Gaură de 18 milioane de euro în bugetul municipiului Suceava

Modificările Codului fiscal nu au avut efectele scontate, întrucât, cerându-li-se să achite mai întâi penalităţile, mulţi dintre suceveni nu şi-au putut plăti măcar obligaţiile curente.

„Acest bulgăre de zăpadă creşte de la o zi alta, iar aceştia şi vor avea datorii tot mai mari la Primărie”, a reliefat Ion Lungu, primarul Sucevei.        

Prelungirea de la 31 martie la 30 iunie a perioadei de plată anticipată în care contribuabilii pot beneficia de reducerea cu 10% a  impozitelor şi taxelor locale  cauzat gaură în bugetul  municipiului Suceava, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, primarul Ion Lungu, care a precizat că, la această dată, Primăria are de încasat 17,98 de milioane de euro, reprezentând atât taxe şi impozite curente, da mai ales  şi  restante. Dintre acestea, 3,07 milioane de lei sunt datorate de persoane fizice, iar 14,9 milioane de lei de persoanele juridice. Taxele şi impozitele curente ajunse la scadenţă, la data de 30 iunie 2016, se ridică la circa 3 milioane de euro, adică 12,3 milioane de lei. Cele mai mari restanţe se înregistrează la impozitul pe clădiri de la persoanele juridice, respectiv 54,43  de milioane de lei, dintre 9,35 de milioane de lei, sume scadente la 30 iunie 2016.„Fac apel la agenţii economici şi la persoanele fizice să depună un efort şi să plătească acestea dări la Primărie, pentru că, altfel, se adaugă majorări şi penalităţi, iar în timp suma se dublează. Sper ca mesajul meu să fie înţeles, deoarece cu toţii ne dorim să avem un oraş mai curat şi mai frumos, dar pentru asta trebuie să încasăm bani la buget, să avem cu ce face aceste lucruri”, accentuează Lungu. Şeful administraţiei sucevene reliefează că modificările Codului fiscal, care au impus încasarea cu întâietate a penalităţilor şi abia ulterior a datoriei curente şi restante, nu au avut efectele scontate, plăţile respective crescând doar cu 6 procente faţă de anul 2015. Potrivit edilului-şef, mulţi contribuabili s-au prezentat la audienţe solicitând să-şi achite obligaţiile curente şi mai apoi pe cele restante, însă, din păcate, dorinţa acestora nu a putut fi materializată. „Vreau să spune că nimeni nu poate să îi scutească de aceste penalităţi. Acest bulgăre de zăpadă creşte de la o zi alta, iar aceştia şi vor avea datorii ott mai mari la Primărie”, a conchis Ion Lungu, primarul Sucevei.         

Din cauza traficului aglomerat,

Interdicţie la autorizaţii de construire în zona supermarketurilor din Lunca Sucevei

„Primăria municipiului Suceava nu va mai da niciun fel autorizaţie pentru alte centre comerciale, pentru că, efectiv, blocăm circulaţia, ne sufocăm”, a pus în vedere primarul Ion Lungu.      

Autorităţile locale ale municipiului Suceava nu vor mai întocmi şi aproba documentaţii de urbanism şi nici nu vor elibera autorizaţii de construire pentru construirea de noi obiective comerciale în zona supermarketurilor din Lunca Sucevei. Primarul Ion Lungu a pus în vedere acest lucru ieri, într-o conferinţă de presă, pe fondul intenţiei de amenajare, cu fonduri private, a unui nou bazar, pe un tren al fostei societăţi comerciale de prelucrare a lemnului Mobstrat. Lungu precizează că traficul din zonă este deja foarte aglomerat, iar noi autorizaţii ar urma să fie aprobate doar după încheierea lucrărilor la centura ocolitoare în lucru şi cele de amenajare a noului pod de peste râul Suceava, în prejma CET. „Aud că vrea să se facă un bazar privat la fosta fabrică Mobstrat, la cea a mai rămas din aceasta. Însă, din start, atenţionez că nu vom mai da niciun fel de autorizaţii în zona comercială, până nu clarificăm traficul din zonă. În acest sens, avem un studiu de trafic în lucru şi un studiu de oportunitate pentru realizarea unui pod nou, finalizarea rutei ocolitoare nr. 1 şi demararea rutei ocolitoare nr. 2, ”, a pus în vedere, ocupantul fotoliului administrativ din Areni. Şefului municipalităţii spune că, în ceea ce o priveşti noul bazar, are informaţii că acolo se lucrează, însă la Primărie nu s-a înregistrat nicio cerere oficială pentru eliberarea documentelor prevăzute de lege. „O spun foarte clar, până nu terminăm lucrările din zonă Primăria municipiului Suceava nu va mai da niciun fel autorizaţie pentru alte centre comerciale, pentru că, efectiv, blocăm circulaţia, ne sufocăm”, a punctat primarul Sucevei. Ion Lungu a preluat Direcţia de Urbanism în subordinea sa nemijlocită, luând decizia să se implice personal în domeniu, după ce a văzut construindu-se „nişte şuri” în cartierul Burdujeni. 

Pachetele UE pentru defavorizaţii Sucevei se împart de pe 11 iulie

„Vom face liste alfabetice, iar ordinea la faţa locului va fi păstrată cu Poliţia Locală”, anunţă şeful administraţiei locale, Ion Lungu.   

Luni, pe 11 iunie, în municipiul Suceava, cu mare întârziere, demarează, „probabil”, acţiunea de distribuire a produselor alimentare din stocurile de intervenţie ale Uniunii Europene pentru persoanele cele mai defavorizate. Deşi Prefectura Suceava anunţa că întreaga cantitate va ajunge în judeţ până pe 23 iunie, în Suceava mai sunt aşteptate încă 11.000 de pachete din totalul de peste 15.000.  „Avem în stoc, la ora actuală, 3.800 de cutii, iar pe 7 iulie suntem repartizaţi să mai vină încă 11.000 de cutii, care înseamnă câteva tiruri de asemenea produse. Vom anunţa din timp, vom face liste în alfabetice, iar ordinea la faţa locului va fi păstrată cu Poliţia Locală. În baza graficului pe care l-am primit, aşteptăm să vină şi celelalte 11.000 de cutii, astfel încât să putem trece la o repartizare mai consistentă”, a reliefat edilul-şef Ion Lungu.       

Pe 14 iunie, primarul Ion Lungu făcea cunoscut că, în cadrul Programului Operaţional de Ajutorare a Persoanelor Defavorizate, reşedinţa de judeţ va primi, într-o primă etapă, 1.000 de pachete cu produse alimentare, distribuirea acestora către persoanele îndreptăţite urmând a începe după livrarea a măcar încă 2.000 de pachete, astfel încât să se asigure oarecare continuitate. În municipiul Suceava vor avea parte de sprijinul european în produse alimentare 7.627 de persoane, Primăria Suceava închiriind un spaţiu din Burdujeni al societăţii comerciale Consuc, unde, de altfel, s-au dat şi pachetele din campania anterioară. Un pachet conţine 3 kg de făină albă de grâu; 3 kg de mălai; 0,8 kg de paste făinoase; 2 kg de zahăr; 2 kg de orez; 1 kg de fasole boabe; o conservă de carne de vită şi 2 conserve de pastă de tomate. Fiecare beneficiar va primi câte 2 cutii, fiecare cântărind 16,1 kg. Ajutoarele în produse alimentare din stocurile de intervenţie ale Uniunii Europene trebuiau distribuite înainte de Sărbătorile de iarnă, iar mai apoi în preajma celor Paşte, furnizorii de pachete cu produse alimentare pentru judeţul Suceava fiind Libro Events şi Atico Fine Foods. Operaţiune a fost amânată, deoarece pentru 11 din cele 13 loturi, inclusiv pentru lotul 11, în care sunt cuprinse judeţele Suceava şi Botoşani, au fost formulate contestaţii. Au drept la această formă de sprijin familiile şi persoanele singure beneficiare de venit minim garantat; familiile beneficiare de alocaţie complementară; şomerii cu o indemnizaţie de până la 450 de lei; pensionarii cu o pensie sub 450 de lei; beneficiarii indemnizaţiei sociale pentru pensionari, al căror venit se află sub 450 de lei pe lună; persoanele cu handicap grav, adulţi şi copii; persoanele beneficiare ale prevederilor legilor speciale.  

Într-o lună,

Stricăciuni de 65 de milioane de lei făcute vijelii şi puhoaie

În intervalul 24 mai-24 iunie 2016, fenomenele hidro-meteorologice periculoase din judeţul Suceava au produs importante pagube materiale, dar şi două victime umane, una dintre acestea fiind dată dispărută, se arată într-o situaţie a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, semnată de prefectul Constantin Harasim, preşedintele structurii. Apele au invadat 72 de case, 82 de anexe gospodăreşti, 141 de curţi şi 6 beciuri, la care pagubele sunt apreciate la 50.481 de lei, la acestea din urmă adăugându-se încă 1,21 de milioane de lei, de la 4 obiective economico-sociale. Pe cele 533,15 hectare de culturi agricole afectate s-au inventariat daune de 550.405 de lei, la 533,75 de hectare fâneţe s-au constatat distrugeri de 100.000 de lei, în timp ce în cazul lucrărilor Sistemului de Gospodărire a Apelor valoarea lor este de 1,26 de milioane de lei.   Valoarea totală estimativă a stricăciunilor a fost evaluată, de către comisiile speciale, la 64,13 de milioane de lei, grosul  daunelor provocate de dezlănţuirea naturii fiind inventariate la sute de kilometri drumuri naţionale, drumuri judeţene, drumuri comunale, reţele stradale, drumuri forestiere, infrastructură CFR, dar şi la 52 de poduri, 133 de podeţe, 33 de punţi pietonale şi 47 km de apărări de maluri. De suferit au avut reţelele electrice, 188 de fântâni şi peste 91.000 de metri cubi de fond forestier, iar 8 autoturisme au fost duse la vale de viituri. „În urma intervenţiilor instituţiilor cu atribuţii în gestionarea acestui tip de risc, situaţia a revenit în mare parte la normalitate, urmând ca, în continuare, pe baza fondurilor care se vor aloca, să se efectueze investiţii în construcţii, cu rol de apărare împotriva efectelor produse de fenomenele hidro-meteorologice periculoase”, se precizează în informarea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Suceava.      

Se adânceşte prăpastia dintre importurile şi exporturile sucevene

Într-un singur an, diferenţa dintre valoarea mărfurilor importate şi cea a mărfurilor exportate a crescut cu 2,9 milioane de euro.  

Excedent comercial de 11,5 milioane de euro s-a înregistrat la produse din lemn, un deficit de 0,8 milioane de euro, spre exemplu, fiind consemnat la  animale vii şi produse animale.  

În luna februarie 2016, din judeţul Suceava s-au exportat mărfuri în valoare de 33,5 de milioane de euro, în timp ce importurile au fost de 52,1 de milioane de euro, înregistrându-se, astfel, un deficit comercial de 18,6 de milioane de euro, cu 9,8 milioane de euro mai mare decât în luna ianuarie, se face public în Buletinul statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică. Toate acestea, în timp ce deficitul comercial din judeţ, ca diferenţă între valoarea importurilor şi cea exporturilor a fost, în luna februarie anului trecut, de numai 2,9 milioane de euro. Conform sursei citate, analiza pe secţiuni, reliefează că în februarie 2016 excedent comercial s-a înregistrat la produse din lemn, exclusiv mobilier (11,5 milioane de euro); mărfuri şi produse diverse (0,5 milioane de euro); piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse din acestea (0,2 milioane de euro), precum şi la produse minerale (0,1 milioane de euro). Deficit comercial, respectiv importuri mai ridicate, a fost consemnat, printre altele, la mijloace şi materiale de transport (6,6 milioane de euro); materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (6,1 milioane de euro); maşini şi aparate, echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (6 milioane de euro); produse chimice (5,4 milioane de euro); metale comune şi articole din acestea (2,5 milioane de euro); materiale textile şi articole din acestea (1,1 milioane de euro); produse vegetale (0,9 milioane de euro) şi animale vii şi produse animale (0,8 milioane de euro). Conform Buletinului statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava, la nivelul ţării, în luna februarie 2016 deficitul comercial a fost de 613,3 de milioane de euro, în creştere cu 234,2 milioane de euro în raport cu ianuarie 2016 şi cu 226,8 milioane de euro faţă februarie 2015. În judeţul Suceava, gradul de acoperire al importurilor cu exporturi s-a situat, în luna februarie 2016, la nivelul de 64,3%, în scădere cu 13,1 de puncte procentuale în comparaţie cu ianuarie 2016 şi în regres cu 27,8 de puncte procentuale faţă de luna februarie 2015. La nivel naţional, în luna februarie 2016  s-a înregistrat un grad de acoperire al importurilor cu exporturi de 88,7%, mai mare cu 24,4 puncte procentuale faţă de gradul de acoperire înregistrat în judeţul Suceava. 

Se nasc tot mai puţini copii

Diferenţă dintre numărul născuţilor vii şi numărul decedaţilor devine tot mai mare, sporul natural negativ accentuându-se.     

Suceava are cel mai mic spor natural negativ din Regiunea de Dezvoltare Nord Est, cel mai ridicat fiind cel din Bacău, unul de peste două ori mai mare.      

În luna aprilie a acestui an, în judeţul Suceava numărul născuţilor vii a fost mai mic faţă de cel al deceselor, sporul natural al populaţiei fiind negativ, de 113 persoane, se arată în Buletinul statistic lunar, oferit publicităţii ieri de Direcţia Judeţeană de Statistică, document în care se precizează că, în comparaţie cu luna similară a anului 2015, în judeţ s-a consemnat, de asemenea, un spor natural al populaţiei negativ,  respectiv unul de 88 persoane. Potrivit DJS, în luna aprilie a anului 2016, în judeţul Suceava au fost înregistraţi 527 de născuţi vii, în scădere cu 23 de copii faţă de luna anterioară şi cu o diminuare de 109 de copii, raportat aprilie 2015.  În aprilie, anul curent, în judeţul Suceava au fost înregistrate 640 persoane decedate, numărul acestora fiind mai mic cu 41 faţă de luna martie 2016, şi în scădere cu 84, comparativ cu aprilie 2015. Pe de altă parte, în aprilie 2016, în registre au fost consemnate 5 decese la copii cu vârsta sub 1 an. 

În aprilie s-au oficiat 114 de căsătorii, numărul acestora fiind mai mic cu 121 faţă de luna omoloagă din 2015.

Datele Direcţiei Judeţene de Statistică  relevă că în aprilie anul acesta, atât la nivel regional cât şi la cel naţional sporul natural al populaţiei a fost negativ, respectiv de 1.285 de persoane, în Regiunea de Dezvoltare Nord Est şi de 7.579 de persoane, pe ţară. Totuşi, în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord Est, judeţul Suceava, cu 113 persoane, are cel mai mic spor natural negativ. Cea mai mare diferenţă între numărul născuţilor vii şi cel al decedaţilor este consemnat în Bacău (-287 de persoane) urmat de judeţele, Neamţ (-282 de persoane), Vaslui (-249 de persoane), Botoşani (-193 de persoane) şi Iaşi (-161 de persoane). În perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2016 judeţul Suceava a înregistrat spor natural negativ de 530 de persoane, mai mare faţă de cel înregistrat în acelaşi interval al anului precedent, când sporul natural negativ al populaţiei a fost de 437 de persoane. Buletinul statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică mai reliefează că, în judeţul Suceava, în aprilie 2016, s-au oficiat 114 de căsătorii, numărul acestora fiind mai mic cu 77 în comparaţie cu martie şi cu 121 de căsătorii în minus faţă de luna aprilie 2015. În luna aprilie 2016 s-au pronunţat 89 de divorţuri, numărul  acestora fiind în scădere cu 6 faţă de cel înregistrat în luna martie 2016, dar mai mare cu 2 divorţuri în raport cu aprilie 2015.

Sucevenii vor rămâne fără apă caldă şi în vara aceasta

„Sper să întrerupem prin rotaţie, pe zone, acolo unde avem de intervenit”, a declarat primarul Ion Lungu.

Anul trecut a fost făcută aceeaşi promisiune, însă, în cartierul Obcini, înlocuirea a câtorva sute de  metri de conducte a ţinut mai mult de o lună.   

Chiar dacă Termica este în faliment, iar municipiul Suceava are un nou operator al serviciului de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic, sucevenii nu scapă de săptămânile  de vară în care nu vor avea apă caldă la robinete. Perioada pentru reparaţiile de pe reţele şi reviziile din punctele termice încă nu au fost programată încă, însă primarul Ion Lungu precizează că, în acest sens, va avea discuţii cu oficialii Thermonet, care, în premieră de la preluarea activităţii, vor face lucrări de pregătire a sistemului centralizat pentru funcţionarea din sezonul rece. Şeful administraţiei locale subliniază că va insista ca întreruperea furnizării să nu fie una totală, ci să vizeze, pentru perioade cât mai scurte de timp, doar zonele cu probleme, astfel încât sucevenii să nu aibă de suferit din cauza lipsei alimentării cu apă caldă. „Vom avea discuţii cu cei de la Thermonet, privind programul de reparaţii din această vară, însă nu doresc să facem întreruperi o lună de zile. Sper să sistăm furnizarea prin rotaţie, pe zone, acolo unde avem de intervenit”, a declarat primarul.   

În urmă cu 1 an, Ion Lungu făcea cunoscut că sucevenii nu vor fi afectaţi pe durata întregii luni august, la fel ca şi în anii anteriori, promisiune parţial ţinută, întrucât, de exemplu, în cartierul Obcini, pe bulevardele „Corneliu Coposu” şi „Prefect Gavril Tudoraş”,  înlocuirea a câtorva sute de  metri de conducte a ţinut mai mult de o lună.  Pe lângă lucrări de reparaţii reţelelor la reţele de transport, distribuire şi furnizare, prioritate o are modernizarea punctelor termice „Parc”, „Obcini 4” şi „Zamca 4”. De altfel, primarul Ion Lungu face demersuri la Bucureşti pentru disponibilizarea sumelor din cadrul Programului guvernamental „Termoficare 2006-2020, astfel încât banii să nu vină în toamnă şi să nu mai poată fi cheltuiţi.  Până acum, în Suceava, cu bani de la bugetul de stat, au fost reabilitate au fost 18 puncte termice din cele 49 existente, adică aproximativ 40% din total; conducte secundare în lungime de 62 km, din totalul de 152 km(36,7 %), în timp ce reţelele principale au fost înlocuite în proporţie de 28,6% din total. Începând din 2004 şi până acum, în sistemul de  termoficare sucevean au fost investite, inclusiv prin Proiectul „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”, fonduri de circa 25 de milioane de euro.

Pentru a primi ajutor de şomaj,

Absolvenţii promoţiei 2016 trebuie se înscrie în evidenţele AJOFM

Indemnizaţia de şomaj este acordată timp de 6 luni, la expirarea perioadei de 60 de zile de la data absolvirii, numai în cazul în care absolvenţii în cauză nu şi-au găsit un loc de muncă.

La jumătatea lunii august a anului trecut, la AJOFM se înregistraseră 1.555 de absolvenţi, rata şomajului din judeţul Suceava crescând semnificativ.   

Dacă vor să beneficieze de drepturile stabilite prin lege, absolvenţii promoţiei 2016 trebuie să se înscrie în evidenţele Agenţiei Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Potrivit oficialilor instituţie sucevene, la înregistrare este necesar un dosar care va cuprinde certificatul de naştere, cartea de identitate, certificatul de atestare fiscală, diploma sau adeverinţa de absolvire, precum şi o adeverinţă medicală din care rezultă că absolvenţii sunt apţi de muncă. Plata indemnizaţiei de şomaj se face după expirarea perioadei de căutare a unui loc de muncă, adică după 1 septembrie, pentru absolvenţii din sesiunea iunie, sau după 1 octombrie, pentru cei din sesiunea iulie. Indemnizaţia poate fi solicitată în cel mult 12 luni de la data absolvirii, iar aceasta se acordă o singură dată, pentru fiecare formă de învăţământ absolvită. Cuantumul indemnizaţiei lunare este de 50% din valoarea indicatorului social de referinţă, care, în prezent este de 500 de lei. Respectivul sprijin financiar este acordat timp de 6 luni, la expirarea perioadei de 60 de zile de la data absolvirii, şi doar în cazul în care absolvenţii în cauză nu şi-au găsit un loc de muncă. Data absolvirii este luată în calcul ca fiind prima zi a lunii următore cele înscrise pe certificatul sau diploma de studii, eliberate de instituţia de învăţământ. Absolvenţii care se prezintă la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă vor beneficia inclusiv de informare şi consiliere profesională, mediere în vederea identificării unui loc de muncă, cât şi de formare profesională gratuită. La jumătatea lunii august a anului trecut, la AJOFM se înscriseseră 1.555 de absolvenţi, rata şomajului din judeţul Suceava crescând semnificativ.  

Societatea de transport călători cere stingerea redevenţei datorate Primăriei 

La o cifră de afaceri de 15,35 de milioane de lei, partea Sucevei este de 614.274 de lei, conducerea firmei cerând compensarea acesteia cu subvenţia la care este îndreptăţit transportatorul. 

În anul 2016, suma maximă care poate fi acordată din bugetul local ca subvenţie, către TPL, nu poate depăşi 4,3 milioane de lei.

Societatea de transport public de călători TPL Suceava cere autorităţilor locale să fie scutită de achitarea nemijlocită a redevenţei datorate pentru serviciul luat în concesiune şi pe care îl prestează pe raza reşedinţei de judeţ. Astfel, într-o adresă înaintată Primăria municipiului Suceava, semnată de administratorul unic Darie Romaniuc, TPL cere compensarea sumelor datorate de unitate cu titlul amintit, în valoare de peste 600.000 de lei, cu sumele ce care urmează a fi încasate de societate „în contul subvenţiei pentru anumite categorii de persoane, până la concurenţa  debitului datorat”. La art. 6 al Contractului nr. 2008/2013 de delegare a serviciului de transport public de persoane prin curse regulate, încheiat între societatea comercială Transport Public Local şi Primăria municipiului Suceava, se stipulează că operatorul de transport trebuie să plătească o redevenţă de 4% din cifra de afaceri aferentă anului respectiv. Drept urmare, în 2015 TPL Suceava  a avut o cifră de afaceri de 15,35 de milioane de lei,  în aceste condiţii partea  care revine bugetului local al capitalie de judeţ fiind de 614.274. În conformitate cu Codul de procedură fiscală, „creanţele fiscale administrate de unităţile administrativ-teritoriale se sting prin compensarea cu creanţele debitorului reprezentând sume de restituit de la bugetele locale, până la concurenţa celei mai mici sume, când ambele părţi dobândesc reciproc atât calitatea creditor, cât şi pe cea de debitor”.                  

Suma maximă care poate fi acordată ca subvenţie şi compensaţii către TPL în anul 2016 nu poate depăşi 4,3 milioane de lei. Acesta în condiţiile în care OG. nr. 79 din 1999 privind  garantarea furnizării de servicii publice subvenţionate de transport stipulează că „pentru satisfacerea unor necesităţi de natură economică, socială sau de mediu, pentru acordarea de facilităţi unor categorii de persoane defavorizate sau provenind din zone defavorizate greu accesibile sau pentru a se asigura capacităţi suficiente de transport pe numite rute se pot stabili servicii publice subvenţionate”.

Societatea comercială Transport Public Local SA a fost înfiinţată la data de 17 iulie 2005, prin Hotărârea Consiliului Local nr.193/22.06.2005 al municipiului Suceava. TPL Suceava, cel mai important operator de transport public local de călători din municipiul reşedinţă de judeţ, este continuatorul fostei Întreprinderi de Judeţene de Transport local (IJTL) Suceava, care a luat fiinţă la începutul anilor 60, ia secolului trecut. În anul 1991, Autobaza nr. 1 a IJTL s-a transformat în Regia Autonomă de Transport Urban de Călători (RATUC), iar ulterior, în societatea comercială de Transport Public şi Servicii (TPS). Obiectul principal de activitate al societăţii comerciale Transport Public de Călători (TPL) îl constituie desfăşurarea serviciului public de transport de călători, activitatea care a început pe 1 octombrie 2005, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr.320/29.09.2005 şi contractului de concesionare nr.978/30.09.2005. Prin acest din urmă document, TPL prelua în concesiune, de la concesionarul municipiul Suceava, parcul auto, sub-staţia de redresare a energiei electrice şi reţeaua electrică de contact pentru troleibuze, precum şi infrastructura aferentă, contractul stipulând inclusiv condiţiile de desfăşurare a activităţii. TPL pleca la drum cu un parc auto format din 10 troleibuze, 13 autobuze ROCAR-UDM 112 şi 10 microbuze VW-LT35. După 6 luni de activitate, Primăria municipiului Suceava a achiziţionat şi atribuit TPL, prin concesionare, înspre întreţinere şi exploatare, un prim lot de 15 autobuze Iveco-Irisbus, cu o capacitate mare de transport, respectiv de 104 călători fiecare. La sfârşitul anului 2006, au mai fost cumpărate, şi concesionate către TPL, încă 15 autobuze Iveco-Irisbus. Astfel, la 31 octombrie 2007, TPL Suceava avea un parc format din 30 de autobuze Iveco-Irisbus, 8 autobuze ROCAR-UDM 112 şi 10 microbuze VW-LT35. Activitatea societăţii Transport Public Local este subvenţionată de la bugetul local al municipiului Suceava, însă TPL îşi finanţează activitatea curentă şi prin instituirea şi perceperea de tarife de la populaţie, pin biletele şi abonamentele de călătorie.

Primăria Suceava preia lucrările abandonate de la grădiniţa „Colegiului „Mihai Eminescu”  

De la bugetul local nu pot fi plătite facturi din urmă cu 8 ani, susţine primarul Ion Lungu, menţionând că, împreună cu Ministerul Educaţie Naţionale, vor fi stabilite condiţiile de preluare.  

Potrivit evaluărilor de la această dată, valoarea investiţiei rămasă neexecutată, şi care urma să fie suportată din puşculiţa bugetară a municipiului Suceava, este de este 2,13 milioane de lei.    

Primăria Suceava va sprijini financiar continuarea lucrărilor de la Grădiniţa de pe lângă Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”. Primarul Ion Lungu spune că obiectivul este inclus în programul  de vară al reparaţiilor de la unităţile şcolare, iar faptul că execuţia a fost abandonată nu poate fi pus în cârca autorităţilor municipale sucevene. Primarul Sucevei declară că, în acest sens, va purta discuţii cu oficialii Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean, necesară fiind o inventariere exactă a stadiului lucrărilor, a sumelor alocate de la bugetul de stat, cât şi a celor cheltuite până în prezent. „Trebuie să facem o inventariere asupra a ceea ce este acolo, împreună cu cei de la Guvern, cu Inspectoratul Şcolar, aşa cum s-a făcut şi la Liceul Sportiv şi Colegiul <Ştefan cel Mare>, să finalizăm această grădiniţă, care este necesară pentru copiii din cartierul Zamca, dar şi pentru Colegiul ”, a arătat edilul-şef.  Şeful administraţiei locale sucevene accentuează că importantă este respectarea legii în ceea ce priveşte finanţările care pot fi susţinute din bugetul Sucevei, stabilite urmând a fi condiţiile în care investiţia poate fi preluată de la Ministerul Educaţia Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.  „Cea mai delicată este partea de legalitate. Sigur, nici banii nu ne dau afară din casă. Dacă, însă, pentru aceştia vom găsi soluţii, aspectul privind legalitatea este cel mai complicat. Trebuie să clarificăm ce s-a executat, cât s-a executat, cât s-a plătit, cât mai trebuie plătit şi cât se poate transfera la Primărie”, a precizat Ion Lungu, adăugând că de la bugetul local nu pot fi plătite facturi din urmă cu 8 ani. Execuţia la Grădiniţa de pe lângă Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” a demarat încă din anul 2008, primul contractul fiind semnat pe 15 septembrie, şi având ca obiect modernizarea şi reabilitarea termică a copului de clădire existent. Valoarea intervenţiilor a fost calculată la 445.898 de lei, cape parcurs, la un grad de execuţie 40,9%, plăţile fiind de 182.405 lei. Al doilea contract vizează mansardarea şi extinderea cu un corpu nou, etapa întâi, contractul fiind parafat în 14 octombrie 2008, cu o valoare de 1,12 milioane de lei, din care s-au achitat 668.419 lei, gradul de realizare fiind de 60,83%. Un al treilea contract, semnat în 2010, se referă la mansardarea şi extinderea corpului nou, etapa a doua, cu prevederi de 1,98 de milioane de lei, la plăţi de 548.844 de lei stadiul execuţiei fiind de 27,66%. Potrivit evaluărilor de la această dată, valoarea investiţiei rămasă neexecutată, şi care urma să fie suportată din bugetul municipiului Suceava, este de este 2,13 milioane de lei. Primăria municipiului Suceava a preluat lucrările de la MENCS, inclusiv Campusul Sportiv Şcolar al Liceului cu Program Sportiv şi Sala de Sport a Colegiului naţional „Ştefan cel Mare”, acestea fiind finalizate în 2015, după ani întregi de stagnare, cu finanţare europeană nerambursabilă.    

Inspectorii de muncă au amendat 8 transportatori de mărfuri şi de persoane

Valoarea acestora s-a ridicat la 10.000 de lei, printre nereguli numărându-se nerespectarea timpului de muncă şi timpului de odihnă pentru conducătorii auto.    

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a desfăşurat o campanie de controale privind respectarea de către transportatorii rutieri a prevederilor legale referitoare la încheierea şi executarea contractelor individuale de muncă, a timpului de muncă şi de odihnă a conducătorilor auto. Verificările i-au vizat pe angajatorii care desfăşoară activităţi economice principale sau secundare de transport rutier de marfă şi persoane. Potrivit şefului ITM, Romeo Butnariu, inspectorii de muncă din subordine au controlat 43 angajatori, iar ca urmare a neregulilor constatate s-au dat 8 sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor aplicate însumând de 10.000 lei. Obiectivul campaniei a constat în identificarea angajatorilor care folosesc personal fără forme legale de angajare şi luarea măsurilor care se impun pentru respectarea dispoziţiilor din domeniul relaţiilor de muncă. De asemenea, urmăriţi au fost agenţii economici de profil care nu respectă timpul de muncă şi de odihnă, aceştia fiind obligaţi să se conformeze prevederile ale legilor speciale din transportul rutier, cu referire la aceşti parametri. În timpul controalelor s-au avut în vedere creşterea gradului de conştientizare a angajatorilor şi angajaţilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă, dar şi diminuarea consecinţelor sociale şi economice negative care derivă din nerespectarea, de către firmele care desfăşoară activitate în domeniul transportului rutier, a reglementărilor privind  timpul de muncă şi de odihnă. Nu în cele din urmă, vizată a fost eliminarea tuturor neconformitățílor constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii de intrare în legalitate şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale corespunzătoare. 

Primarul Ion Lungu cere premierului Cioloş Parcul Şipote şi bani pentru modernizarea termoficării sucevene   

Fără  parcul din centrul Sucevei, aflat la Ocolul Silvic Pătrăuţi, municipiul reşedinţă de judeţ nu poate avea PUG funcţional.

„Dacă banii  pentru termoficare ne vin în lunile octombrie, noiembrie, nu mai putem să îi folosim”, a precizat Ion Lungu.

Primarul Sucevei, Ion Lungu, va la lua parte, la invitaţia ministrului Dezvoltării Regionale şi Administraţie Publice, Vasile Dîncu, la Forumul administraţiei publice. Şeful municipalităţii sucevene, spune că va merge la manifestarea din perioada 27-28 iunie, de la Palatul Parlamentului, în cadru căreia va ridica problemele preluării Parcului „Şipote” în administrarea municipiului Suceava, precum şi a disponibilizării de la bugetul de stat a fondurilor pentru modernizarea sistemului de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic. Lungu va profita de această ocazie, întrunirea bucurându-se inclusiv de prezenţa premierului Dacian Cioloş, dar şi de cea a şefilor de ministere. „Voi ridica problema Parcului Şipote, cât şi cea a sumelor de acordat pentru termoficare. Această din urmă problemă am mai semnalat-o în aprilie, însă nu s-a întâmplat nimic. Dacă banii  pentru termoficare ne vin în lunile octombrie, noiembrie, nu mai putem să îi folosim”, a precizat Ion Lungu. Recent, ediul-şef sucevean arăta ca Planul Urbanistic General nu poate fi supus aprobării Consiliului Local, pe motiv că nu are avizul Agenţiei pentru Protecţia Mediului. APM refuză să avizeze PUG, din cauză cauza că fiecărui locuitor al reşedinţei de judeţ nu îi este asigurată o suprafaţă de 26 de metri pătraţi de spaţii verzi. Iniţial, Suceava inventariase aproape 33 de metri pătraţi pe cap de locuitor, însă, în conformitate cu unele reglementări, Parcul Şipote nu mai face parte din suprafaţa înverzită a reşedinţei de judeţ, figurând la Direcţia Silvică Suceava, respectiv Ocolul Silvic Pătrăuţi.

Pe de altă parte, primarul Ion Lungu, anunţa, cu ceva timp în urmă, că 3 proiecte sucevene ar putea obţine finanţare în cadrul Programului guvernamental „Termoficare 2006-2020. Suma vizată este de circa 5 milioane de euro, bani care ar fi folosiţi pentru lucrări de reabilitare a reţelelor secundare, reţelelor de distribuţie, respectiv modernizare a punctelor termice aferente. Este vorba despre punctul termic „Parc”, punctul termic „Obcini 4” şi punctul termic „Zamca 4”. Un proiect de anvergură  este în pregătire şi va fi înaintat pentru accesarea de finanţare europeană nerambursabilă în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM), suma atrasă urmând a se ridica la 50 de milioane de euro. În cadrul Programului guvernamental „Termoficare”, municipiul Suceava este campion la atragerea de finanţări de la bugetul de stat, însă în ultimii ani, ritmul şi consistenţa disponibilizării fondurilor au scăzut. Astfel, reabilitate au fost 18 puncte termice din cele 49 existente, adică aproximativ 40% din total; conducte secundare în lungime de 62 km, din totalul de 152 km(36,7 %), în timp ce reţelele principale au fost înlocuite în proporţie de 28,6% din total. Începând din 2004 şi până în prezent, în sistemul de  termoficare sucevean au fost investite, inclusiv prin Proiectul „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”, nu mai puţin de 25 de milioane de euro

Măsuri de protejare a salariaţilor împotriva caniculei 

·        Angajatorii sunt obligaţi să asigure câte 2-4 litri de apă minerală de persoană şi schimb, reducerea intensităţii si ritmului activităţilor fizice, cât şi acces la duşuri.

·        ITM va efectua controale, în care va urmări punerea în aplicare a acestor măsuri, amenzile ajungând şi până la 2.500 de lei. 

Având în vedere temperaturile ridicate din ultima perioadă şi prognoza meteo privind atingerea de temperaturi pozitive extreme în majoritatea regiunilor ţării, Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava atenţionează angajatorii din judeţul Suceava că sunt obligaţi să ia măsuri de protejare persoanelor încadrate în muncă. Aplicarea acestor prevederi este obligatorie în cazul în care temperatura  exterioară  a aerului depăşeşte 37 de grade Celsius sau, corelată cu condiţii de umiditate sporită, aceasta echivalează cu respectivul parametru termic. Printr-un comunicat de presă, ITM Suceava pune în vedere că în intervalele cu temperaturi pozitive extreme, operatorii economici trebuie să asigure reducerea intensităţii şi ritmului activităţilor fizice; ventilaţie la locurile de muncă; alternarea efortului dinamic cu cel static; intercalarea reprizelor de lucru cu cele de repaus în locuri umbrite, în care există curenţi de aer. De asemenea, agenţii economici vor pune la dispoziţie câte 2-4 litri de apă minerală de persoană şi schimb; echipament specific individual de protecţie şi vor face posibil accesul la duşuri. Firmele care nu pot oferi cele amintite, vor reduce duratei zilei de lucru; o vor eşalona pe două perioade: până la ora 11.00 şi, rspectiv, după ora 17; vor întrerupe colectiv  lucrul, cu asigurarea continuităţii activităţii doar acolo unde aceasta nu poate fi sistată şi, de asemenea, vor trece, după posibilităţi, în alte locuri de muncă sau vor reduce programul de muncă pentru persoanele cu afecţiuni, care au contraindicaţii privind efortul la temperaturi înalte. Încălcarea măsurilor de prevenire a îmbolnăvirilor determinate de muncă în condiţii de temperaturi pozitive deosebit de ridicate constituie contravenţie, iar amenzile sunt cuprinse între 1.500 si 2.500 lei. Inspectoratul Teritorial de Muncă va efectua controale, în care va urmări punerea în aplicare a acestor măsuri.

Suceava, gazda a 9 oraşe europene partenere în proiectul de transport electric de marfă

„Aşteptăm să dezlegare la proiectele europene, să putem aduce, într-o primă fază, autobuze electrice la Suceava”, a explicat Ioan Lungu.

Primăria municipiului Suceava găzduieşte, în perioada 28-29 iunie, reprezentanţii  Proiectului „Freight tails action planning network-Soluţii logistice inovatoare pentru transportul şi distribuţia de marfă”, face cunoscut şeful administraţiei locale, Ion Lungu. Proiectul  este cofinanţat de Uniunea Europeană, în cadrul Programului de cooperare teritorială „Urbact III”, venind în continuarea a proiectelor „EVUE-Mijloace de transport electrice în zonele urbane”, derulat în intervalul iulie 2010-ianuarie 2013, şi „Reţeaua de electromobilitate pilot a oraşelor EVUE”, implementat în perioada ianuarie 2014-martie 2015. Astfel, în Suceava vor veni reprezentanţi ai oraşelor europene partenere, respectiv cei din Westminster (Marea Britanie), Maastricht (Olanda), Parma (Italia), La Rochelle (Franţa), Gdynia (Polonia), Umea (Suedia), Tallinn (Estonia), Bruxelles (Belgia) şi Split (Croaţia). ”Este bine să găzduim asemenea evenimente. Primăria municipiului Suceava este ancorată în aceste proiecte pe transport verde, ecologic. Aşteptăm să dezlegare la proiectele europene, să putem aduce, într-o primă fază, autobuze electrice la Suceava”, a explicat ocupantul fotoliului administrativ din Areni, Ioan Lungu. Bugetul Proiectului „Freight tails action planning network -Soluţii logistice inovatoare pentru transportul şi distribuţia de marfă” este de 42.615 euro, 85% fiind contribuţia Uniunii Europene, prin Fondul European de Dezvoltare Regională, 13% reprezentând aportul din bugetul de stat al României, iar 2% constând în participarea locală a municipiului Suceava.

Acesta este implementat pe durata a 24 de luni, începând cu luna mai a anului 2016, Suceava urmând a promova la nivelurile local, naţional şi internaţional, realizările Proiectului „Electromobilitate-Vehicule pentru o municipalitate verde”,  proiect finanţat prin Programul de colaborare româno-elveţian, aflat în curs de implementare.  Prin noul proiect, municipiul Suceava primeşte asistenţă tehnică nerambursabilă în vederea extinderii conceptului de electromobilitate şi a utilizării de maşini electrice şi puncte de încărcare a acumulatorilor în companiile private care au ca obiect de activitate transportul şi distribuirea de mărfuri în mediul urban, scopul fiind reducerea impactului  emisiilor de noxe auto în atmosferă.         

Primarul Ion Lungu a depus jurământul pentru un al patrulea mandat la cârma Sucevei

„Vreau să am o colaborare bună cu toate grupurile de consilieri, să realizăm cît mai multe lucruri bune pentru locuitorii municipiului nostru”, a spus noul edil edil-şef sucevean.

Noii viceprimari sunt Lucian Harşovschi (PNL), care a adunat 14 opţiuni favorabile şi 9 „abţineri”, respectiv Marian Andronache (PMP), care a obţinut 13 voturi „pentru”, unul „împotrivă”, iar restul au fost „abţineri”.

Ieri, în prezenţa prefectului Constantin Harasim, proaspătului preşedinte al Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, invitaţilor, lucrătorilor aparatului executivului şi parlamentarilor judeţeni, la sediul Primăriei din Areni, s-a ţinut şedinţa de constituire a noului Consiliul Local, membrii deliberativului şi Ion Lungu (PNL) depunând jurământul de credinţă faţă de locuitorii municipiul Suceava.

În mesajul de deschidere, IPS Pimen a binecuvântat pe toată lumea şi a arătat că este un moment deosebit pentru fiii judeţului Suceava. Adresându-se primarului aflat la cel de al patrulea mandat, prea sfinţia sa a subliniat că pe Ion Lungu îl recomandă faptele. „Vă doresc succes, răbdare şi, iarăşi, răbdare. Proverbul zice că nu este greu să trăieşti, ci greu e să cumpăneşti, mai ales pentru omul care are o răspundere şim ai ales, într-un timp în care lumea este foarte agitată. De aceea, numai răbdarea, rugăciunea, credinţa, ne poate ajuta pe fiecare dintre noi să ducem la bun sfârşit misiunea pe care o vom avea”, le-a a spus IPS Pimen lui Ion Lungu şi noilor consilieri locali, adăugând că va apela la bunăvoinţa autorităţilor, care vor răspunde cum vor considera  că se cuvine.

Prefectul Constantin Harasim a prezentat Ordinul 242 din 21 iunie 2016 de convocarea consilierilor aleşi la scrutinul din 5 iunie şi, constatând întrunirea cvorumului, a declarat deschise lucrările şedinţei. Preşedinte de şedinţă - până la alegerea unuia din rândul consilierilor validaţi - a fost desemnat decanul de vârstă, Eugen Girigan (PSD), în vârstă de 67 de ani. Acesta a fost asistat de doi dintre cei mai tineri aleşi în deliberativ, respectiv liberalii Lucian Harşovschi (34) şi Daniel Prorociuc (33 de ani). A urmat constituirea comisiei de validare formată din 3 membri, aceasta validând mandatelor celor 23 de aleşi, aceştia fiind Marian Andronache (PMP), Adrian Arămescu (PNL), Mitică Bejenaru (PSD), Bogdan Bicsi (PNL)  Cristian Neculai Boberschi (PSD), Marius Tiberius Brădăţan (PSD), Petru Marin Cernescu (ALDE), Doiniţa Nela Cocriş (PSD), Cristinel Silviu Creţu (PNL), Ovidiu Doroftei (PNL), Mihai Alexa Flutur (PNL), Eugen Girigan (PSD), Cornel Alexandru Grosaru (PSD), Ovidiu Milici (ALDE), Vasile Mocanu (PSD), Cristian Munteanu (PMP), George Andrei Păduraru (PSD), Daniel Prorociuc (PNL), Dan Marcel Roibu (ALDE,) Daniel Ungurian (PNL) şi Angela Zarojanu (PNL).

Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, i-a felicit pe cei care au obţinut un mandat de consilier municipal, precum şi pe „camaradul şi prietenul său, longevivul primar Ion Lungu”. „Împreună începem un drum important, cu foarte multe aşteptări. Urmează o perioadă în care va trebui să ne concentrăm foarte mult pe aşteptările oamenilor”, a punctat Gheorghe Flutur, asigurându-i pe aleşii suceveni de „o colaborare foarte strânsă a Consiliului Judeţean cu capitala judeţului Suceava”, în spiritul continuării parteneriatului cu Ion Lungu.  Consilierii, 10 ai PNL, 8 ai PSD, 3 ai ALDE, 2 ai PMP au depus jurământul, noul preşedinte de şedinţă fiind ales, cu 18 voturi „pentru” şi 4 abţineri, consilierul PNL Lucian Harşovschi, fost viceprimar în mandatul anterior.     Prefectul Constantin Harasim a prezentat sentinţa civilă nr. 241 din 21 iunie 2016, de atribuire a mandatului, Ion Lungu a depus jurământul de credinţă, iar preşedintele de şedinţă, Lucian Harşovschi, l-a declarat pe acesta din urmă învestit în funcţia de primar. „Din acest moment, sunt primarul tuturor locuitorilor municipiului Suceava. Vreau să am o colaborare bună cu toate grupurile de consilieri, să realizăm cât mai multe lucruri bune pentru locuitorii municipiului nostru”, a spus Ion Lungu.    După exprimarea Consiliului local, primul viceprimari a fost ales Lucian Harşovschi, care a adunat 14 opţiuni favorabile, în timp ce 9 colegi ai săi s-au abţinut. Marian Andronache(PMP) a obţinut 13 voturi „pentru”, unul „împotrivă”, iar restul au fost „abţineri”. În final, plenul noului Consiliul Local a stabilit numărul şi componenţa comisiilor de specialitate ale deliberativului sucevean.

Termica vrea să vândă către o firmă dintr-un sat prahovean conductele care alimentează Suceava cu agent termic

 Acestea sunt folosite de Thermonet începând din octombrie 2015, după ce fostul operator de transport şi distribuţie intrat în faliment, iar contractul cu Primăria a încetat.

„O firmă dintr-un sat vrea să cumpere exact activele de care este interesată Primăria Suceava, ceea ce mă pune pe gânduri”, s-a arătat nedumerit primarul Ion Lungu, care este de părere că bunurile cu pricina au fost supraevaluate.      

Primăria municipiului Suceava este interesată să cumpere de la falimentara Termica o serie de active necesare prestării serviciului de transport şi distribuire a agentului termic, activitate luată în concesiune, din octombrie 2015, de către Thermonet. Acest lucru se pare că nu este posibil, întrucât Termica a anunţat autorităţile locale că pe 7 iulie va organiza o licitaţie pentru vânzarea respectivelor instalaţii şi echipamente, dar şi despre faptul că, deja, o firmă dintr-un sat din judeţul Prahova şi-a anunţat intenţia achiziţiona bunurile scoase la mezat.  „Cei de la Termica ne duc la cunoştinţă că firma Voma Ecoserv Construct SRL din satul Tătărani, comuna Bărcăneşti, judeţul Prahova, vrea să cumpere activele ce servesc transportul şi distribuţia de agent termic. În cauză sunt, printre altele, conducte de transport al apei de la fosta IFA la CET, pe care a ajuns să le cumpere o firmă dintr-un sat”, reliefează ocupantul fotoliului administrativ din Areni. Lungu spune că va avea discuţii cu lichidatorii judiciari de la Termica şi că se va consulta cu consilierii locali, astfel încât instalaţiile şi echipamentele cu pricina să fie achiziţionate de municipiul Suceava la „un preţ corect, de piaţă”. Edilul şef susţine că bunurile în cauză au fost supraevaluate, raportul de evaluare fiind întocmit la cererea creditorului majoritar de la Termica.  „.Cei de la Unicom Holding, când au făcut respectivele rapoarte de evaluare, le-au făcut supraevaluat. Primăria municipiului Suceava vrea să cumpere aceste active, dar la preţul de piaţă. Or, ceea ce văd aici, este că o firmă dintr-un sat vrea să cumpere exact activele de care este interesată Primăria Suceava, ceea ce mă pune pe gânduri”, a accentuat Ion Lungu, primarul Sucevei, menţionând că, în şedinţa ordinară a deliberativului, de pe 30 iunie, va propune un proiect de hotărâre prin care Primăria va comanda, la firma specializată cu care are contract, propriul raport de evaluare.  

De menţionat este faptul că în şedinţa extraordinară din ianuarie 2016, Consiliul Local Suceava aprobat o hotărâre potrivit căreia, pentru activele în discuţie, de la bugetul local către Termica, urma a fi plătită o chirie de 92.000 de lei pe lună.  Însă, la finele lui aprilie 2016, societatea falimentară din Lunca Sucevei a venit cu o propunere de contract pin care pretindea nici mai mul nici mai puţin de 508.178 de lei pe lună. De altfel, retroactiv, pentru intervalul 15 octombrie 2015-30 aprilie 2016, proprietarul, respectiv Termica, a emis către Primăria Suceava o factură de 3,3 milioane de lei, dintre care 550.526 de lei reprezintă TVA, cu atenţionarea ca suma să fie achitată într-un  interval de 30 de zile. Succesorul Termica este societatea comercială Thermonet, câştigător al negocierilor privind atribuirea în concesiune a serviciului de transport, distribuire şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat. De precizat este şi faptul că, Primăria municipiului Suceava, cu o creanţă în valoare de 3,5 milioane de lei, a fost admisă în tabelul definitiv al creditorilor societăţii comerciale Termica.  Suceava deţine 4% din totalul creanţelor de la Termica, Bioenergy-22,95%, ACET-12,54%, iar Unicom Holding Voluntari, furnizor de cărbune, este creditor majoritar cu 29% din total. Lichidatorul judiciar al Termica, intrată în faliment din iunie 2015, este format din consorţiul MGA Insolvency SPRL Suceava şi Management Reorganizare Lichidare Iaşi SPRL, care a asigurat observarea şi reorganizarea în perioada procedurii de insolvenţă. 

Patruzeci de străzi din Suceava vor asfaltate cu fonduri europene

În cadrul Programului Operaţional Regional, cu finanţarea europeană în valoare de circa 87 de milioane de  lei, începând din 2011, în reşedinţa de judeţ au avut loc intervenţii pe magistrala rutieră axială, pe 23 de artere principale, la podurile de peste râul Suceava, la cele două pasaje CFR, precum şi la alte două poduri de dimensiuni mai reduse.    

Ion Lungu, primarul municipiului Suceava va avea consultări cu noii consilieri locali, în vederea întocmirii unui program de asfaltare cu finanţarea europeană nerambursabilă a străzilor din reşedinţa de judeţ. Şeful municipalităţii spune că, după ce, cu bani de la UE au fost reabilitate şi modernizate magistrala rutieră centrală, podurile de peste râul Suceava, pasajele CFR Iţcani şi Burdujeni, precum şi artele principale din capitala de judeţ, acum la rând vin străzi de anvergură mai mică, dar care reclamă intervenţii urgente.  „Ne dorim să asfaltăm cu fonduri europene un număr de 40 de străzi din municipiul Suceava. Mergem pe ideea că nu mai avem lucrări de anvergură, cum au fost podurile şi pasajele CFR din mandatele trecute. Ca atare, voi propune domnilor consilieri locali, o primă listă provizorie de 30 de străzi, pentru altele 10 trebuind a fi rezolvat regimul proprietăţii”, a declarat primul gospodar al Sucevei. Printre cele mai importante artere care vor avea parte de  covor asfaltic este „Traian Ţăranu”, din zona rezidenţială din apropierea cartierului Obcini, recent Primăria preluând în patrimoniul propriu reţelele de alimentare cu apă şi reţelele de canalizare din acea parte a oraşului, astfel încât intervenţiile să fie posibile. O problemă s-a ivit în cartierul rezidenţial „Lanişte”, locuitorii zonei trebuind să doneze teren către Primărie, în vederea introducerii utilităţilor, pentru ca abia mai apoi să fie posibilă şi asfaltarea celor 10 străzi. 

„Voi avea o discuţie cu cetăţenii, la faţa locului, să vedem ce este de făcut, cum putem ajuta pe acei oameni, în aşa fel încât să poată dona Primăriei aceste străzi proprietate privată şi să le prindem în programul de asfaltare cu fonduri europene”, a precizat primarul Ion Lungu. Reamintim că, în 2014, în municipiul Suceava a fost dat startul unui proiect fonduri europene în valoarea de peste 27 milioane de lei(circa 8 milioane de euro), în capitala de judeţ intrând în reabilitare 10 artere de circulaţie, cea mai importantă fiind Bulevardul „George Enescu”. Finalizate au fost modernizările de pe DE 85, executate în prima etapă a proiectului POR din anii anteriori, pe străzile „Traian Vuia”, „Cernăuţi” şi „Grigore Alexandru Ghica”, toate înspre Siret. Intervenţii au avut loc, de asemenea, pe străzile „Universităţii”, precum şi la două poduri de pe străzile „Cuza Vodă” şi „Plevnei”, din cartierul Burdujeni. Reparaţii capitale, la părţile de infrastructură şi suprastructură, au fost făcute la podul rutier de peste râul Suceava şi pasajul CFR, ambele din cartierul Iţcani. Finanţarea a provenit din economiile realizate în cadrul Programului Operaţional Regional(POR). Termenul limită pentru terminarea lucrărilor a fiind 15 iunie 2015, însă proiectul s-a încheiat la finele anului trecut. Pe de altă parte, în septembrie 2011, în cadrul Programul Operaţional Regional, cu finanţare europeană de circa 50 de milioane de lei,  a fost dat ordinul de începerea a lucrărilor la primele 14 străzi modernizate, inclusiv la magistrala rutieră principală, intervenţiile fiind prevăzute dura până la 31 decembrie 2012.  

Muncă nedeclarată, desfăşurată de 81 persoane

Pentru întreţinerea muncii la negru, 10 angajatori au luat amenzi care totalizează 130.000 lei

În perioada 1-31 mai 2016, lucrătorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au desfăşurat  319 controale, dintre care 211 în domeniul relaţiilor de muncă, iar 108 în cel al securităţii şi sănătăţii în muncă, informează inspectorul şef Romeo Butnariu,  care precizează că, în urma neregulilor constatate, aplicate au fost 201 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 247.000 lei. Pe latura relaţiilor angajatori-angajat, a verificării respectării reglementărilor respective, inspectorii de muncă au dat 65 de amenzi, acestea însumând 192.000 lei. Romeo Butnariu reliefează că, pe parcursul lunii trecute,  depistate au fost 81 persoane care desfăşurau muncă nedeclarată, dintre care 3 lucrători ale căror contracte individuale de muncă nu au fost transmise în Registrul general de evidenţă a salariaţilor, cel mai târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii, dar şi 63 de muncitori ale căror contracte au fost remise Revisal, însă cu depăşirea termenului legal. Nu în cele din urmă, 15 persoane au fost surprinse că lucrau fără forme legale de angajare la 10 angajatori, acestora din urmă aplicându-li-se amenzi de 130.000 lei. Inspectorul şef Romeo Butnariu precizează că, printre cele deficienţele frecvent constatate de către controlori în domeniul relaţiilor de muncă se numără neîncheierea în formă scrisă a contractelor individuale de muncă, anterior începerii raporturilor de muncă, netransmiterea, în termenul legal a acestora către REVISAL, dar şi neoperarea  modificărilor intervenite în registrul cu pricina.  De asemenea, s-a descoperit că unii dintre angajatori nu respectă prevederile legale privind munca suplimentară şi obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat, încălcate fiind, totodată,  dispoziţiile cu privire la acordarea concediilor de odihnă şi a  celor  care reglementează repausul săptămânal. 

Poluare sonoră cauzată de traficul auto, în 3 localităţi urbane sucevene

Poluarea fonică ridică nivelul stresului, provoacă insomnii, putând conduce chiar şi la atacuri de inimă.

Locuitorii din 3 municipii ale judeţului Suceava suferă de disconfort auditiv din cauza zgomotului provocat de maşinile din trafic. În municipiul Suceava, depăşiri ale nivelului admis de zgomot au fost constatate în două dintre cele 15 măsurători efectuate de Agenţia pentru Protecţia Mediului pe Bulevardul „George Enescu”, clasificată drept stradă tehnică de legătură. Tot în două măsurători descoperite au fost niveluri de zgomot peste cele stabilite în standarde în Vatra Dornelor, în zona Clubului Copiilor, pe strada „Dornelor”, considerată arteră tehnică de colectare. De asemenea, în Cîmpulung Moldovenesc, după măsurătorile  efectuate de APM, într-un sigur caz s-a înregistrat nivel de zgomot mărit, respectiv pe strada „Gării”, arteră tehnică de legătură. Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava monitorizează nivelul de zgomot exterior în principalele localităţile urbane ale judeţului, pe străzi şi zone funcţionale care pot prezenta riscuri de afectare a populaţiei expuse la acest poluant. În luna mai 2016, APM a efectuat 15 măsurători, în 3 zone din judeţ fiind constatate uşoare depăşiri ale nivelului de zgomot exterior. Potrivit standardelor în vigoare care reglementează limitele admisibile în mediul urban, nivelul de zgomot  exterior este măsurat pe străzi şi pasaje rutiere subterane; la limita zonelor funcţionale din oraşe, precum şi în interiorul zonelor funcţionale din aceste localităţi. Zgomotul poate produce tulburări neurovegetative, cum ar fi accelerarea ritmului cardiac şi celui respirator, modificări ale presiunii sanguine, slăbirea atenţiei, leziuni ale timpanului şi diminuarea reflexelor. În cele mai multe cazuri, poluarea fonică ridică nivelul stresului din timpul zilei, provoacă insomnii, putând conduce chiar la atacuri de inimă. 

Stricăciuni făcute  de puhoaie în 23 de localităţi sucevene

În urma avertizărilor de fenomene meteo periculoase de de pe 19 iunie, pompierii militari suceveni au intervenit în urma ploilor torenţiale, care au afectat 23 de localităţi din tot judeţul (Cajvana, Poieni-Solca, Botoşana, Ehreste, Cununschi, Zalomestra, Gura Humorului, Voroneţ, Pojorâta, Negrileasa, Gălăneşti, Izvoarele Sucevei, Soloneţu Nou, Gura Solcii, Suceava, Lungeni, Doroteia, Plutoniţa, Bivolărie, Vicovu de Jos, Vicovu de Sus, Ciumârna şi Vatra Moldoviţei). 138 de pompieri salvatori, cu 65 de autospeciale, sprijiniţi de poliţişti, jandarmi, lucrători ai Serviciilor Voluntare şi ai Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă (în total 317 persoane cu 97 mijloace de intervenţie), au intervenit în diferite situaţii, de monitorizare, evacuare apă şi salvare/evacuare persoane. 

Cele mai afectate localităţi, din cauza inundaţiilor, au fost Plutoniţa, Gura Humorului, în cartierul Bogdăneasa, şi Doroteia. În total, în toate zonele afectate de fenomenele meteo periculoase, s-au înregistrat 11 locuinţe inundate, 32 de anexe, 84 de curţi sau grădini şi 3 beciuri, de asemenea inundate. La ora 23:30 s-a intervenit pentru deblocarea DN17, pe raza oraşului Gura Humorului, care era blocat de aluviuni. În aproximativ jumătate de oră, militarii au îndepărtat toate resturile aduse de viituri pe carosabil şi au redat traficului drumul ce leagă Moldova de Ardeal. Pompierii militari au mai intervenit pentru evacuarea unor persoane, care erau cazate la cinci case de vacanţă, şi au rămas izolate din cauza unor podeţe avariate. Salvatorii au consolidat trecerile şi au evacuat 30 de persoane. După consolidarea căilor de acces, alţi 58 de turişti au rămas la pensiuni şi nu a mai fost necesară evacuarea lor. De asemenea, o altă intervenţie de salvare s-a desfăşurat în cartierul Bogdăneasa din oraşul Gura Humorului, unde o mamă cu fiica sa, care erau programate la medic, au fost trecute pe o punte de acces consolidată, cu ajutorul pompierilor militari. Ca şi în cazul inundaţiilor precedente, din localităţile Horodnic de Sus şi Horodnic de Jos, zonele critice au fost în permanent monitorizate pe tot parcursul nopţii, urmând ca în perioada următoare, comisii mixte să se deplaseze în teren şi, împreună cu autorităţile locale, să evalueze pagubele generate de inundaţii.