În zona Suceava

Record cumulat de precipitaţii pentru luna lui Cuptor 

• Cu un total de 105,9 de litri pe metrul pătrat, luna iulie a bătut şi luna cea mai ploioasă a verii, în cea precedentă, adică în iunie, înregistrându-se doar 95,4 litri pe metrul pătrat  
• 
  Judeţul a fost ferit de calamităţi masive, băltite fiind doar 30 de hectare de culturi, mâlite-70 de hectare de păşuni şi fâneţe, iar bătute de gheaţă-10 hectare de livezi    

Dacă în urmă cu un an, culturile agricole din judeţul Suceava sufereau de pe urma lipsei de precipitaţii, în iulie anul acesta,   consemnat a fost un maxim istoric căzut în 24 de ore. Este vorba despre o cantitate de 81,5 de litri pe metrul pătrat, înregistrată în zona localităţii Ţibeni, în ziua de 20 iulie. De altfel, potrivit datelor Direcţiei Agricultură Judeţeane, cantitatea cumulată de precipitaţii din luna iulie 2020, măsurată în punctul Suceava al Sistemului de Gospodărire a Apelor, se ridică la 105,9 de litri pe metrul pătrat. Pentru luna lui Cuptor, această cantitate reprezintă un record al ultimilor ani, media judeţeană lunară optimă fiind în jur 50 de litri pe metrul pătrat. Dacă se ia calcul media multianuală a lunii iulie, cea de 30 de litri pe metrul pătrat, s-ar concluziona că, în iulie 2021, în zona Suceava cantitatea însumată a fost de peste 3 ori mai mare. Chiar dacă este un aport de apă peste normalul multianual, pe fondul deficitului din sol din anul trecut, ploile sunt binevenite, mai ales pentru culturile de floarea soarelui şi de porumb, opinează profesioniştii DAJ. De regulă, din punctul de vedere al precipitaţiilor, caracteristică, incluisv pentru zona la care facem referire este iunie, lună în care, însă, cumulul a fost mai mic decât cel din iulie, de doar 95,4 litri pe metrul pătrat. De remarcat este şi faptul că, în judeţ, cu toate fenomenele hidro-meteorologice periculoase consemnate, calamitate au fost doar circa 28,22 de hectare de culturi agricole, respectiv de porumb, cartofi, soia şi cânepă.  Este vorba, în principal, despre băltiri şi creşterea punctuală a nivelului apei în anumite zone. „Mâlirea” păşunilor şi fâneţelor s-a înregistrat pe 70 de hectare din cauza creşterii debitului apei râului Moldova, iar în zona Fălticeni circa 10 de hectare de hectare de livezi au fost afectate de grindină. În acest din urmă caz, comisia mixtă de evaluarea s-a deplasat la faţa locului, constându-se o viitoare diminuare a producţiei, ca urmare a pierderilor cauzate de fructele bătute de gheaţă.