În agricultura suceveană,

Zăpadă salvatoare, după luni întregi de secetă

·        Ninsorile care au căzut încă de luna trecută au găsit solul dezgheţat, iar culturile, în mod deosebit cele cerealiere, lucrează nesperat de bine sub stratul de omăt depus.

·        Circa 240 de hectare cu rapiţă, adică în jur de 12 la sută din totalul semănat, au fost întoarse în intervalul secetos august-noiembrie, făcând aproape imposibilă efectuarea arăturilor.

·        „Au  existat oameni care voiau să are şi au spus că nu intra plugul în pământ, ceea ce nu s-a întâmplat de ani buni în zona noastră”, arată Haralampie Duţu, şeful Direcţiei Agricole.

Campania de însămânţări din toamna anului 2018 a fost una destul de dificilă pentru agricultorii din judeţul Suceava. Aceasta este opinia lui Haralampie Duţu, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava potrivit căruia cauza o constituie perioada prelungită fără precipitaţii din august-noiembrie. Date fiind condiţiile neprielnice, semănatul a întâmpinat serioase piedici, dar, chiar şi aşa, suprafeţele pe care sau înfiinţat culturi sunt similare celor din anii precedenţi. Însă, ca urmare a deficitului accentuat al apei din sol, răsărirea plantelor a fost neuniformă, „diferită de la zonă la zonă, cât şi de la o parcelă la alta”. Duţu reliefează că una dintre culturile care au fost puternic vitregită de lipsa precipitaţiilor a fost cea de rapiţă, seminţele nereuşind să încolţească ori să străpungă crusta tare de pământ. În această situaţie, mulţi dintre cultivatori s-au văzut nevoiţi să „întoarcă” terenurile cu pricina şi să le reînsămânţeze cu păioase. Astfel, lăsând deoparte sămânţa pierdută şi cheltuielile făcute iniţial, fermierii afectaţi ar putea diminua măcar o parte a pagubelor suferite. Din informaţiile culese din teritoriu de către specialiştii DAJ, desfiinţate ar fi fost 240 de hectare cu rapiţă, din aproximativ 2.000 de hectare semănate, ceea ce reprezintă circa 12 la sută din total. „Răsărirea s-a produs în funcţie de cantitatea de apă găsită de sămânţă în sol, iar acolo unde a fost cât de cât umiditate, culturile au răsărit şi au intrat chiar bine în perioada rece. Acolo unde nu a găsit umiditatea, sămânţa a rămas - aşa cum se spune -, ca în sac. Zăpada care a venit a găsit solul dezgheţat, iar culturile, în mod deosebit cele cerealiere, lucrează nesperat de bine sub acest strat depus. Temperaturile nu au fost prea scăzute şi nu au influenţat negativ boabele, astfel încât avem speranţa că lucrurile vor fi conform celor aşteptate de agricultori”, arată şeful DAJ. Planul din campania de toamnă a fost, totuşi, îndeplinit, semănate cu grâu fiind 21.500 de hectare, la care se adaugă cele 240 de hectare disponibile de pe urma „întoarcerii”  rapiţei. La acestea se adaugă 2.000 de hectare de secară, realizări de 100% fiind consemnate la triticale, legume şi plante de nutreţ. Ninsorile căzute după jumătatea lunii noiembrie sunt benefice pentru culturile de toamnă, dar şi pentru „pământ, în general”, deoarece intervalul secetos a făcut aproape imposibilă efectuarea arăturilor. „Au fost oameni care voiau să are şi au spus că nu intra plugul în pământ, ceea ce nu s-a întâmplat de ani buni în zona noastră. Dar, în urma precipitaţiilor căzute, în perioada aceasta s-au mai executat arături. Terenurile fiind amorţite, lucrările s-au putut încă face şi poate nu vom fi în situaţia să rămânem cu terenuri nearate. Este ştiut faptul că, oricât de rea ar fi arătura de toamnă, aceasta este, oricum, mai bună decât cea din primăvară. A fost rău, însă, per total judeţ, acum lucrurile sunt relativ bune, cu condiţia ca seminţele ajunse în pământ să-şi găsească, în continuare, umiditatea necesară şi să fim feriţi de un îngheţ foarte puternic, care să găsească plantele descoperite”, reliefează Haralampie Duţu, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană.