivit legii, primăria nu poate face mai mult de atât. Blocurile 20, 21, 22 se află la intrarea în municipiul Suceava dinspre Fălticeni şi, în contrast cu un bloc ridicat prin ANL, creau o imagine dezolantă reşedinţei de judeţ. De aceea, scheletele de beton au fost numite şi „Blocurile Kosovo”.
· Aceştia spun că primăria încearcă să le mai vândă încă o dată unităţile de locuit, stabilind discreţionar un preţ exorbitant şi neluând în seamă daunele provocate
· Viitorii proprietari cer despăgubiri reprezentând câştigul care ar fi putut fi realizat prin închirierea apartamentelor nepredate la timp, precum şi dobânda la suma plătită cu titlul de avans
· Pentru a intra în case, beneficiarii sunt obligaţi să vină la primărie cu sume cuprinse între circa 10.000 de euro şi 40.000 de euro
Mai mulţi viitori proprietari de apartamente din blocul nr. 22 din Ansamblul de locuinţe Obcini I de pe Bulevardul „1 Decembrie 1918”, cunoscut şi ca Ansamblul „Kosovo”, cer despăgubiri de la primărie pentru întârzierea cu care unităţile de locuit contractate le sunt repartizate. Este vorba despre 12 beneficiari care solicită administraţiei municipale să facă demersuri de revocarea a Hotărârii Consiliului Local nr. 313 din decembrie 2009 prin care s-a aprobat vânzarea către cei în cauză a apartamentelor cu pricina.
Aceştia susţin că au contractat cu fosta RAUGCL construirea de apartamente, iar după desfiinţarea acesteia din urmă sarcina finalizării lor a revenit municipalităţii sucevene. În acest sens, prin Decizia nr. 1620 din octombrie 2005, Curtea de Apel Suceava a obligat Primăria să predea apartamentele până pe 19 august 2006, în caz contrar de la bugetul local urmând a fi plătite penalizări de 10.000 de lei şi pe fiecare zi de întârziere vechi şi de beneficiar. Reclamanţii sesizează că nici până la această dată municipalitatea nu şi-a îndeplinit obligaţia înmânării cheilor, asumată din contract, neonorând nici sumele stabilite de instanţă cu titlul de penalităţi. „Având în vedere că pârâtul nu şi-a îndeplinit obligaţia asumată, acesta urmează să fie obligat despăgubească pe fiecare cumpărător în parte pentru paguba cauzată ca urmare a neexecutării obligaţiei. Aceasta reprezintă câştigul neralizat, compus din chiria pe care am fi obţinut-o în această perioadă, precum şi dobânda legală la suma plătită cu titlul de preţ pe ultimii ani”, se arată în cererea înaintată de Asociaţia de proprietari 20, 21. 22, Consiliului Local. În solicitare se mai subliniază că, prin HCL nr. 313 din decembrie 2009, autorităţile locale „încearcă să mai vândă o dată apartamentele, stabilind discreţionar un preţ exorbitant şi neluând în seamă daunele provocate. „Este o măsură abuzivă prin care se urmăreşte satisfacerea unor interese clientelare şi fraudarea drepturilor noastre recunoscute de către instanţă”, se plâng cei 12 beneficiari.
La reluarea execuţiei blocurilor abandonate, primăria le-a pus în vedere contractanţilor că trebuie să plătească un avans iniţial de 30 la sută din suma datorată municipalităţii, restul fiind eşalonat încă în patru rate care urmau a fi onorate funcţie de stadiul fizic al construcţiilor.
· Juriştii primăriei spun că beneficiarii s-au obligat prin contract să onoreze diferenţele valorice ivite pe parcursul execuţiei
De cealaltă parte, specialiştii executivului susţin că, chiar dacă cumpărătorii au achitat preţul prevăzut în contract, aceştia s-au obligat, potrivit prevederilor aceluiaşi document, să onoreze şi diferenţele rezultate pe parcursul executării lucrărilor. „Evident, finalizarea apartamentelor care compun blocul nr. 22 din Ansamblul de locuinţe Obcini 1 B s-a făcut cu bani de la bugetul local, bani care trebuie recuperaţi de la cei 12 contractanţi care s-au obligat, prin încheierea contractului, să achite diferenţele valorice rezultate pe parcursul executării lucrărilor”, relevă juristul primăriei Paul Iftimie.
Pentru a intra în case, viitorii proprietari de apartamente cu 2 camere(5 dintre ei) şi 4 camere(restul de 7) sunt siliţi să vină la primărie cu sume cuprinse între 40.431 de lei(circa 10.000 de euro) şi 155.089 lei (aproximativ 40.000 de euro). Primarul Ion Lungu spune că îi compătimeşte pe cei care sunt obligaţi să scoată alţi bani din buzunar, menţionând că, potrivit legii, primăria nu poate face mai mult de atât. Blocurile 20, 21, 22 se află la intrarea în municipiul Suceava dinspre Fălticeni şi, în contrast cu un bloc ridicat prin ANL, creau o imagine dezolantă reşedinţei de judeţ. De aceea, scheletele de beton au fost numite şi „Blocurile Kosovo”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu