Primăria Suceava intră în noul an cu restanţe sub jumătatea celor de la început de 2018

·        Potrivit execuţie bugetare de pe 11 decembrie, în anul 2018, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2017, s-a încasat mai mult cu circa 2 milioane de euro.

Primăria municipiului Suceava va păşi în 2019 cu datorii cu mult sub cele de la debut de 2018. Potrivit primarului Ion Lungu, conform execuţiei bugetare de pe data de 11 decembrie, plăţile restante ale autorităţilor municipale sunt de 12,540 de milioane de lei, la un nivel sub jumătatea celor adunate la finele anului precedent, restanţe care, atunci, însumau 30 de milioane de lei. „Plăţile restante sunt la jumătate comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. La sfârşitul lui 2017 ne-am înregistrat cu plăţi restante de 30 de milioane de lei, iar în acest moment avem 12,54 de milioane de lei. Admitem că mai pot veni facturi, însă cu acestea nu vor fi mai mari decât jumătatea celor din anul trecut”,  a precizat Ion Lungu, primarul Sucevei.

Pe de altă parte, de menţionat este faptul că, în anul 2018, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2017, la bugetul municipiului reşedinţă s-a încasat mai mult cu 9,82 milioane de lei. „Sper să îmbunătăţim execuţia până la sfârşitul anului, dar, din păcate, aceasta nu trece, în ultimii ani, cu toate eforturile pe care le facem, de mai mult de 65%. Totuşi, în valori absolute, încasările sunt mai mari cu circa 2 milioane de euro”, a explicat şeful executivului local sucevean, Ion Lungu.  La data de 11 decembrie 2018, gradul de execuţie a bugetului municipiului Suceava era de 61,30%, din care 72,33% la secţiunea de funcţionare, iar 34,05% la cea de dezvoltare. Reamintim că intrările sporite din taxe şi impozite locale au făcut ca, după primul trimestrul al anului 2018, Primăria municipiului Suceava să scape de datoriile adunate până la finele lui 2017. Astfel, în primul trimestru al 2018, faţă de primele 3 luni ale anului 2017, veniturile proprii au fost cu 9,3 milioane de lei mai mari, ceea ce s-a concretizat în aceea că furnizorii de bunuri şi servicii au fost plătiţi la zi. Mulţumită acestuia fapt, în luna aprilie autorităţile locale ale municipiului Suceava rămăseseră cu obligaţii financiare de 6,5 milioane de lei, reprezentând doar contravaloarea facturilor curente.

În Suceava,

Criză de locuri în grădiniţe

·        De la bugetul local va fi alocată suma de 1,56 de milioane de lei pentru amenajarea unei grădiniţe cu program prelungit, din fonduri europene fiind susţinute integral doar cele cu program normal.   

·        „Solicitările pe care le avem de la locuitorii oraşului sunt pentru grădiniţe cu program prelungit, or, la nivel european, cât şi la nivel guvernamental, se aprobă grădiniţe cu program normal”, a declarat primarul Ion Lungu.

O unitatea de învăţământ cu program prelungit pentru preşcolari va fi amenajată în zona centrală a municipiului Suceava. În vederea obţinerii finanţării, autorităţile administraţiei publice locale vor depune un proiect în cadrul Axei prioritare 4 „Sprijinirea dezvoltării urbane durabile”, a Programului Operaţional Regional POR 2014-2020. Este vorba despre grădiniţa de pe strada „Constantin Dobrogeanu Gherea”, care va fi transformată în una modernă. Valoarea totală a proiectului este de 3,71 milioane de lei, dintre care neeligibilă este suma de 1,56 de milioane de lei, una suportată din bugetul sucevean, cea eligibilă având valoarea de 2,14 milioane de lei. „Solicitările pe care le avem de la locuitorii oraşului sunt pentru grădiniţe cu program prelungit, or, la nivel european, cât şi la nivel guvernamental, se aprobă grădiniţe cu program normal. De aceea, vrem să facem, în zona centrală, o grădiniţă dezvoltată pe verticală, pentru că spaţiul este destul de limitat. Ca să se poată construi una cu program prelungit, trebuie să asigurăm cheltuielile neelegibile, de aceea este necesară o sumă semnificativă în acest sens. Este bine şi aşa, pentru că există o criză de grădiniţe cu program prelungit, inclusiv şi în zona centrală”, a declarat primarul Ion Lungu. Noua clădire va avea subsol, parter şi un etaj, fiind dimensionată pentru 60 de micuţi, care vor fi repartizaţi în 3 grupe.  Proiectul prevede extinderea şi remodelarea grădiniţei „Dumbrava minunată”, „pentru a se obţine o clădire de învăţământ modernă, care să respecte cerinţele actuale pentru asemenea funcţiune”. Necesitatea investiţiei este justificată prin dotările care nu mai corespund normelor şi normativelor tehnice, sanitare şi educaţionale, cât şi prin spaţiul redus, neconform imperativelor de dezvoltare cognitivă, fizică şi socio-emoţională a copiilor cu vârste cuprinse între 3-5 ani. În acest context, o parte dintre micuţi sunt înscrişi la unităţi preşcolare aflate la distanţe relativ mari faţă de domiciliu, ceea ce generează deplasări cu autoturismele părinţilor şi, implicit, valori ridicate de trafic. 

Şicanarea Guvernului de către preşedintelui Iohannis lasă comunele, oraşele şi municipiile fără buget     

·        „De regulă, an de an, când erau condiţii mai paşnice, bugetul de stat se aproba până la sfârşitul anului”, a precizat primarul Ion Lungu, menţionând că, după amânarea avizului CSAT, acest lucru va fi puţin probabil.  

·        Preşedintele Iohannis a blocat bugetul şi în 2016, când a refuzat învestirea în funcţie a premierului PSD, Sevil Shhaideh, în 2010, la rându-i, Traian Băsescu întârziind promulgarea Legii bugetului de stat.      

Neînţelegerile dintre Guvern şi Preşedinţie, întreţinute de preşedintele Klaus Iohannis, pun administraţiile locale într-o situaţie neplăcută, aceea de a nu avea aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli încă din prima lună a anului 2019. Proiectul bugetului de stat nu a mai putut fi prezentat de Guvern şi, mai apoi, supus dezbaterii plenului Parlamentului, deoarece preşedintele Iohannis a suspendat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în care trebuia dat avizul consultativ şi obligatoriu pentru bugetul instituţiilor de securitate naţională, acesta din urmă fiind obţinut după o amânare de o săptămână. Ion Lungu, primarul Sucevei a declarat, într-o conferinţă de presă, că este puţin probabil ca programarea financiară la nivel central să mai fie făcută până la final de 2018, precizând că nu ar fi pentru prima dată în care autorităţile locale se văd puse într-o asemenea postură. „Din păcate, văd că, de la Guvern, veştile nu sunt foarte bune. Nu s-a prezentat şi discutat proiectul de bugetul pe acest an, ca să nu mai spun de aprobarea în Parlament. Este clar că vom întârzia şi noi, în plan local. De regulă, an de an, când erau condiţii mai paşnice, se aproba bugetul până la sfârşitul anului. Acum, dacă nu  a fost aprobat nici măcar de către Guvern, nu mai văd când s-ar mai putea supune dezbaterii în plenul Parlamentului. Bineînţeles că şi noi, autorităţile locale vom aproba bugetul cu întârziere, dar au fost şi ani când a fost aprobat prin luna martie”, a subliniat ocupantul fotoliului administrativ din Areni.  De altfel, preşedintele Iohannis a blocat şi bugetul de stat pentru 2017, când a refuzat învestirea în funcţie a lui Sevil Shhaideh, premierului nominalizat de PSD, după câştigarea alegerilor parlamentare de către această formaţiune politică. Atunci, Ion Lungu, primarul Sucevei, se întorsese în biroul din Areni încă de pe 2 ianuarie, arătând că aşteaptă instalarea noului Guvern, precum şi adoptarea bugetului de stat, astfel încât să poată fi conturat şi cel local. Lungu reliefa că, de când se află la conducerea Primărie, din 2004, adică de 13 ani, nu s-a mai întâmplat niciodată ca, timp de 2 luni, municipiul Suceava să nu aibă buget. Pe de altă parte, în anul 2010, întârzierea cu care preşedintele Traian Băsescu promulga Legea bugetului de stat provoca disconfort financiar activităţii administraţiilor locale. La acea dată, edilul-şef sucevean semnala că, din cauza lipsei programării veniturilor şi cheltuielilor municipale nu puteau fi lansate licitaţiile pentru atribuirea unor importante investiţii. La acel moment, dezbaterea proiectului de buget în deliberativul local a avut loc 10 februarie. „Din păcate, din informaţiile pe care le am, bugetul de stat pe anul 2010 nu a fost încă publicat în Monitorul Oficial. Spun din păcate, întrucât, iniţial, funcţie de promulgarea Legii bugetului, noi ne-am propus să aprobăm bugetul local pe data de 5 februarie. Întrucât sunt nişte etape obligatorii de respectat, probabil că dezbaterile în Consiliul Local vor avea loc pe 10 februarie”, remarca, atunci,  primarul Ion Lungu.

Revelionul 2018-2019,  „cu artişti cunoscuţi şi talentaţi care îi vor distra pe suceveni”

·        La miezul nopţii, conform tradiţiei, primarul Ion Lungu va ura „La mulţi ani!” celor prezenţi şi va ciocni un pahar de şampanie cu petrecăreţii. 

Pentru al cincisprezecelea an consecutiv, sub conducerea lui Ion Lungu, Primăria Suceava organizează Revelionul în aer liber. Manifestările de la trecerea dintre ani vor avea loc în parcarea Iulius Mall, pe scena din Lunca Sucevei urmând a evolua Ada Band, Paula Selling, Shift, Andra Matei, Ana Ilka Mureşan, Doina Ciprian Petroaie, Alexandru Recoliuc, Lucia Păltineanu, Clara Hurjui, Nicolae Vieru şi alţi artişti „cunoscuţi şi talentaţi de muzică populară locală, care îi vor distra pe suceveni în noaptea Revelionului”. La miezul nopţii, conform tradiţiei, primarul Ion Lungu va ura „La mulţi ani!” celor prezenţi şi va ciocni un pahar de şampanie cu petrecăreţii.  Deşi au fost mute solicitări, edilul-şef spune că organizarea Revelionului pe esplanada Casei Culturii nu este tocmai recomandată. „Am o rezervă în acest sens, cu toate că au fost unele spectacole în Centru, însă noaptea de Revelion este una mai specială. Lumea sărbătoreşte, vine cu sticla de şampanie, o dă de pământ, ca să poarte noroc, şi riscăm să distrugem totul, pe acolo, prin zonă”, a precizat Ion Lungu, primarul Sucevei. În scopul finanţării şi organizării în comun a acţiunilor de interes local cuprinse în proiectul „Revelionul sucevenilor” 2018-2019”, municipiul Suceava s-a asociat cu societatea comercială Attrius Developements Iaşi. Asocierea este valabilă pentru intervalul 10-31decembrie 2018 şi priveşte manifestările care se vor desfăşura în parcarea Iulius Mall Suceava în noaptea de trecere dintre ani. Potrivit contractului de asociere, contribuţia municipiului reşedinţă constă în alocarea din bugetul local a sumei de 170.000 de lei şi în coordonarea  evenimentelor programate prin proiect. La rându-i, firma Attrius Developements Iaşi va participa în asociere cu suma de 50.000 de lei, punând la dispoziţie, în acelaşi timp, Parcarea Iulius Mall Suceava.  La Revelionul 2016-2017, bugetul total a fost de 150.000 de lei, dintre care 100.000 lei din vistieria municipală, diferenţa reprezentând coparticiparea supermarketului  amintit. Cu prilejul Revelionului 2015-2016, de la bugetul municipiului Suceava s-a alocat doar 50.000 de lei, una de trei ori mai mică faţă de cea propusă la această dată. Tot atunci, Iulius Mall a pus la dispoziţie parcarea proprie iar pentru susţinerea respectivelor manifestări a participat cu 50.000 de lei.  

Poliţiştii locali au amendat cu 3.900 de lei pe comercianţii şi pe cumpărătorii fumători din Bazar

·        „Eventuala producere a unui incendiu poate pune în pericol integritatea fizică a persoanelor, dar şi întreruperea activităţii din respectivul Centru comercial”, atrage atenţia Ovidiu Doroftei, şeful Poliţei Locale.

Poliţia Locală de pe lângă Primăria municipiul Suceava a organizat, în Complexul Comercial Bazar din municipiul Suceava, o acţiune pentru verificarea respectării prevederilor art. 3, alin (1) din Legea 15 nr. 2016 privind modificarea şi completarea Legii nr. 349 din 2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun. Anunţul este făcut de şeful instituţiei, Ovidiu Doroftei, care precizează că, în conformitate cu reglementările amintite, „se interzice fumatul în toate spatiile publice închise, spatiile închise de la locul de muncă, mijloacele de transport în comun şi locurile de joacă pentru copii”. Conform lui Doroftei, în urma acestei acţiuni au fost aplicate 24 sancţiuni contravenţionale, dintre care 23 de amenzi în valoare de 3.900 lei şi un avertisment scris. „Astfel de acţiuni vor avea loc şi în perioada care urmează, pentru prevenirea unor situaţii neplăcute şi, anume, a producerii de incendii prin aruncarea de chiştoace aprinse între spaţiile comerciale sau în zonele unde există materiale inflamabile, atât de către clienţi, cât şi de către comercianţii din incinta Complexului Comercial Bazar”, a explicat Ovdiu Doroftei, şeful Poliţei Locale din Suceava. Scopul controalelor este acela de  determinare a comercianţilor şi a persoanelor care fac cumpărături în incinta Bazarului sucevean, să fumeze doar în locurile special amenajate, „eventuala producere a unui incendiu punând în pericol integritatea fizică a persoanelor, dar şi întreruperea activităţii din respectivul Centru comercial”.

În ciuda unor condiţii dificile,

Anul 2018 este unul „cu plus” pentru municipiul Suceava

·       Primarul Ion Lungu şi-a făcut bilanţul de încheiere de an, cea mai importantă realizare fiind considerată  depunerea de proiecte în vederea atragerii de finanţare europeană nermbursabilă în valoarea de 43 de milioane de euro.
·       La nerelizările, sunt trecute nefinalizarea programului de repararea străzilor, întârzierea lucrărilor de introducere a alimentării cu apă, canalizării şi reţelelor electrice în cartierul „Europa”, precum şi nereuşita transferării, până la finele lui 2018, a Parcului Şipote şi Pădurii Zamca

Ion Lungu, primarul municipiului Suceava a prezentat ieri, într-o conferinţă de presă, bilanţul activităţi din anul care se încheie, prezentându-şi atât nerealizările, cât şi realizările, În ceea ce le priveşte pe acesta din urmă, Lungu a reliefat că, în 2018, autorităţile municipale sucevene au depus proiecte în valoare de 42,97 de milioane de euro, ultimul fiind cel de 25 de milioane de euro, înregistrat zilele acestea, la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est, cu sediul la Piatra Neamţ. „Am depus, deocamdată, cel mai important proiect pe fonduri europene din acest exerciţiu financiar. În total, este vorba despre 55 de autobuze electrice, dintre care 40 în cadrul acestui din urmă proiect, iar 15 printr-un program de parteneriat cu Guvernul României. Mai avem şi altele, pe termoficare şi pe apă şi canalizare, dar care încă nu sunt semnate”, a punctat edilul-şef sucevean. În cadrul sumei 42,97 de milioane de euro intră şi proiectele Centrului multifuncţional Iţcani; grădiniţelor noi din Burdujeni-sat, zona centrală a municipiului şi din cartierul Iţcani, cât şi proiectele privind reabilitarea Colegiul Naţional Tehnic „Petru Muşat”, amenajarea Corpului de laboratoare de la Colegiul Naţional „Petru Rareş”, creşterea eficienţei energetice a sediului Primăriei Suceava şi cel de digitalizare a  serviciilor executivului sucevean. „Sper ca, la nivel guvernamental, lucrurile să se mişte cât mai repede, în aşa fel încât să putem semna acordurile de finanţare şi să trecem la partea efectivă de licitaţie, pentru execuţie”, a subliniat Lungu. Primarul Sucevei îşi adaugă în bilanţ, finalizarea proiectelor cu finanţare elveţiană nerambursabilă, respectiv cele de modernizare a iluminatului electric cu lămpi LED şi de  achiziţionare a 11 autoturisme electrice, a două furgonete electrice şi a două auto-speciale electrice. În continuare şeful administraţiei  locale a enumerat amenajarea Zonei de agrement „Tătăraşi”; reabilitarea monumentului ecvestru al domnitorului „Ştefan cel Mare”; modernizarea pieţei agroalimentare „Burdujeni; finalizarea modernizării tronsonului destinat producătorilor autohtoni, din Piaţa agroalimentară centrală; demararea lucrărilor de extindere a alimentării cu gaze naturale în Burdujeni-sat; finalizarea a 4 blocuri ANL şi repartizarea respectivelor unităţi de locuit; licitarea şi semnarea contractului pentru achiziţionarea, cu finanţare elveţiană, a 5 autobuze electrice; aprobarea proiectului pentru noul pod peste râul Suceava şi semnarea contractului de execuţie. În cadrul bilanţului de la încheierea anului 2018, primarul Ion Lungu a evidenţiat programul de modernizare a străzilor, în principal turnarea de covoare asfaltice pe străzile de pământ „Bogdan Vodă” şi „Mihail Sadoveanu”, la rând venind „Lev Tolstoi”; modernizarea parcării MPO şi marcajele rutiere, în vederea fluidizării traficului; modernizarea parcului „Vladimir Florea, de lângă Primărie; asfaltarea străzii „Paris” din cartierul „Europa” şi desfăşurarea de lucrări pentru introducerea reţelelor de energie electrică şi realizarea studiului de trafic la nivelul întregului municipiu. Edilul şef a trecut, la capitolul realizări, repararea cu fonduri guvernamentale a digului afectat de viiturile din vară de pe râul Moldova; mansardarea imobilului Şcolii generale nr. 10; semnarea noului contract de delegare prin concesionare a serviciului de salubritate menajeră; demararea campaniei de colectare selectivă a deşeurilor menajere; aprobarea Registrului spaţiilor verzi; sprijinirea Spitalului Judeţean de Urgenţă cu 1 milion de lei; susţinerea financiară a ramurilor sportive; sărbătorirea a 112 cupluri care au împlinit 50 de ani de căsătorie; sprijinirea cu 1 milion de lei a unităţilor de cult; aprobarea proiectului de modernizare a Ştrandului Iţcani; aprobarea Legii pentru transferarea Parcului Şipote şi Pădurii Zamca la administraţia locală; semnarea acordurilor de înfrăţire cu oraşul Soroca, Bethleem şi reînnoirea celui cu Laval. Nu în cele din urmă, şeful municipalităţii sucevene a menţionat şi organizarea manifestărilor închinate Centenarului Marii Unirii, „momente reuşite şi încărcate de emoţii”; primirea, de către Suceava, pentru al doilea an consecutiv, al titlului naţional de „excelenţă” în administraţie şi eficienţă energetică, la final fiind anunţată semnarea acordului de înfiinţare a Asociaţiei „Moldova se dezvoltă”. Primarul municipiului Suceava nu a uitat nerelizările, prima dintre acesta fiind nefinalizarea programului de repararea străzilor, din cauza lipsei forţei de muncă; întârzierea lucrărilor de introducere a alimentării cu apă, canalizării şi reţelelor electrice în cartierul „Europa”, precum şi nereuşita transferării, până la finele lui 2018, a Parcului Şipote şi Pădurii Zamca.  „Comparând cu ceea ce aveam în programul de guvernare locală, 2018 rămâne un an cu plus. A fost un greu, poate cel mai greu de când sunt primar, pentru că s-au tăiat mulţi bani, 5-6 milioane de euro, de la Guvernul României, ca urmare a  reducerii impozitului pe venit de la 16% la 10%. Cu toate aceste condiţii dificile, anul 2018 rămâne unul cu plus, important fiind că am semnat proiectele europene şi că acestea se vor materializa în perioada următoare”, a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei.     

Faţă de 2016,

Creştere de 7 ori a numărului de pasageri ai Aeroportului „Ştefan cel Mare”

·       Dată fiind această performanţă, începând cu 2019, unitatea aeroportuară suceveană nu va mai primi subvenţii din bugetul judeţului, „urmând a fi pe propriile picioare”.

·       „Dinamica este consistentă şi, de aceea, trebuie să răspundem aşteptărilor”, a declarat Gheorghe Flutur, preşedintele CJ, menţionând că din martie vor fi introduse noi curse înspre capitalele europene, iar lucrările la noul terminal vor fi urgentate.      

Numărul pasagerilor care au apelat la serviciile  firmelor specializate care operează pe Aeroportul „Ştefan cel Mare” Suceava este pe un continuu trend ascendent. Aşa a făcut cunoscut ieri, Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului judeţean Suceava, care spune că, în comparaţie cu 2017, se înregistrează o creştere de 33%. „Pe 14 decembrie aveam 338.000  de pasageri prin Aeroportul „Ştefan cel Mare” din Suceava şi estimăm ca sfârşitul de an să ne găsească cu 350.000 de pasageri. Aceasta faţă de 260.000, în anul trecut, şi comparativ cu 57.000, în 2017, faţă de acest din urmă an creşterea fiind de circa 7 ori. Deci dinamica este consistentă şi,  de aceea, trebuie să răspundem aşteptărilor”, reliefează Flutur.      Preşedintele CJ a ţinut să arate că Aeroportul din Suceava  asigură zboruri pentru 6 destinaţii externe şi una internă, iar din martie vor fi operabile noi curse înspre capitale ale ţărilor europene, însă pe care, din raţiuni comerciale, care privesc firmele implicate, nu le-a făcut publice. Şeful executivului sucevean a evidenţiat, de asemenea, că a fost semnat ordinul de începere a lucrărilor la noul terminal pentru pasageri. „Începe cu proiectarea, care durează 3 luni, conform actelor, dar sperăm la mai puţin, la acestea adăugându-se încă 1 an, pentru execuţie”, a precizat şeful administrativului judeţean. Noul terminal va avea o capacitate de procesare 570.000 de pasageri anual, respectiv 340 de pasageri pe oră, pe 3 porţi, adică două pentru plecări, iar alta pentru sosiri. Suprafaţa construită a terminalului este 1.670 de metri pătraţi, Gheorghe Flutur făcând public faptul că a purtat discuţii cu comisarul european Corina Creţu, pentru ca  execuţia să fie finanţată din bani nerambursabili ai UE, iar împrumutul pe care Consiliul Judeţean l-a contractat cu scopul amintit să fie orientat înspre alte instituţii de mare necesitate ale administraţiei judeţene. „Poate se găsesc soluţii de decontare a acestor bani, din fonduri europene. Aşa cum s-au găsit bani pentru drumuri sau pentru spitale, dorim să găsim soluţii de decontare. Noi am făcut un împrumut, dar dacă s-ar găsi această  sursă, banii îi vom folosi în altă parte”, a explicat preşedintele Consiliului Judeţean. În cele din urmă, Gheorghe Flutur a pus precizat că, începând cu 2019, Aeroportul „Ştefan cel Mare” Suceava nu va mai primi subvenţii din bugetul judeţului, prevederile privind guvernarea corporatistă impunând ridicarea acestora atunci când „în 2 ani consecutivi se depăşeşte numărul de 250.000 de pasageri”. „Din fericire pentru noi, Aeroportul are un număr destul de mare de pasageri, aşa că s-au făcut toate calculele şi, de anul viitor, poate să meargă pe propriile picioare”, a arătat Gheorghe Flutur, şeful executivului judeţean sucevean, menţionând că s-a făcut şi o extindere cu 100 de locuri de parcare, iar persoanele cu dizabilităţi au la dispoziţie un lift special pentru îmbarcare-debarcare.          

Nivelul scăzut al sumelor primite de la UE în contul proiectelor cu finanţare europeană

·        Gradul de efectuare a cheltuielilor, ca raport între ceea ce s-a programat şi ceea ce s-a realizat efectiv în acest an, este unul 61,27%, respectiv de 72,32% pentru secţiunea de funcţionare şi de 34% în cazul secţiunii de dezvoltare.

Până pe 11 decembrie anului 2018, la bugetul local al municipiului Suceava au intrat 203,94 de milioane de lei, dintre care 143,49 de milioane de lei sunt venituri proprii. Drept urmare, conform execuţiei bugetelor municipiului, gradul de încasare a veniturilor, ca raport între cele planificate şi realizări, este unul de 61,30%. La secţiunea de funcţionare a bugetului local, cu intrări de 171,31 de milioane de lei, gradul de realizare a veniturilor este 72,33%, în timp ce la secţiunea de dezvoltare, cu încasări de 32,63 de milioane de lei, gradul de realizare este unul de 34,01%. „La indicatorul venituri proprii, până la data de 11 decembrie 2018 s-au încasat cu 9,82 de milioane de lei, mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, gradul de realizare a veniturilor proprii fiind de 62,15%”, se arată în expunerea de motive la proiectul de hotărâre aflat pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a Consiliului Local. De cealaltă parte, la capitolul cheltuieli, până la 11 decembrie 2018, din bugetul local s-au făcut plăţi de 203,94 de milioane de lei, dintre care 171,31 de milioane de lei în cadrul secţiunii de funcţionare, iar 32,63 de milioane de lei în cadrul secţiunii de dezvoltare. În consecinţă, gradul de efectuare a cheltuielilor, ca raport între ceea ce s-a programat şi ceea ce s-a realizat efectiv în acest an, este unul 61,27%, adică de 72,32% pentru secţiunea de funcţionare şi de 34% în cazul secţiunii de dezvoltare. „Ponderea plăţilor din secţiunea de funcţionare în total plăţi la nivelul anului este de 84%, iar ponderea plăţilor din secţiunea de dezvoltare în totalul plăţilor este de 16%. Menţinerea la un nivel scăzut a plăţilor pentru dezvoltare este cauzată, în principal, de nivelul scăzut al sumelor primite de la UE, în cadrul proiectelor cu finanţare europeană”, se precizează în expunerea de motive. În totalul cheltuielilor anului 2018, „Învăţământul” are ponderea cea mai mare, una de 14,21%, disponibilizările financiare fiind făcute pentru bunuri şi servicii, urmate de cele pentru investiţii. „Locuinţele, serviciile şi dezvoltarea publică” au beneficiat de 14,08% din total, în proporţie mare pentru derularea proiectelor cu finanţare nerambursabilă europeană. Capitolul cultură, recreare şi religie” s-a bucurat de o pondere de 12,50% din totalul cheltuielilor, cu orientare a banilor înspre sport, acţiuni cu caracter ştiinţific şi cultural, cât şi înspre cultele religioase. Transporturile” se înscriu în execuţia bugetară cu 11,86% din alocări, în special pentru reparaţii de străzi şi acoperirea diferenţei de tarif la călătoriile cu autobuzele TPL, dar şi pentru cheltuieli aferente proiectelor cu finanţare din fonduri UE. Pentru „Protecţia mediului” s-au cheltuit 10,55% din total, ponderea cea mai mare deţinând-o contravaloarea serviciilor de salubritate.      

Pe final de an,

Două municipii, un oraş şi două comune sucevene primesc bani pentru achitarea arieratelor

·        În cauză sunt datoriile provenite din neplata necesarului pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală şi a proiectelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală.

Mai multe unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Suceava primesc bani pe ultima sută de metri a anului 2018. Este vorba despre 230.000 de lei, sumă cu care a fost majorat, din sumele încasate suplimentar din impozitul pe venit, Fondul la dispoziţia Consiliului Judeţean. Anterior, Consiliul Judeţean Suceava a solicitat unităţilor administrativ-teritoriale să comunice necesarul de sume pe care îl au de achitat în luna decembrie 2018 pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală, cât şi a proiectelor care necesită cofinanţare din bugetul propriu, în cazul cărora, sursa de finanţare nu este asigurată prin bugetul aprobat. Astfel, banii cei mai mulţi, respectiv 70.000 de lei, ajung în municipiul Cîmpulung Moldovenesc, după care diferenţa, împărţită în părţi egale, de câte 40.000 de lei, este orientată înspre municipiul Vatra Dornei, oraşul Siret şi comunele Ostra şi Calafindeşti. „Această sumă trebuie repartizată pe unităţi administrativ-teritoriale conform prevederilor art. 6, alin (3) din Legea nr. 2 din 2018, pentru achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcţionarea şi/sau de capital, în ordinea cronologică a vechimii acestora, pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală şi pentru susţinerea proiectelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală”, se arată în expunerea la proiectul de hotărâre aflat pe ordinea de zi a deliberativului judeţean. Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava a transmis că majorarea cu 230.000 de lei a fondului constituit suplimentar la dispoziţia Consiliului Judeţean din sumele încasate din impozitul pe venit, corespunzătoare cotei de 17,25%, peste nivelul estimat prin Legea bugetului de stat pe 2018. Modul de repartizare a sumei este prevăzut de acest din urmă act normativ, care prevede că fondul constituit la dispoziţia Consiliului Judeţean trebuie repartizat „integral în anul 2018, comunelor, oraşelor şi municipiilor din judeţ, prin hotărâre a consiliul judeţean, pentru achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcţionare şi/sau de capital, în ordinea cronologică a vechimii arieratelor, pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală şi pentru susţinerea proiectelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală”.  

Contract prelungit pentru finanţarea cabinetele medicale şi cabinetelor stomatologice şcolare sucevene 

·        În luna mai, autorităţile locale au suplimentat cu 1,23 de milioane de lei necesarul pentru plata salariilor majorate stabilite în conformitate cu noile reglementări privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Autorităţile locale din municipiul Suceava prelungesc contractul pentru asigurarea unor cheltuieli de personal aferente medicilor, medicilor dentişti şi asistenţilor medicali, cât şi a celor pentru medicamentele şi materialele sanitare din baremul de dotare a cabinetelor de medicină generală şi medicină dentară din unităţile sanitare din învăţământ. Acesta expiră pe 31 decembrie 2018, noul termen de valabilitate fiind stabilit pentru 31 martie 2019, iar în acest sens, în şedinţa ordinară de joi, va fi votată o hotărâre de Consiliul Local. Compartimentul „Medicină şcolară” din cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială a Primăriei Suceava cuprinde 11 cabinete medicale şcolare şi unul studenţesc, precum şi 8 cabinete de medicină dentară. Astfel, cele două birouri specializate ale Compartimentului amintit au 56 de posturi, dintre care 47 pentru medicina şcolară generală şi 9 de medicină şcolară dentară.  Din bugetul local al municipiului Suceava este asigurată finanţarea cheltuielilor de funcţionare, cum ar fi cele cu unele materiale sanitare, medicamente, întreţinerea aparaturii medicale dentare şi cu incinerarea deşeurilor. Alte cheltuieli,  respectiv cele cu salariile şi o parte din cheltuielile cu medicamentele şi materiale sanitare sunt în sarcina Ministerului Sănătăţii, prin Direcţia de Sănătate Publică. Contractul amintit este încheiat între DSP Suceava şi Consiliul Local, în baza contractelor de muncă ale personalului medical; listei materialelor sanitare şi medicamentelor necesare; autorizaţiilor de funcţionare ale cabinetelor; asigurării civile în domeniu pentru personalul medical, dar şi a centralizatorului cu cheltuielile de personal. Contractul în discuţie a fost aprobat în luna aprilie 2018, în şedinţa deliberativului sucevean, însă acesta nu  a inclus şi suma necesară achitării diferenţei rezultate din majorările salariilor personalului medical, în baza noilor prevederi legale în domeniu. Iniţial, prin HCL nr. 117 din 2018, a fost prevăzută suma de 3,25 de milioane de lei, dar aceasta nu era una acoperitoare. Drept urmare, în luna mai autorităţile locale au procedat la o suplimentare de 1,23 de milioane de lei, diferenţă alocată din bugetul local şi raportată la drepturile salariale stabilite în conformitate cu noile reglementări privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

În trimestrul al treilea din 2018, faţă de trimestrul al patrulea din 2017, 

Scădere cu aproape 350.000 a numărului de călători cu autobuzele TPL

·        Totuşi, în medie, numărul de persoane transportate în perioada 1 octombrie 2017-30 septembrie 2018, este relativ acelaşi celui din intervalul precedent analizat, diminuarea fiind de doar 4.020 de călători.

·        Un salt important, de circa 8%, a fost consemnat în trimestrul al treilea al anului 2017, şi ar fi avut la origine scoaterea de pe trasee a serviciului complementar al operatorilor maxi-taxi.

Numărul călătorilor pe mijloacele de transport în comun ale societăţii de Transport Public Local Suceava a fost, în trimestrul al treilea din 2018, în scădere cu 343.489 de persoane, faţă de ultimul trimestru din anul 2017. Cel puţin aşa se arată în Raportul de analiză şi evaluarea, pentru intervalul 1 octombrie 2017-30 septembrie 2018, a gradului de respectare a criteriilor de performanţă a transportului public local prin curse regulate. Astfel, conform Compartimentului „Autoritate locală de autorizare transport” al Primăriei Suceava, în trimestrul al patrulea din anul 2017, la serviciile TPL au apelat 3.526.777 de călători; în trimestrul întâi din 2018, 3.272.184 de călători; în trimestrul al doilea, 3.362.152 de călători, iar în trimestrul al treilea, 3.183.298 de călători. Totuşi de precizat este că, în medie, numărul de călători transportaţi în perioada 1 octombrie 2017-30 septembrie 2018, cel de 13.344.411 de călători, este similar celui din perioada 1 octombrie 2016-30 septembrie 2017, de 13.348.431 de persoane, diminuarea fiind de 4.020 de călători. Un salt important al clienţilor societăţii de Transport Public Local a fost consemnat în trimestrul al treilea al anului 2017, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a lui 2016, când numărul de călători a crescut de la 2.985.689 la 3.242.544. Conform sursei citate, creşterea este de 256.855 de persoane, adică de circa 8% şi ar fi avut la origine scoaterea din  trafic a operatorilor privaţi cu microbuze în regim maxi-taxi. În municipiul Suceava, transportul maxi taxi a fost efectuat, efectuat, pe 5 trasee, de către 4 operatori privaţi, în cauză fiind Trans DMV Europa, Sory&Nel, Euro Tip şi Family. Contractele cu transportatorii particulari de persoane au fost încheiate pentru o perioadă de 5 ani, acestea au expirând la 1 iulie 2016. Însă, înaintea expirării, printr-o adresă, firmele care fac transport în regim maxi-taxi au cerut Primăriei şi Consiliului Local să analizeze şi să aprobe prelungirea contractelor cu 2 ani şi 6 luni. La acel moment s-a aprobat o prelungire de doar jumătate de an, după care, în decembrie 2016, s-a mai dat o perioadă de graţie de încă 6 luni. Respectivi operatorii şi-au retras maşinile definitiv de pe teren pe 30 iuie 2017.

În agricultura suceveană,

Zăpadă salvatoare, după luni întregi de secetă

·        Ninsorile care au căzut încă de luna trecută au găsit solul dezgheţat, iar culturile, în mod deosebit cele cerealiere, lucrează nesperat de bine sub stratul de omăt depus.

·        Circa 240 de hectare cu rapiţă, adică în jur de 12 la sută din totalul semănat, au fost întoarse în intervalul secetos august-noiembrie, făcând aproape imposibilă efectuarea arăturilor.

·        „Au  existat oameni care voiau să are şi au spus că nu intra plugul în pământ, ceea ce nu s-a întâmplat de ani buni în zona noastră”, arată Haralampie Duţu, şeful Direcţiei Agricole.

Campania de însămânţări din toamna anului 2018 a fost una destul de dificilă pentru agricultorii din judeţul Suceava. Aceasta este opinia lui Haralampie Duţu, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava potrivit căruia cauza o constituie perioada prelungită fără precipitaţii din august-noiembrie. Date fiind condiţiile neprielnice, semănatul a întâmpinat serioase piedici, dar, chiar şi aşa, suprafeţele pe care sau înfiinţat culturi sunt similare celor din anii precedenţi. Însă, ca urmare a deficitului accentuat al apei din sol, răsărirea plantelor a fost neuniformă, „diferită de la zonă la zonă, cât şi de la o parcelă la alta”. Duţu reliefează că una dintre culturile care au fost puternic vitregită de lipsa precipitaţiilor a fost cea de rapiţă, seminţele nereuşind să încolţească ori să străpungă crusta tare de pământ. În această situaţie, mulţi dintre cultivatori s-au văzut nevoiţi să „întoarcă” terenurile cu pricina şi să le reînsămânţeze cu păioase. Astfel, lăsând deoparte sămânţa pierdută şi cheltuielile făcute iniţial, fermierii afectaţi ar putea diminua măcar o parte a pagubelor suferite. Din informaţiile culese din teritoriu de către specialiştii DAJ, desfiinţate ar fi fost 240 de hectare cu rapiţă, din aproximativ 2.000 de hectare semănate, ceea ce reprezintă circa 12 la sută din total. „Răsărirea s-a produs în funcţie de cantitatea de apă găsită de sămânţă în sol, iar acolo unde a fost cât de cât umiditate, culturile au răsărit şi au intrat chiar bine în perioada rece. Acolo unde nu a găsit umiditatea, sămânţa a rămas - aşa cum se spune -, ca în sac. Zăpada care a venit a găsit solul dezgheţat, iar culturile, în mod deosebit cele cerealiere, lucrează nesperat de bine sub acest strat depus. Temperaturile nu au fost prea scăzute şi nu au influenţat negativ boabele, astfel încât avem speranţa că lucrurile vor fi conform celor aşteptate de agricultori”, arată şeful DAJ. Planul din campania de toamnă a fost, totuşi, îndeplinit, semănate cu grâu fiind 21.500 de hectare, la care se adaugă cele 240 de hectare disponibile de pe urma „întoarcerii”  rapiţei. La acestea se adaugă 2.000 de hectare de secară, realizări de 100% fiind consemnate la triticale, legume şi plante de nutreţ. Ninsorile căzute după jumătatea lunii noiembrie sunt benefice pentru culturile de toamnă, dar şi pentru „pământ, în general”, deoarece intervalul secetos a făcut aproape imposibilă efectuarea arăturilor. „Au fost oameni care voiau să are şi au spus că nu intra plugul în pământ, ceea ce nu s-a întâmplat de ani buni în zona noastră. Dar, în urma precipitaţiilor căzute, în perioada aceasta s-au mai executat arături. Terenurile fiind amorţite, lucrările s-au putut încă face şi poate nu vom fi în situaţia să rămânem cu terenuri nearate. Este ştiut faptul că, oricât de rea ar fi arătura de toamnă, aceasta este, oricum, mai bună decât cea din primăvară. A fost rău, însă, per total judeţ, acum lucrurile sunt relativ bune, cu condiţia ca seminţele ajunse în pământ să-şi găsească, în continuare, umiditatea necesară şi să fim feriţi de un îngheţ foarte puternic, care să găsească plantele descoperite”, reliefează Haralampie Duţu, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană.

Nereguli la folosirea muncii zilierilor

·        Acestea au fost sancţionate contravenţional de inspectorii de muncă, campania de controale urmărind sporirea responsabilităţii faţă de această formă de ocupare, „avându-se în vedere numărul crescând de accidente de muncă produse la nivel naţional”.

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a încheiat campania naţională în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă referitoare la respectarea prevederilor legale privind Legii nr. 52 din 2011 privind exercitare unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurată de zilieri. Potrivit lui Romeo Butnariu, şeful ITM, inspectorii de muncă suceveni au trecut pe la 39 de agenţi economici care foloseau la diverse activităţi, un total de 368 de zilieri, iar în cazul a 10 dintre unitățile controlate s-au identificat 16 neconformităţi care au fost sancţionate contravenţional. „Considerăm că aspectele de securitate şi sănătate în muncă verificate au ajutat angajatorii să identifice anumite riscuri pe care nu le-au avut în vedere anterior şi să conștientizeze necesitatea asigurării măsurilor care se impuneau pentru activităţile necalificate desfăşurate de zilieri”, a declarat inspectorul-şef. Munca zilierilor presupune desfăşurarea de activităţi necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar de lucrări, persoană juridică, persoană fizică autorizată, întreprindere individuală, întreprindere familială. Romeo Buntariu susţine că gradul de ocupare pe piaţa muncii a persoanelor din categoria celor nu au o calificare profesională sau educaţie şcolară corespunzătoare a crescut. Astfel, analiza pieţei muncii şi a numărului de zilieri înregistraţi relevă faptul că reglementările cu specific, deşi au dus la o creştere semnificativă a numărului de persoane ocupate pe piaţa muncii, acestea nu au fost urmate de „conștientizarea” responsabilităţii utilizării acestei forme de ocupare, avându-se în vedere numărul crescând de accidente de muncă produse la nivel naţional. În judeţul Suceava, la 30 iunie 2018, la nivelul Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, în aplicaţia informatică „Columbo” existau 735 de registre de zilieri active, cumulând 29.597 de poziții. Conform reglementărilor în vigoare, domeniile în care se pot presta activităţi care au caracter ocazional sunt agricultura, vânătoarea şi pescuitul, silvicultura, exploatările forestiere, piscicultura şi acvacultura, pomicultura şi viticultura, apicultura, zootehnia, spectacolele, producţiile cinematografice şi audiovizuale, publicitatea, activităţile care au caracter cultural, manipulările de mărfuri, precum şi activităţi de întreţinere şi curăţenie. Durata minimă de muncă este de cel puţin o zi, adică de 8 ore de activitate, respectiv de 6 ore, în cazul minorilor. Perioada maximă de prestare a muncii către acelaşi beneficiar este de 90 de zile calendaristice, zile cumulate pe durata unui an. Vârsta minimă a persoanelor care pot desfăşura activităţi cu caracter ocazional trebuie să fie de minim 16 ani. Pe acest fond, în ultimele două trimestre ale anului 2018, Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, a intensificat acţiunile de control în vederea verificării modului în care se aplică şi respectă cerinţele prevederilor Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri. 

Ultimele zile în care mai pot fi achiziţionate titlurile de stat „Centenar”

·        Aastfel, sucevenii  pot deveni „parteneri la creşterea economiei româneşti, în calitate de investitori direcţi”.

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice îi informează pe  sucevenii interesaţi că mai au puţin timp pentru a face o investiţie avantajoasă. Este vorba despre cea în titlurile de stat „Centenar” care pot fi achiziţionate până pe 21 decembrie, de la Trezorerie, până pe 20 decembrie de la oficiile poştele din mediul urban şi până pe 20 decembrie de la oficiile poştale din mediul rural. Oana Violeta Apetrea, purtător de cuvânt al AJFP Suceava spune că Ministerul Finanţelor Publice a prelungit cu o săptămână perioada de subscriere, menţionând că „prin emisiunile de titluri de stat >

, românii sunt făcuţi parteneri la creşterea economiei româneşti, în calitate de investitori direcţi”. Emisiunea aniversară de titluri de stat pentru populaţie, a treia în cadrul programului „Tezaur”, a fost lansată cu ocazia sărbătoririi Centenarului Marii. Valoarea nominală a unui titlu de stat este de 1 leu, cu maturitate de 2 ani, la o rată de dobândă de 4,5%, veniturile aferente fiind neimpozabile. Titlurile pot fi cumpărate de către persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv de cele care au participat şi la emisiuni anterioare. Valoarea maximă a subscrierii pe fiecare investitor este de 200.000 lei, dobânda se calculează anual şi se plăteşte la termenele din prospectul de emisiune. După încheierea perioadei de subscriere, joi, 27 decembrie, va fi organizată o tombolă prin care 1.000 de investitori în noua emisiune de titluri de stat vor fi premiaţi cu câte 5.000 lei. Lista câştigătorilor va fi publicată pe pagina web a Ministerului Finanţelor Publice, fără a include detalii cu caracter personal. Câştigătorii bonusului vor fi notificaţi de MFP, inclusiv cei care au subscris printr-un oficiu poştal al Companiei Naţionale Poşta Română.

Podul de la Milişăuţi, afectat grav de viituri, este redat circulaţiei după doar 4 luni de intense  lucrări de remediere

·        Firma constructoare a preluat obiectivul la finele lui iulie, iar în condiţiile în care intervenţiile au fost unele de amploare, s-a angajat să încheie lucrările în decembrie.

·        Traficul înspre şi dinspre Rădăuţi a fost sistat pe 1 iulie, circulaţia fiind dirijată pe trasee alternative, autorităţile din Milişăuţi amenajând şi un pod provizoriu din tuburi.

Podul de la Milișăuți, de pe DN 2H km 4+776, peste râul Suceava, va fi inaugurat oficial şi redeschis traficului rutier luni, 17 decembrie 2018, la ora 10.00, anunţă Instituţia Prefectului judeţului Suceava. Potrivit unui comunicat de presă, lucrările de reabilitare au fost făcute Geiger Transilvania Sibiu, demarând pe 23 iulie 2018.  Constructorul a respectat termenul de execuţie de 21 săptămâni, asumat prin contractul încheiat cu Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi. Conform Prefecturii, podul de la Milișăuți a fost afectat de viiturile din iulie 2018, unul dintre piloni cedând, iar carosabil apărând fisuri importante. Drept urmare, traficul pe DN 2H a fost închis, circulaţia fiind orientată pe trasee alternative. Prefectul de Suceava, Mirela Adomnicăi, a precizat că, imediat după producerea avariei, a fost întocmită documentaţia de constatare a situaţiei tehnice efective, acesta înaintată către DRDP Iaşi, care a demarat demersuri de remediere în regim de urgenţă. Autorizaţia de construcţie a fost emisă pentru „executarea lucrărilor de intervenţie în primă urgenţă pentru refacerea podului de pe DN 2H km 4+776, peste râul Suceava, la Milişăuţi”. Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi şi firma constructoare anunţă reluarea circulaţiei, de luni, 17 decembrie, după ce, în ciuda temperaturilor scăzute, în ultima perioadă s-a reuşit turnarea a două straturi de asfalt, încheierea intervenţiilor la pragul de fund şi s-au făcut finisajele. Prin contract, Geiger Transilvania Sibiu s-a angajat să încheie lucrările în luna decembrie a acestui a anului, în condiţiile în care intervenţiile au fost unele de amploare, presupunând, printre altele, înlocuirea totală a pilonului afectat de apele învolburate a râului Suceava, realizarea celor două deschideri ale noului pilon, precum şi turnarea covorului asfaltic în mai multe straturi. Beneficiarul intervenţiilor este Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi, traficul peste pod, înspre  şi dinspre Rădăuţi, fiind sistată pe 1 iulie. Ulterior, autorităţile  din Milişăuţi au amenajat un pod provizoriu din tuburi, pus la dispoziţia localnicilor cu terenuri agricole pe malurile Sucevei.

În cadrul unei campanii naţionale de verificări,

Inspectorii de muncă suceveni sunt pe urmele comercianţilor şi deţinătorilor de articole pirotehnice

·        „Acţiunea este motivată şi de unele evenimente grave petrecute în anii anteriori(...), provocând mari pagube materiale şi, uneori, chiar victime”, arată Romeo Butnariu, şeful ITM.

·        În funcţie de gradul de pericol social al faptei, se vor aplica sancţiuni, mergându-se de la avertismente şi până la sistarea activităţii agenţilor economici în regulă.

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava desfăşoară, în perioada 10 decembrie-7 ianuarie 2019, o campanie de de verificare a legalităţii modului în care sunt comercializate articolele pirotehnice. Inspectorul-şef Romeo Butnariu, spune că demersul este motivat prin aceea că, în perioada premergătoare, precum şi în cea a Sărbătorilor de iarnă, se înregistrează frecvente cazuri de vătămări corporale produse ca urmare a utilizării articolelor pirotehnice de către copii, dar nu numai. „De aceea, se impune efectuarea de controale la comercianţii şi deţinătorii de asemenea articole, pentru a se verifica respectarea legislaţiei specifice în domeniu”, arată şeful ITM Suceava. Butnariu pune în vedere că, pentru neconformităţile constatate, se vor dispune măsuri cu termene precise de remediere şi, iar în funcţie de gradul de pericol social al faptei, se vor aplica sancţiuni, mergând de la avertismente şi până la sistarea activităţii agentului economic, conform Legii nr. 126/1995, modificată şi completată. „Acţiunea este motivată şi de unele evenimente grave petrecute în anii anteriori, pe plan local, la nivel naţional, precum şi în străinătate, care s-au soldat cu explozii şi incendii de mari proporţii la depozite de articole pirotehnice, provocând mari pagube materiale şi, uneori, chiar victime, repercusiunile făcându-se resimţite pe o suprafaţă considerabilă în jurul acestor depozite”, a explicat Romeo Butnariu, inspector-şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava.   

Gardienii forestieri au prins 3 indivizi care tăiau fără drept arbori din  albia pârâului Slătioara

·        Aceştia s-au ales cu dosar penal, lucrătorii Gărzii Forestiere, împreună cu poliţiştii din Fălticeni, depistând şi doi agenţi economici care au făcut repetate livrări cu încălcarea legii, amenzile date fiind de zeci de mii de lei, iar volumul confiscărilor ridicându-se la zeci de metri cubi de material lemnos.     

În perioada 11-13 decembrie 2018, Garda Forestieră Suceava, în colaborare cu lucrători din cadrul Poliţiei municipiului Fălticeni au efectuat mai multe controale privind circulaţia materialelor lemnoase pe drumurile publice şi forestiere din judeţ, dar şi la operatorii economici prelucrători. Şeful instituţiei sucevene, Mihai Găşpărel,  informează că,  în urma verificărilor efectuate, constatată a fost o infracţiune silvică de tăiere de arbori, şi s-au dat 9 amenzi contravenţionale însumând 25.000 de lei. Totodată, controlorii au dispus confiscarea a 67,35 de metri cubi de  cherestea din răşinoase şi 20 de metri cubi de lemn de foc din răşinoase, cu o valoare totală de 47.130 lei. „Din datele deţinute şi probele strânse rezultă faptul că la data de 7 decembrie 2018, un operator economic din localitatea Slătioara, comuna Râșca a efectuat, în mod repetat, în baza aceloraşi documente de provenienţă şi transport, două curse prin care a expediat cantitatea de 7,35 de metri cubi de cherestea din răşinoase, destinatar fiind un alt operator economic de profil din localitatea Bogdănești. Întrucât expedierea celui de-al doilea transport a fost efectuată cu încălcarea prevederilor legale în vigoare, materialele lemnoase în cauză, în valoare de 4.910 lei au fost confiscate valoric, iar transportatorul a fost sancţionat contravenţional. Aprofundând verificările la sediul operatorului economic expeditor, lucrătorii Gărzii Forestiere Suceava, împreună cu cei din cadrul Poliţiei municipiului Fălticeni au constatat faptul că a mai fost expediată, fără a fi îndeplinite condiţiile legale de provenienţă, o cantitate totală de 52,32 de metri cubi din cherestea răşinoase”, a explicat Mihai Găşpărel,  adăugând că, în acest sens operatorul economic a fost sancţionat contravenţional, amenzile totalizând 10.000 lei, iar întreaga cantitate de cherestea, în valoare de 34.950 lei, a fost confiscată. Şeful Gărzii Forestiere precizează că, „încrucişând” verificările la cel de al doilea operator economic, s-a constatat faptul că şi acesta a expediat, pe 7 decembrie, o cantitate de 7,68 de metri cubi de cherestea din răşinoase cu încălcarea prevederilor legale în vigoare, drept pentru care a fost sancţionat contravenţional, iar cantitatea de 7,68 de metri cubi de cherestea din răşinoase, în valoare de 5.130 de lei a fost confiscată. „Efectuând patrulări între cei doi operatori economici, în raza localităţii Slătioara, în albia pârâului Slătioara au fost surprinşi 3 cetăţeni domiciliaţi în satul Slătioara, comuna Râșca, în timp ce tăiau fără drept arborii existenți în albia pârâului Slătioara. În urma cercetărilor efectuate s-a procedat la inventarierea materialelor lemnoase existente la faţa locului şi la stabilirea pagubei, rezultând un număr de 12 cioate cu un volum tăiat ilegal de 7,33 metri cubi şi o valoare totală de 2.681 lei”, a reliefat Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere, menţionând că, în această din urmă cauză, s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tăiere fără drept de arbori, care va fi soluţionat procedural.

Regimuri stricte la comercializarea şi folosirea articolelor pirotehnice

·        Sunt interzise deţinerea, utilizarea şi vânzarea către publicul larg a articolelor pirotehnice de divertisment din categoriile 2, 3 şi 4, dar şi a celor de scenă.

·         Organizarea de jocuri de divertisment cu articole din categoriile 3 şi 4 este permisă numai în condiţiile în care există acordurile primăriei şi ISU, precum şi avizul IPJ.

Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” a judeţului Suceava aduce la cunoştinţa celor interesaţi condiţiile în care articolele pirotehnice pot fi comercializate. Potrivit unei informări prezentată ieri, în şedinţa Colegiului prefectural,    producătorii sunt obligaţi să furnizeze pieţei doar produse care respectă cerinţele esenţiale de securitate, în timp ce importatorrii trebuie să asigure conformitatea produselor pirotehnice, în caz contrar făcându-se responsabili în faţa autorităţilor. Pe de altă parte, distribuitorii, au obligaţia de a verifica dacă articolele pirotehnice poartă marcajele de conformitate impuse şi dacă acestea sunt însoţite de documentele de certificare. Respectivele articole vor purta marcajul CE şi vor respecta obligaţiile referitoare la evaluarea conformităţii., „Introducerea pe piaţă a articolelor pirotehnice care îndeplinesc toate cerinţele nu poate fi interzisă, restricţionată sau împiedicată”, se arată informarea ISU, în care se atenţionează că, din motive de ordine, securitate, siguranţă publică, cât şi pentru protecţia mediului, sunt interzise deţinerea, utilizarea, dar şi vânzarea către publicul larg a articolelor pirotehnice de divertisment din categoriile 2, 3 şi 4, a articolelor pirotehnice de scenă şi a altor articole protehnice din categoria P2. Potrivit reglementărilor în vigoare, acestea pot fi utilizate numai de către pirotehnicieni şi doar în scopul pentru care sunt destinate. Persoanele fizice şi persoanele juridice autorizate pot folosi articole pirotehnice de divertisment numai cu luarea măsurilor de protejare a persoanelor, bunurilor materiale, animalelor şi a mediului. „Organizarea de jocuri cu articole pirotehnice de divertisment din categoriile 3 şi 4 este permisă numai în condiţiile în care există acordul Primăriei, al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean şi avizul Inspectoratului Judeţean de Poliţie, pe a cărui rază se execută jocurile respective”, avertizează ISU „Bucovina” Suceava. Interzise sunt folosirea articolelor cu pricina între orele 24:00 şi 6:00, cu excepţia perioadelor autorizate; la o distanţă mai mică de 50 de metri faţă de locuinţe cu până la patru niveluri şi la mai puţin de 100 metri faţă de cele cu peste patru niveluri, dar şi la sub 500 de metri de instalaţiile electrice de înaltă tensiune, de locurile de depozitare şi livrare a combustibililor lichizi sau solizi, cât şi de instalaţiile de gaze. La fel, utilizarea articolelor pirotehnice nu este permisă în apropierea obiectivele chimice şi petrochimice ori a altora similare şi care prezintă pericol de incendiu sau explozie. Restricţia este valabilă inclusiv pe drumurile publice deschise circulaţiei rutiere, pe aleile pietonale şi în spaţiile deschise cu aglomerări de persoane, precum şi la o distanţă mai mică de 500 metri faţă de păduri.

Protecţia consumatorilor, controale la globurile, ornamentele şi instalaţiile de pom 

·        Controlorii vor descinde şi în unităţile de alimentaţie publică, unde vor urmări funcţionarea legală, asigurarea condiţiile de cazare, dar şi calitatea listei meniu.

Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorului Suceava demarează campania de controale şi verificări specifice perioadei premergătoare Sărbătorilor de iarnă. Printre acestea sunt incluse acţiunile cu tematică naţională, remarcându-se, în primul rând, cel privind îndeplinirea cerinţele referitoare la siguranţa jucăriilor, cu accent pe existenţa instrucţiunilor de folosire, avertismentelor asupra pericolelor iminente şi a riscurile de vătămare a utilizatorilor. Pe de altă parte, controlate vor fi modul de etichetare, prezentare şi publicitate a alimentelor specifice Sărbătorilor de iarnă.  În această din urmă categorie intră carnea preambalată, produsele zaharoase, ciocolata şi produsele de patiserie, iar urmărite vor fi, printre altele, existenţa documentelor de provenienţă, încadrarea în termenul de valabilitate, modificarea caracteristicilor organoleptice şi respectarea temperaturilor de păstrare. Tot cu tematică naţională este şi controlul privind respectarea prevederilor legale la etichetarea, existenţa instrucţiunilor de folosire şi a avertismentelor legate de lumânărilor de decor. În cadrul tematicilor locale, Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorului Suceava verifică respectarea regulilor de comercializare a globurilor, ornamentelor, instalaţiilor de pom, corecta etichetarea acestora, prezenţa indicaţiilor de folosire şi a eventualelor atenţionări asupra utilizării în condiţii de siguranţă.  Nu în cele  din urmă, Comisarii de la protecţia consumatorilor  vor descinde în unităţile  de alimentaţie publică din mediul rural şi din mediul urban. Lucrătorii specializaţi se vor concentra pe funcţionarea legală a unităţilor în cauză, dar şi pe prezenţa informaţiilor referitoare la condiţiile de cazare. Analizate vor fi, de asemenea, lista meniu, cu gramajul, preţul eferent, indicarea produselor cu alergeni, calitatea materiei prime, dar şi efectuarea verificării metrologice pentru mijloacele folosite la cântărire.       

Primăria Suceava vrea să atragă finanţare norvegiană pentru reabilitarea sistemului de termoficare

·        În urma avariilor din ultima perioadă, primarul Ion Lungu a cerut întocmirea unei hărţi cu punctele vulnerabile, prin acest proiect putând fi accesată o sumă de cel mult 2 milioane de euro.

·        „Dacă pe POR 2007-2013 s-a mai mişcat ceva, în urmă cu circa o lună de zile pe POIM era acceptat doar un singur proiect”, a precizat edilul-şef, opinând  „că se trage de timp, până în 2019”.

Până pe 14 martie 2019, Primăria Suceava va  depune un proiect pentru accesarea de finanţare norvegiană nerambursabilă în vederea modernizării sistemului centraliza de termoficare. Anunţul a fost făcut ieri, într-o conferinţă de presă, de primarul Ion Lungu, care aprecizat că este vorba despre Apelul 3 al Programului de colaborarea româno-norvegian „Creşterea capacităţii de a furniza energie regenerabilă. Alte surse de energie regenerabilă”. Valoare  finanţării nu poate fi mai mare de 2 milioane de euro, intervenţia edilului-şef survenind tot mai deselor avarii de pe reţelelor de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic, dar mai ales a întârzierii cu care devine disponibilă finanţarea europeană cu specific din cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020. Conform primarului, judeţul Suceava are deja înaintatun proiect în valoare 286 de milioane de euro, al societăţi comerciale ACET, care îşi propune reabilitarea reţelelor de alimentare cu apă şi reţelelor de canalizare, însă aprobarea acestuia est tergiversată. „Dacă pe Programul Operaţional Regional 2007-2013 s-a mai mişcat ceva, în urmă cu circa o lună de zile, pe POIM era acceptat doar un singur proiect, respectiv pentru o staţie de Metro din Bucureşti. Nu este niciun proiect mare semnat pe POIM. Părerea mea este că se trage de timp, până în 2019”, a precizat Lungu. Conform şefului şeful executivului sucevean, Nicu Frunzaru, fost director de termoficare la Termica şi, ulterior la Thermonet, lucrează acum la compartimentul specializat al Primăriei, iar în noua calitate urmează să întocmească harta punctelor vulnerabile ale sistemului centralizat din reşedinţa de judeţ. „Am cerut propuneri pentru câteva zone vulnerabile din oraş, acolo unde sunt pierderile cele mai mari, pentru puncte termice care trebuie modernizate. Sper să depunem acest proiect, să mai putem reabilita din reţelele termice, prin finanţare norvegiană, în idee că aceasta va veni mai repede”, a spus Ion Lungu, primarul Sucevei.