Pentru a face economie la hârtie,

Consilierii municipali suceveni se dotează cu tablete

·        Documentaţia pentru pregătirea întrunirilor aleşilor locali va fi trimisă prin poşta electronică, tabletele fiind asigurate de o firmă de profil, iar abonamentul fiind plătit de la buget     

·        Asigurarea materialelor de şedinţă în format electronic a fost propusă încă din 2004, însă, pentru că aleşii voiau şi laptop-uri, s-a renunţat la această soluţie.

Primul punct al şedinţei ordinare de ieri a aleşilor locali  suceveni a fost unul de modificare a Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Local al municipiului Suceava. Demersul legislativ a aparţinut primarului Ion Lungu şi consacră, începând cu întâlnire următoare a consilierilor, furnizarea în format electronic a materialelor care privesc fundamentarea proiectelor de hotărâre de pe ordinea de zi. Măsura are în vedere, economisirea hârtiei pe care erau printate materialele informative din mapa aleşilor, cât şi a celorlalte consumabile. O propunerea în acest sens a fost făcută într-o şedinţă anterioară a deliberativului municipal, de către alesul democrat liberal Lucian Harsovschi. Acesta a făcut apel la „spiritul ecologist” al colegilor din legislativ, cerându-le să se exprime în sensul renunţării la folosirea a tonelor întregi de hârtie. „Tot timpul se xeroxează şi ni se dau foarte multe hârtii, de ceea ar trebui ca, în perioada următoare, să modificăm Regulamentul şi, în anul 2014, să primim materialele în formă electronică”, a subliniat Harşovschi.  Potrivit expunerii de motive a primarului Ion Lungu, prin furnizarea informaţiilor prin mijloace electronice, autorităţile administraţie publice urmăresc, ca şi obiective, reducerea cheltuielilor publice, îmbunătăţirea accesului la informaţii de interes public, în conformitate cu legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal şi liberul acces la informaţii de interes public. „Avem o oportunitate, o firmă urmând a ne asigura tabletele pentru toţi consilierii, Primăria urmând să suporte cheltuielile cu abonamentele”, a precizat primarul Ion Lungu. Cu toate acestea, hotărârea prevede că materialele incluse pe ordinea de zi vor fi transmise în format electronic sau pe suport de hârtie, în funcţie de opţiunea alesului local.

Intenţia executivul local sucevean de realizarea de economii la cheltuielile cu mapele de şedinţă înmânate aleşilor, în vederea pregătirii şedinţelor deliberativului, a fost formulată încă din 2004.  Primarul Ion Lungu criticase în dese rânduri sumele mari alocate de la buget pentru furniturile de birou, fiind hotărât să le reducă. La acea dată, se propunea ca ca proiectele de hotărâre şi celelalte materiale ce urmează a fi dezbătute în plen să fie puse la dispoziţia aleşilor pe suport magnetic, respectiv pe dischetă sau compact disc. Cu toate că unora dintre aleşi le-a convenit ideea, alţii, venit au solicitat ca Primăria să le pună la dispoziţie şi câte un laptop. Soluţia, deşi modernă şi comodă, nu s-a dovedit viabilă, documentaţia în cauză imprimându-se, până în prezent, pe suport de hârtie. 

Finanţarea sportului sucevean, amânată cu 2 săptămâni

·        Programul fondurile nerambursabile acordate din bugetul local a căzut la vot din cauza propunerii privind diminuarea sumei prevăzută pentru handbal. 

·        „Întrucât sunt presiuni din partea celor care au nevoie de aceşti bani, vom avea o şedinţă extraordinară pe 13 martie,”, a precizat primarul Ion Lungu.

Consiliul Local Suceava a  amânat aprobarea Programului anual al finanţărilor nerambursabile din fonduri publice, pentru anul 2014. Proiectul de hotărâre a căzut la vot după ce consilierul PNL Corneliu Vornicu a propus tăierea a 200.000 de lei din suma propusă pentru handbalul universitar şi îndreptarea acestor bani înspre fotbalul de liga a doua. De asemenea, liberalul Vornicu a propus diminuarea de fonduri de la o serie de ramuri sportive şi prinderea de sume pentru altele, care erau excluse din proiect, precum dansul tematic, şahul, înotul şi tenisul de masă. Întrucât deja ramurile sportive din municipiul Suceava suferă de pe urma lipsei de finanţare,  o şedinţă  extraordinară se va ţine cel mai târziu pe 13 martie. „Până atunci, întrucât sunt presiuni din partea celor care au nevoie de aceşti bani, vom avea o şedinţă extraordinară pe 13 martie, dacă nu mai repede”, a precizat primarul Ion Lungu. În total, în cadrul programului anual al finanţărilor nerambursabile, din bugetul local vor fi disponibilizate 2,7 milioane de lei, înspre activităţile sportive urmând a fi îndreptat grosul, adică 2,5 milioane de lei. Astfel, fotbalul şi handbalul vor lua, fiecare, câte 1 milion de lei. În cazul celorlalte ramuri sportive, în număr de 13, rămâne disponibilă suma de 500.000 de lei, pentru rugby fiind prevăzute 150.000 de lei, iar pentru volei 100.000 de lei. Conform programului iniţial, de 40.000 de lei va avea parte tenisul de câmp, de 35.000 de lei - tirul sportiv, iar câte 30.000 de lei ar putea lua hocheiul, boxul şi baschetul. Pentru atletism este prevăzută suma de 25.000 de lei, iar pentru lupte, canotaj şi cupa bugetarilor la fotbal, câte 15.000 de lei de fiecare ramură. Ciclismul are la dispoziţie 10.000 de lei, iar darts(aruncarea săgeţii), doar 5000 de lei.

·        La capitolul „social” sunt prevăzute fonduri de doar 25.000 de lei, bani destinaţi activităţii recreative pentru bătrânii aflaţi în situaţii de risc şi marginalizare.

Cultura şi educaţia pot beneficia de alocări  de 177.200 de lei, cea mai mare sumă, cea de 100.000 de lei  urmând a ajunge la Fanfara municipiului Suceava. Ansamblurile folclorice de copii şi tineret se vor alege cu 30.000 de lei; activităţile recreative pentru copii şi tineret, cu 13.500; activităţile educative pentru copii şi tineret, cu 10.000 de lei; tipărirea de cărţi-cu 8.700 de lei; achiziţia de cărţi-cu 5.000 de lei activităţile pentru copii în vederea conservării tradiţiilor populare cu 5.000 de lei, iar arta şi vernisajele, cu 5.000 de lei. La capitolul „social” sunt prevăzute fonduri de 25.000 de lei, bani destinaţi activităţii recreative pentru bătrânii aflaţi în situaţii de risc şi marginalizare. Potrivit legii nr. 350/2005, finanţările nerambursabile din fonduri publice pot fi  alocate pentru activităţi nonprofit de interes general. Conform Regulamentului aprobat în şedinţa de ieri a Consiliului Local, finanţările nerambursabile se acordă persoanelor fizice şi persoanelor juridice fără scop patrimonial, de drept privat, cu domiciliul în municipiul Suceava.  

Primăria Suceava finanţează 800 de burse pentru elevi  

·        „Este un efort pe care îl face Primăria, alături de subvenţionarea abonamentelor de călătorie pe mijloacele de transport ale TPL”,  a declarat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu.

Aleşii locali din municipiul Suceava au aprobat, în şedinţa ordinară de ieri, numărul de burse şcolare de care pot beneficia elevii din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat. Astfel, pentru anul 2014, finanţate din bugetul local sunt 795 de burse, dintre care 39 de burse de performanţă, 573 de burse de merit, 9 burse de studiu şi 174 de burse de ajutor social. Disponibilă este suma de 350.000 de lei, plata burselor urmând a se face în limita acestor fonduri. Legea Educaţiei naţionale stabileşte că bursele se plătesc din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin şcolile din învăţământul preuniversitar de stat. Astfel, potrivit unei situaţii centralizatoare, cele mai multe burse de performanţă vor lua elevii de la Liceul cu program sportiv(9), Colegiul naţional de artă(7) şi Colegiul Naţional Ştefan cel Mare(5). În ceea ce priveşte bursele de merit, cei mai mulţi beneficiari sunt de la Colegiul naţional tehnic „Alexandru Ioan Cuza”(69), Colegiul naţional „Petru Rareş”(63) şi Colegiul naţional „Ştefan cel Mare”(9). La burse sociale se „remarcă” Şcolile normale „Ion Creangă” şi Colegiu naţional de artă. „Este un efort  pe care îl face Primăria, alături de subvenţionarea abonamentelor de călătorie pe mijloacele de transport ale TPL, atât pentru elevi, cât şi pentru studenţi”,  a declarat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu. Bursele de performanţă sunt în valoare de 100 de lei şi au ca beneficiari pe elevii cu rezultate deosebite obţinute la olimpiade, competiţii şcolare şi concursuri şcolare naţionale. Bursele de merit se ridică la 80 de lei şi sunt orientate către elevii cu rezultate bune adjudecate după participarea la acelaşi gen de activităţi, însă ţinute la nivel judeţean. Bursele de studiu de 60 de lei pe lună se acordă elevilor care provin din familii cuvenituri mici, iar de bursele sociale, de aceeaşi valoare, vor beneficia elevii care se încadrează în categoriile sociale defavorizate(orfani, cazuri medicale, elevi din mediul rural care învaţă în altă localitate, situaţii materiale grele)burse de ajutor social.

În instanţă,

Administratorul judiciar cere rezilierea contractului de concesionare a serviciului de transport dintre Termica şi Primărie     

·        Primarul Ion Lungu nu ştie care sunt motivele exacte ale acestui demers, neputând da relaţii despre programul de reorganizare a societăţii, care trebuia finalizat luna aceasta.

·        „Din momentul în care a intrat Termica în insolvenţă, din păcate nu mai avem niciun fel de informaţii de acolo, despre ce fel de decizii se iau”, a declarat şeful municipalităţii.

Administratorul judiciar al societăţii comerciale în insolvenţă Termica s-a adresat instanţei de judecată cerând rezilierea contractului de concesionare a serviciului de transport, furnizarea şi distribuire a agentului termic, semnat de firma de termoficare cu Primăria Municipiului Suceava. Ion Lungu, primarul municipiului Suceava nu a putut să spună care sunt motivele exacte pentru care a administratorul judiciar a făcut acest demers, arătând că, de când Termica a intrat sub administrare judiciară, nu are informaţii despre deciziile luate în legătură cu societatea din Lunca Sucevei. „Cei de la administratorul judiciar de la Termica nu stau deloc degeaba, în fiecare zi trimiţându-ne câte două notificări de dare în judecată. Având în vedere, probabil, că Primăria nu a acceptat majorarea tarifului şi acoperirea pierderilor, iar activitatea pe care o prestează ei astăzi produce pierderi, aceştia cer în instanţă rezilierea contractului de concesiune”, a precizat edilul şef, adăugând că, în aceste condiţii, autorităţile locale ar trebui să grăbească demersurile pentru scoaterea la licitaţie a delegării prin concesionare a serviciului amintit. Pe de altă parte, Lungu a precizat că nu poate da relaţii despre programul de reorganizare a Termica, care trebuia finalizat şi a aplicat începând din luna aceasta. „Este problemă despre care nu pot răspunde, întrucât, din momentul în care a intrat Termica în insolvenţă, din păcate nu mai avem niciun fel de informaţii de acolo, despre ce decizii se iau. Am înţeles că, mâine se întruneşte comitetul creditorilor, însă nu cunoaştem detalii”,  a declarat primarul Ion Lungu.

·        Pe 10 octombrie 2013, în tabelul preliminar al creanţelor erau înscrişi 38 de creditori, totalul creanţelor acestora fiind de 71,93 de milioane de lei.

Pe de altă parte, trebuie precizat faptul că societatea comercială Termica este în pericol să rămână oricum fără actualul obiect de activitate, deoarece serviciul de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic urmează a fi scos la licitaţie. În condiţiile în care licenţa de  transport, distribuire şi furnizare a expirat încă din luna iunie 2013, iar aceasta nu va fi reînnoită, Termica Suceava nu va putea participa la licitaţia publică de atribuire pe care o va organiza Primăria municipiului Suceava. Societatea comercială Termica a ajuns în situaţia reglementată de Legea nr.86/2006 privind procedura insolvenţei, după o lungă perioadă de probleme economico-financiare. În momentul în care starea lucrurilor a devenit evidentă din acest punct de vedere, la 11 iunie 2013, Consiliul de Administraţie al Termica a luat hotărârea de a se adresa instanţei şi a cere Tribunalului Suceava, Secţia Civilă, declanşarea procedurii generale a insolvenţei şi reorganizarea activităţii societăţii. În motivarea cererii, s-a arătat că în patrimoniul societăţii există un dezechilibru financiar bazat pe lipsa de lichidităţi şi că, din cauza insuficienţei fondurilor băneşti, Termica nu va mai putea plăti datoriile exigibile către creditori, valoarea acestora fiind de 45,64 de milioane de lei. Astfel, la data de 10 octombrie 2013, în tabelul preliminar al creanţelor erau înscrişi 38 de creditori, totalul creanţelor acestora fiind de 71,93 de milioane de lei. Unul dintre cei mai mari debitori sunt consumatorii casnici, cu datorii de circa 20 de milioane de lei, iar altul este Primăria municipiului Suceava, care achită periodic subvenţie în contul diferenţelor dintre tarifele energiei termice. Societatea comercială Termica Suceava are în concesiune, din anul 2000, prin preluarea de la Sucursala Electrocentrale Suceava, reţeaua de termoficare a municipiului Suceava, inclusiv instalaţiile aflate în exploatare în sistemul de transport şi distribuire a agentului termic.

Centrul de noapte din Suceava, ocupat mai mult de oameni ai străzii din alte localităţi

·        „De multe ori, îi ducem în localităţile lor, însă după o perioadă de timp, aceştia vin înapoi în Suceava”, a declarat primarul Ion Lungu.

Primăria municipiului Suceava va prelungi contractul de asociere cu Asociaţia „Lumină lină”, în vederea finanţării Centrului de noapte de pe lângă Biserica „Sfânta Vineri”, un proiect de hotărâre în acest sens fiind pus pe masa Consiliului Local. Şeful municipalităţii sucevene apreciază că, până acum, colaborarea cu unitatea de cult în cauză este una de succes, „centrul de noapte fiind ca şi un serviciu externalizat al Primărie municipiului Suceava”. „În fiecare an, în sezonul rece, acolo sunt găzduite persoanele care nu au cazare, fie că sunt de pe teritoriul municipiului Suceava sau din alte localităţi”, a subliniat ocupantul fotoliului din Areni. Lungu a arătat că, în luna decembrie 2013 în centrul respectiv au fost adăpostite 34 de persoane, dintre care 21 de oameni ai străzii  din reşedinţa de judeţ. În ianuarie 2014 au avut parte de câte un pat şi o masă caldă, 65 de persoane aflate dificultate, numai 25 fiind din Suceava. Pe parcursul lunii acesteia, la Centrul de noapte au fost cazate 52 de persoane fără acoperiş deasupra capului, 23 din urbea capitală de judeţ. Astfel, de ocrotire în faţa gerului şi precipitaţiilor s-au bucurat doar 69 de suceveni, ceilalţi 82 fiind pripăşiţii de prin alte localităţii.  „Prioritate au - mai ales pe timp de noapte - persoanele care nu au adăpost, femeile însărcinate, femeile cu copii, persoanele vârstnice, persoanele cu handicap şi bolnavii cronic. Cei din Suceava rămân o mai mare perioadă de timp, în comparaţie cu cei care nu sunt din  municipiu. Nu ascundem faptul că, de multe ori, pe aceştia din urmă îi ducem în localităţile lor, acasă, iar după o perioadă de timp, de una-două săptămâni, vin înapoi în Suceava”, a declarat şeful executivului local, Ion Lungu.  La fel ca şi în ani anteriori, pentru asigurarea funcţionării Centrului social de noapte şi reinserţie socială a persoanelor fără adăpost „Sfânta Vineri”, de la bugetul local al municipiului Suceava va fi alocată suma de 500.000 de lei.     

Eroare de înregistrare de peste 23.000 de suceveni, la recensământul din 2011 

·        Primarul Ion Lungu susţine că municipiul Suceava  are în evidenţe  114.251 de persoane şi nu 91.121 de locuitori, potrivit rezultatelor recenzării.

Municipiu Suceava  va avea la alegerile europarlamentare de pe data de 25 mai încă 6 secţii de votare, a anunţat ieri, primarul Ion Lungu. La ultimul scrutin, cel din decembrie 2012, la dispoziţia electorilor au fost 58 de secţii, măsura survenind unor proaspete reglementări cu specific care prevăd că  este obligatoriu ca o secţie de votare să aibă arondaţi cel mult 2.000 de cetăţeni cu drept de vot. Astfel, în urma normelor Autorităţii Electorale Permanente, 5 noi secţii de votare vor fi deschise în unităţi şcolare, respectiv la Şcolile normale nr.11 din cartierul Burdujeni şi nr. 9 din cartierul Obcini, o altă secţie urmând funcţiona în Gara Burdujeni. Cu acest prilej, primarul Ion Lungu a pus sub semnul îndoielii datele recensământului din toamna lui 2011, după care a rezultat că municipiul Suceava ar avea 91.121 de locuitori.  Edilul şef spune că la Direcţia de Evidenţă a Populaţie figurează 114.251 de suceveni, adică cu 23.130 mai mulţi în comparaţie cu rezultatele definitive ale recensământului populaţiei.  Şeful administraţiei sucevene crede că multe persoane nu au fost la domiciliu în momentul recenzării, iar altele pur şi simplu nu au s-au declarat. „Din anumite consideraţii, de a nu figura la asociaţiile de proprietari ori de teama unor taxe şi impozite suplimentare, mulţi nu s-au declarat la  recensământ. Nu cred că acesta a fost corect realizat, atât timp cât persoanele care nu erau acasă nu au fost înregistrate, altele nefiind  declarate de către membrii de familie”, a explicat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu.      

Judeţul Suceava are 220.000 de asistaţi social

·        Mai mult de o treime din populaţia judeţului Suceava este beneficiară a plăţilor de asistenţă socială. 

·        În mai puţin de 2 ani, numărul îndreptăţiţilor la beneficii de asistenţă socială s-a diminuat cu peste 60.000 de persoane.

O sumă de 183,8 milioane de lei s-a achitat, în 2013, în judeţul Suceava, cu titlul de prestaţii sociale, informează Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţii Sociale, printr-un raport în care se subliniază că beneficiari au fost nu mai puţin de 219.988 de persoane. Conform sursei citate, în evidenţa instituţiei sucevene se aflau în plată 177.058 de alocaţii de stat pentru copii, 1.330 de alocaţii de plasament 17.464 de alocaţii pentru susţinerea familiei, 5.581 de indemnizaţii pentru creşterea copilului, 833 de stimulente pentru creşterea copilului şi 7.014 de ajutoare sociale potrivit Legii venitului minim garantat. Anul trecut au primit ajutoare financiare pentru încălzirea locuinţei 10.302 de locuitori ai judeţului Suceava, prin mijlocirea a AJPIS acordându-se 11 ajutoare de urgenţă şi alte 3 ajutoare pentru refugiaţi. La începutul 2012, mai exact la finele primului trimestru anului potrivit unei informări a Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială, judeţul Suceava avea 280.306 beneficiari de prestaţii sociale. Aceasta înseamnă că, în mai puţin de 2 ani, numărul celor îndreptăţiţi la beneficii de asistenţă socială s-a diminuat cu peste 60.000 de persoane  „Prestaţiile sociale se încadrează în rândul măsurilor de redistribuţie financiară destinate persoanelor sau familiilor care întrunesc condiţiile de eligibilitate prevăzute de lege, iar serviciile sociale reprezintă ansamblul complex de măsuri şi acţiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale ale persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunităţilor, în vederea prevenirii şi depăşirii unor situaţii de dificultate, vulnerabilitate ori dependenţă, pentru creşterea calităţii vieţii şi promovarea coeziunii sociale”, se precizează în informarea AJPIS Suceava. Astfel, ţinând cont că, după recensământul din 2012, populaţia judeţului Suceava nu depăşea 614.451 de locuitori, se poate concluziona că mai mult de o treime a acestora din urmă este beneficiară a plăţilor de asistenţă socială.  Însă cu menţiunea că o persoană singură sau o familie formată din soţ/soţie, cu unul sau mai mulţi copii aflaţi în întreţinere, poate fi beneficiară a uneia sau a mai multor tipuri de prestaţii sociale concomitent 

Şomaj în creştere, în prima lună anului 2014

·        „Trendul crescător este specific acestei perioade, în care activităţile economice intră în stagnare din cauza sezonalităţii fluxului de lucru”, declară Mirela Adomnicăi, şefa AJOFM.

În prima lună a anului 2014, în judeţul Suceava rata şomajului a ajuns  la 6,87%, indicator în creştere, cu 0,44% faţă de luna decembrie şi cu 0,67% comparativ cu luna ianuarie 2013, informează directorul executiv al Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Mirela Adomnicăi.  Potrivit şefului AJOFM Suceava, sporul este cauzat, cu precădere, de şomerii care nu beneficiază de indemnizaţii de şomaj, dar care au solicitat înscrierea în bazele instituţiei în vederea accesului la pachetele cu produse alimentare finanţate din fonduri europene. De asemenea, o contribuţie la ascensiunea indicatorului o au peroanele care şi-au îndeplinit obligaţia legală de căutarea a unui loc de muncă, înainte de a beneficia de venitul minim garantat. „Am constatat că, practic, faţă de anul trecut, ceea ce a crescut este acea parte categoriei de persoane aflată în căutare unui loc de muncă, neindemnizate, în evidenţa noastră. Dacă numărul şomerilor indemnizaţi este aproximativ acelaşi cu cele din ianuarie 2013, a crescut cu 1.687 numărul neindemnizaţilor. Explicaţia vine din faptul că s-au înregistrat la AJOFM cei care aveau nevoie de ajutoarele alimentare acordate din stocurile Uniunii Europene. Pedealtă parte, mai nou, primăriile au renunţat să mai facă anchete sociale pentru ajutorul de încălzire, înlocuind-o cu adeverinţa pe care o eliberează instituţia noastră”, a arătat Adomnicăi. În baza evidenţele AJOFM Suceava figurează 17.298 de şomeri, cei mai mulţi fiind din zona Suceava, respectiv 5.866.                 În clasament urmează, în ordine descrescătore, zonele Fălticeni, cu 3.993 de şomeri; Rădăuţi(3.387), Cîmpulung Moldovenesc(1.208) şi Vatra Dornei(954). „Trendul crescător al ratei şomajului este specific şi repetitiv pentru această perioadă a anului, în care şi activităţile economice din anumite domenii  intră în stagnare datorită sezonalităţii fluxului de lucru, conducând la scăderea cererii pe piaţa forţei de muncă”, declară Mirela Adomnicăi, director executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava.  

Pentru dispozitive medicale, liste de aşteptare mai scurte

·        Anul trecut, fondurile alocate cu această destinaţie au fost cu 70% mai mari decât în 2012.

Durata de aşteptare pentru acordarea deciziilor de eliberare a dispozitivelor medicale a fost redusă graţie creşterii mărimii sumelor destinate special acestei activităţi. Astfel, potrivit dr. Adela Băişanu, preşedintele director general al Casei de Asigurări de Sănătate Suceava, anul trecut, fondurile alocate pentru suportarea contravalorii dispozitivelor medicale s-au ridicat la 4,27 de milioane de lei, cu 70% mai mari faţă de cele din anul 2012, care nu au depăşit 2,52 de milioane de lei. „Acest buget suplimentar a permis instituţiei noastre, să elibereze asiguraţilor 6.015  de decizii, comparativ cu 3.846 decizii emise în anul 2012. Decizii au fost emise şi pentru persoanele asigurate aflate pe listele de aşteptare din anii 2010, 2011 şi 2012, precum şi din prima jumătate a anului trecut”, a precizat dr. Adela Băişanu. Deciziile pe care persoanele asigurate de pe listele de aşteptare le-au primit au vizat procurarea de aparate auditive, orteze(pentru coloana vertebrala, membru superior şi inferior), încălţăminte ortopedică pentru proteze de membru inferior şi superior, cât şi dispozitive de mers, precum fotoliu rulant, cadru special, baston  sau cârjă. Potrivit dr. Adela Băişanu, Casa de Asigurări de Sănătate Suceava eliberează permanent, fără înscriere pe liste de aşteptare, decizii pentru sisteme stomice, dispozitive pentru incontinenţă urinară, cristaline artificiale, echipamentele pentru oxigenoterapie, dar şi în cazul tuturor tipurilor de dispozitive pentru copii.

Oferte speciale pentru angajatorii absolvenţilor cu studii din superioare din promoţia 2013

·        La bursa locurilor de muncă de pe 21 martie, agenţii economici care încheie contracte de stagiu vor primi câte 750 de lei pe lună pentru fiecare absolvent.

·        În 6 luni, angajatorul poate „experimenta” dacă absolventul corespunde exigenţelor şi să încheie cu acesta un contract de muncă pe o perioadă nedeterminată.  

Pe 21 martie, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă va organiza o bursă specială pentru absolvenţii de studii superioare. Directorul executiv Mirela Adomnicăi a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, că martie este ultima lună în care absolvenţii respectivi mai beneficiază de indemnizaţie de şomaj, expirând perioada de 6 luni în care au primit, lunar, un ajutor financiar de câte 250 de lei. „Vrem să intermediem comunicarea dintre angajatori şi absolvenţi, întrucât, din experienţele anteriore am realizat că aşteptările sunt diferite şi de o parte şi de cealaltă. De aceea, le vom pune faţă în faţă, absolvenţii să povestească ceea ce aşteptă ei de la viitorul loc de muncă, iar angajatorii să aibă posibilitatea să prezinte care sunt aşteptările lor”, evidenţiază Adomnicăi. 

Pe de altă parte, acest târg de forţă de muncă survine unei noutăţi în materie, adică Legii nr. 35 din 10 decembrie 2013, care intră în vigoare de pe 12 martie, şi care reprezintă o oportunitate pentru absolvenţii din ultima promoţie, în sensul că actul normativ oferă facilităţi angajatorilor care încadrează tineri din această categorie. Este vorba despre aceea că angajatorul unui absolvent de studii superioare, pe lângă contractul de muncă va încheia şi un contract de stagiu pe o perioadă de 6 luni. Stagiarul va avea un mentor din rândul angajaţilor cu vechime, iar după intervalul menţionat, în urma evaluării în faţa unei comisii, absolventul care trece testele se va alege un certificat care îi atestă o vechime de 6 luni în specialitate. Pe parcursul jumătăţii de an amintite, firma angajatoare primeşte câte 750 de lei pe lună pentru fiecare absolvent, însă acesta poate negocia, cu angajatorul, un salariu mai mare. „Legea doreşte să faciliteze tranziţia din sistemul de educaţie către piaţa muncii a acestor absolvenţi, inclusiv fără pauza de 6 luni care este perioada de şomaj. Legea permite ca acele 6 luni în care este efectuată perioada de stagiu, în baza unui contract anexă la contractul colectiv de muncă, să fie echivalate ca vechime în muncă”, arată directorul executiv al AJOFM, adăugând că angajatorul poate „experimenta fără efort financiar prea mare” dacă absolventul corespunde  exigenţelor şi să încheie cu acesta un contract de muncă pe o perioadă nedeterminată.  

Nu în cele din urmă, Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţii  de studii superioare vine pe fondul posibilităţii de încheiere a convenţiilor care încurajează agenţii economici care angajează absolvenţi ai promoţiei 2013.  Astfel, angajatorii în cauză vor avea parte de un sprijin de 500 de lei până la 750 de lei pe lună, timp de 1 an, în măsura în care menţin raporturile de muncă 18 luni de la data încheierii  contractului individual de muncă. Mirela Adomnicăi precizează că bugetul AJOFM permite încheierea a circa 200 de convenţii, în evidenţele instituţiei existând 122 de absolvenţi de studii superioare din promoţia 2013 care ar putea face obiectul prevederilor legale amintite. Cei mai mulţi, circa 40%, sunt absolvenţi cu studii economice, de management, marketing, de administraţie publică ori kinetoterapie, majoritatea provenind de la Universitatea „Ştefan cel Mare Suceava. 

Nouă agenţi de ocupare a forţei de muncă, înregistraţi la ITM Suceava

·        Dintre aceştia, 4 s-au înregistrat pe durata anului trecut.

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a avut, în intervalul ianuarie-decembrie 2013, 29 de acţiuni de verificare a modului în care angajatorii respectă prevederile privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României, anunţă inspectorul şef, Romeo Butnariu.  Şeful instituţiei sucevene precizează că, în prezent, în baza art. 8 lit. e din Legea nr. 156/2000, la ITM sunt luaţi în evidenţă 9 agenţi de ocupare a forţei de muncă, dintre care 4 s-au înregistrat pe parcursul anului 2013. „Cetăţenii români cu domiciliul în România, care lucrează în străinătate, beneficiază de protecţie în condiţiile stabilite de Legea nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate şi de acordurile, înţelegerile, tratatele sau convenţiile încheiate de Guvernul României, prin autorităţile competente, cu autorităţile publice similare din alte state”,  explică inspectorul şef sucevean. Butnariu arată că, în acest sens, doar în perioada ianuarie-iunie 2013, inspectorii de muncă din cadrul corpului de control relaţii de muncă au efectuat 8 controale. În urma constatărilor făcute,     s-au dat 2 amenzi în valoare de 15.000 lei, pentru remedierea deficienţelor fiind dispuse  5  măsuri. Inspectorul şef Romeo Bunariu a ţinut să mai precizeze că, în conformitate cu planul de cooperare operativă pentru combaterea imigraţiei ilegale a străinilor, cât a şi muncii la negru, anul trecut, în colaborare cu Oficiul Român pentru Imigrări, s-au efectuat controale la sediile firmelor în care cetăţenii străini, în baza autorizaţiei de muncă, desfăşoară o activitate. 

În luna Sărbătorilor de iarnă din 2013,

Numărul turiştilor din judeţul Suceava a crescut cu 6,5%

·        În judeţ au fost înregistrate 46.728 de înnoptări, 2.916, respectiv 6,2% din acestea, fiind ale turiştilor străini.

Comparativ cu ultima lună a anului 2012, în decembrie 2013 numărul înnoptărilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare din judeţul Suceava a crescut cu 6,5%, se arată în informarea oferită zilele acestea publicităţii de Direcţia Judeţeană de Statistică. Conform DJS, în luna Sărbătorilor de iarnă a anului anterior, în judeţ au fost înregistrate 46.728 de înnoptări, 2.916, adică 6,2% din acestea, fiind ale turiştilor străini. Astfel, numărul înnoptărilor a crescut cu 3,5% în cazul vizitatorilor români şi cu 88,5% în cel al străinilor. Pe zone turistice, cei mai mulţi turişti s-au cazat şi au rămas în structurile de primire turistică din zona montană(35,5%), urmate de zona staţiunii balneare Vatra Dornei (34,4%), structurile de primire turistică din municipiului Suceava(21,3%) şi „alte localităţi şi trasee turistice”, cu 8,8% din totalul înnoptărilor. În judeţul Suceava, Durata medie de şedere în ultima lună a anului 2013 a fost de 2,4 zile, cea mai mare fiind consmnată în zona Vatra Dornei, cea de 4,2 zile. În luna decembrie, indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune a fost de 19,5%, mai mare cu un punct procentual în raport cu decembrie 2012. Pe zone turistice, cel mai înalt nivel al indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, cel de 27,7%, s-a înregistrat în zona staţiunii balneare Vatra Dornei, urmată de reşedinţa de judeţ, municipiul Suceava, cu 25,5%. 

Peste două treimi din şomerii sucevenii au nivel redus de studii  

·        Pe grupe de vârstă, cea mai mare ponderea revine şomerilor având între 40 şi 49 de ani, care deţin 25,7% din total.

Peste două treimi din totalul şomerilor înregistraţi la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava o reprezintă categoria absolvenţilor cu nivel de instruire modest.    Potrivit raportului de activitate al AJOFM, distribuirea pe niveluri de instruire a celor 16.185 de şomeri aflaţi în evidenţele instituţiei sucevene la sfârşitul anului trecut, reliefează o ponderea dominantă - de 68,1% - a persoanelor cu studii primare, gimnaziale şi profesionale. Conform aceloraşi date, peste un sfert din totalul şomerilor, adică 25,7%, o reprezintă categoria celor cu nivel de instruire liceal şi postliceal, în timp ce 6,2% sunt şomeri absolvenţi de cursuri universitare. Pe de altă parte, pe grupe de vârstă, cea mai mare ponderea revine şomerilor având între 40 şi 49 de ani, care deţin 25,7% din total. La sfârşitul anului 2013, adică în luna decembrie, rata şomajului sucevean a fost de 6,43%, faţă de 5,67%, la finele lui 2012, creşterea, pe durata unui an, indicatorul cunoscând un salt de 0,76 de procente. „Cele două evoluţii ale ratei şomajului, cea din 2013 raportată la 2012, au un palier valoric apropiat în perioada lunilor, iunie, septembrie, dar parcursuri distanţate, la valori apropiate de 1 punct procentual, la începutul şi sfârşitul intervalelor. Dacă în perioadele ciclice de reducere a volumului activităţilor economice marcate de sezonalitate a continuat să crească numărul de şomeri - în lunile de iarnă şi primăvară - ridicând rata şomajului peste valorile din 2012, numărul mai mare de locuri vacante apărute în perioada estivală a anului 2013, cu 927 în plus faţă de 2012, au condus la acel palier  apropiat în evoluţia ratei şomajului din cei 2 ani”, se subliniază în materialul citat. 

Anul trecut,

Lucrări de remediere ecologică de doar 2,5 de milioane de lei, în perimetrele miniere sucevene

·   În judeţul Suceava există 71 perimetre miniere cu activitatea sistată

În judeţul Suceava, pentru refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate, în anul 2013 s-au realizat lucrări de remediere ecologică în valoare de 2,5 milioane de lei, evidenţiază Raportul de activitate pe anul trecut al Agenţiei pentru Protecţia Mediului. Potrivit informării instituţiei sucevene, în proporţie covârşitoare lucrările s-au făcut în perimetrele miniere închise Cariera Ostra şi Leşu Ursului, precum şi la Uzina de preparare Tarniţa, valoare acestora ridicându-se la 1,31 milioane de lei. Specialiştii APM spun că intervenţiile au constat, în principal, din lucrări de punere în siguranţă a iazului de decantare de steril uzinal Valea Tărnicioara, dar şi a iazului de decantare Valea Străjii. Pe de altă parte, în perimetrul minier închis Negoiu Românesc-Pietricelu-Călimani, valoarea demersurilor de reconstrucţie ecologică  nu depăşesc 939.500 lei. „În anul 2013 lucrările de închidere şi ecologizare în acest perimetru minier s-au derulat, din lipsă de fonduri, doar în perioada octombrie-noiembrie”, se arată în raportul de activitate al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava. Nu în cele din urmă, Sucursala Suceava a Companiei Naţionale a Uraniului a executat lucrări de refacere a mediului în perimetrul minier Crucea-Botuşana.  Cuprinse în proiectul tehnic de stabilire a garanţiei financiare anuale de refacere a mediului, valoarea intervenţiilor a  însumat 168.180 de lei.

În judeţul Suceava există 71 perimetre miniere cu activitatea sistată, dintre care 36 provenite din activitatea de cercetare şi explorare geologică, restul fiind perimetre miniere în care s-a desfăşurat activitatea de exploatare a zăcămintelor. Deşeurile miniere sunt depozitate în 190 de halde de steril provenit din explorarea-exploatarea substanţelor minerale utile, acestea ocupând o suprafaţă de 280 de hectare şi având un volum de 45,52 milioane de  metri cubi.

În 2013,

Peste 370 de fermieri suceveni au intenţionat să ia credite de la bănci cu care APIA are convenţii

În vederea sprijinirii fermierilor, Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură(APIA) Suceava a continuat relaţiile de colaborare cu băncile comerciale şi Fondul de Garantare a Creditului Rural, semnând convenţii şi acte adiţionale privind finanţarea capitalului de lucru pentru beneficiarii schemelor de sprijin pe suprafaţa, cât şi în vederea desfăşurării activităţilor curente de către beneficiarii schemelor de sprijin din sectoarele zootehnic şi vegetal, a anunţat directorul executiv Eugen Mogoş. Astfel, în anul 2013, Centrul Judeţean Suceava a eliberat 372 adeverinţe pentru credite, Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură având încheiate convenţii cu 10 unităţi bancare. Cei mai mulţi fermieri suceveni, respectiv 280, şi-au manifestat intenţia de contracta creditele de la CEC Bank. În preferinţele agricultorilor urmează BRD cu 31 de opţiuni, Banca Transilvania cu 30, Procredit, cu 13 şi BCR, cu 8. Conform oficialilor APIA adeverinţe din care rezulta că potenţialul beneficiar a depus cerere de plată pentru plăţile naţionale directe complementare, precum şi că, la solicitant, a fost efectuat controlul administrativ asupra corectitudinii declaraţiei prin care se apelează la sprijinul financiar al statului. Totodată, în adeverinţă se menţionează că, la momentul eliberării actului, beneficiarul nu face obiectul excluderii de la plată, precum şi faptul că sunt îndeplinite condiţiile generale pentru acordarea sumelor la care este îndreptăţit. Banca se angaja la respectarea nivelurile costurilor aferente acordării creditelor pentru beneficiarii plăţilor directe, astfel încât dobânda finală aplicată beneficiarului nu putea depăşi, la datarespectivă, ROBOR + 4 comisioanele aferente limitându-se la 1%. 

Într-un an,

Au dispărut peste 1300 de pensionari de invaliditate

·        Dintre cazurile amintite, 232 reprezintă ameliorări ale stării de sănătate, iar altele 79 altele sunt depensionări. 

Mai puţine persoane figurează în evidenţele Casei Judeţene de Pensii  ca beneficiare ale drepturilor pentru gradele de invaliditate. Conform conducerii instituţie sucevene, în urma activităţii de expertiză medicală în vederea încadrării într-un grad de invaliditate, în 2013, s-au înregistrat 1.278 de propuneri, doar 17 cazuri fiind respinse. Potrivit Cameliei Chitul, 302 persoane care au solicitat evaluarea proveneau din câmpul muncii, în timp ce 976 nu desfăşurau o activitate în cadru organizat.  În ceea ce priveşte structura noilor pensionări pe motiv de invaliditate, 231 de „expertizaţi” au fost încadraţi în gradul I, 581 în gradul al II-lea, iar 449 în gradul al III-lea. Directorul executiv Camelia Chitul evidenţiază că, în 2301, pe întreg Serviciul de expertiză au fost recuperate 258 de persoane, dintre care 232 s-au bucurat de ameliorări ale stării de sănătate, în timp ce 79 au fost depensionate.  

Anul trecut, în judeţul Suceava numărul total al pensionarilor de invaliditate a fost de 27.126, respectiv cu 1,328 mai mic faţă de 2012, când în evidenţele Casei Judeţene de Pensii erau 28.454 de pensionari din acest categorie. Activitatea suceveană de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă se desfăşoară în 5 cabinete, precum şi la Serviciului de expertiză al CJP.

Prelucrarea lemnului şi construcţiile, în topul accidentelor de muncă

·        Anul trecut, 8 suceveni şi-au pierdut viaţa în evenimente legate de serviciu, cu 2 mai mulţi comparativ cu anul 2012, însă cu mult sub nivelul din 2011, când accidentaţi mortal au fost 18 lucrători.

În judeţul Suceava, accidentele de muncă urmează o tendinţă de diminuarea numerică. Cel puţin aşa rezultă dintr-o informarea a Inspectoratului Teritorial de Muncă, potrivit căreia, anul trecut s-au înregistrat 58 de accidentaţi, faţă de 67 în 2012 şi 87 în 2011. În schimb, pe parcursul anului trecut, 8 suceveni şi-au pierdut viaţa în evenimente legate de serviciu, cu 2 mai mulţi comparativ cu anul 2012, însă cu mult sub nivelul din 2011, când accidentaţi mortal au fost 18 lucrători. Cei mai mulţi accidentaţi au fost înregistraţi în industria prelucrării lemnului; construcţii; transporturi şi exploatarea forestieră. În urma controalelor efectuate la angajatorii cu risc crescut de accidentare au fost constatate o serie de neconformităţi pentru care s-au dispus măsuri cu termene de remediere.

Principalele abateri depistate se leagă de neevaluarea riscurilor pentru securitatea şi sănătatea în muncă; lipsa instrucţiunilor proprii pentru aplicarea reglementărilor de securitate; neefectuarea controlului medical la angajare, cât şi a celui periodic. Pe de altă parte, s-a constat că nu sunt respectate reglementările legale privind amenajarea locurilor de muncă pentru lucrul la înălţime; că lucrătorii nu poartă salopete şi căşti de protecţie, săpăturile şi demolările fiind executate fără luarea măsurilor corespunzătoare de protejare a muncitorilor. „În acţiunile de control, inspectorii de muncă folosesc o dublă abordare care vizează, pe de o parte, controlul respectării cerinţelor legale, iar pe de altă parte, îndrumarea pentru realizarea de către angajatori a măsurilor de securitate şi sănătate în scopul îmbunătăţirii continue a condiţiilor de muncă”, a declarat inspectorul şef, Romeo Butnariu.  În 2013, cei 14 inspectori de muncă din cadrul Serviciului „Control securitate şi sănătate în muncă” au avut 1.516 de acţiuni de control, în urma cărora s-au stabilit 2.309 măsuri de remediere. Lucrătorii ITM au constat 1.930 de sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor aplicate fiind de 557.500 lei. Pentru abateri grave de la legislaţie, în 5 cazuri s-a luat măsura complementară a sistării a activităţii. 

Sute de suceveni ar putea fi şterşi de pe lista îndreptăţiţilor să primească locuinţe ANL 

·        „În măsura în care nu sunt aduse adeverinţe de venit, cât şi celelalte documente necesare, dosarele nu  mai sunt luate în considerare”, a avertizat primarul Lungu.

Sute de suceveni ar putea fi excluşi de pe lista cu potenţialii beneficiari de locuinţe construite cu fonduri guvernamentale acordate prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe. Primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, a anunţat ieri că aceştia nu şi-au actualizat documentaţia, până la termenul limită care a expirat pe 7 februarie, motiv din care dosarele în cauză nu mai sunt eligibile. „Din păcate, şi înspre surprinderea mea, din 980 de dosare au fost actualizate doar 117. În măsura în care nu sunt aduse adeverinţe de venit, cât şi celelalte documente necesare, dosarele nu mai sunt luate în considerare”, a avertizat Lungu. Punctajul cel mai mare acordat de Comisia socială, întrunită zilele trecute, este de 66 de puncte, fiind vorba despre o persoană singură care a făcut cerere la compartimentul specializat al  Primăriei în urmă cu 10 ani. Edilul-şef Ion Lungu precizează că, deşi nu s-au mai construit locuinţe ANL, în acest an până la 30 de familii ar putea, din diferite motive, să părăsească unităţile de locuit acordate în anii anteriori, acestea din urmă fiind orientate către solicitanţii din capul listei.  Potrivit legii, beneficiarii de locuinţe ANL vor avea vârsta sub 35 de ani la data depunerii cererii, aceştia şi membrii familiei lor netrebuind să mai deţină o locuinţă în proprietate sau cu chirie, una proprietate de stat, proprietate a unităţii administrativ-teritoriale sau a unităţii în care îşi desfăşoară activitatea solicitanţii, în municipiul Suceava ori pe o rază mai mică de 10 km faţă de reşedinţa de judeţ.  De asemenea, obligatoriu, titularul cererii de locuinţă trebuie să îşi desfăşoare activitatea în Suceava sau în localităţi limitrofe aflate la maxim 10 km de municipiu. La stabilirea punctajelor şi ordinii pe listă se iau în calcul situaţia actuală a titularului, starea civilă, numărul de persoane din întreţinere, starea de sănătate a tuturor, vechimea cererii sau nivelul studiilor sau al pregătirii profesionale.

Sucevenii nu vor mierea de la Uniunea Europeană

·        Deşi cele două cutii cu produsul apicol sunt aduse de mai multe zile, cei îndreptăţi nu se prezintă să le ridice.

·        Iniţial, mierea de albine a stat sub spectrul suspiciunii de falsificare, fiind retrasă pentru a fi înlocuită cu un produs nou.   

Primarul municipiului Suceava, Ion Lungu a făcut apel, ieri, la persoanele îndreptăţite să se prezinte la sediul Direcţiei de Asistenţă Socială de la Primăria din Burdujeni, să ridice mierea de albine, ultimul produs din pachetul cu ajutoare alimentare de la Uniunea Europeană. Edilul şef spune că, deşi acesta este disponibil de mai multe zile, beneficiarii sprijinului comunitar nu s-au îngrămădit să intre în posesia celor două cutii a câte 250 de grame de miere fiecare. „Aduc la cunoştinţa celor care beneficiază de ajutoare de la Uniunea Europeană că a venit mierea. Numai că, deşi a venit, lumea nu o ridică. De aceea, îi rog pe cei care au dreptul, să se prezinte la sediul din Burdujeni al Primăriei să o ridice”, a precizat şeful municipalităţii, menţionând că programul este de luni până vineri, între orele 9.00 şi 14.00. Reţinerea sucevenilor ar putea fi explicată prin aceea că, iniţial, mierea de albine nu a îndeplinit cerinţele caietul de sarcini, stând sub spectrul suspiciunii de a fi falsificată. De aceea, produsul a fost retras şi returnat la furnizor, pentru a fi înlocuit cu unul corespunzător indicatorilor din etapa de licitaţie. Anul acesta, pachetele cu produse alimentare au fost consistente, conţinând 16 kg de făină albă de grâu, 9 kg de mălai, 0,5 kg de paste făinoase, 5 litri de ulei, 2 cutii de roşii în suc propriu, 2 cutii de zacuscă, 4 cutii de conservă de carne de porc, o cutie de miere de albine şi 3 kg de zahăr. Beneficiarii suceveni, evaluaţi la aproximativ 5.800, provin din rândul familiilor şi persoanelor singure beneficiare de ajutor social; persoanelor cu handicap grav şi accentuat, adulţilor şi copiilor neinstitutionalizaţi; pensionarilor sistemului public de pensii, ale căror drepturi sunt în valoare de sub 400 lei; şomerilor indemnizaţi; şomerilor neindemnizaţi şi beneficiarilor legilor speciale, precum veterani şi văduve de război, persecutaţi din motive politice, luptători în Revoluţie etc. Conform Direcţiei de Asistenţă Socială, din totalul estimat, circa 5.000 de locuitori ai municipiului Suceava au luat produsele alimentare provenind din stocurile de intervenţie ale Uniunii Europene pentru persoanele cele mai defavorizate, cantitate ridicată fiind de 187.250 kg.

Din cauza nehotărârii consilierilor,

Sportul sucevean, lăsat fără finanţare până cel mai devreme în aprilie

·        „Deja este târziu, existând presiuni şi de la fotbal şi de la handbal”, susţine primarul Ion Lungu.

Sportul sucevean este lăsat fără finanţare, deoarece consilierii municipali încă nu s-au hotărât cum să repartizeze pe ramuri sumele care vor fi face obiectul licitaţiei organizate de către Primărie pentru accesarea fondurilor nerambursabile acordate anual de la bugetul local, potrivit legii. „Deşi am avut vreo 3 runde de consultări cu consilieri locali pe tema împărţirii fondurilor nerambursabile pentru activităţile sportive şi de cultură, nu s-a ajuns la un consens total”, a declarat primarul Sucevei, Ion Lungu. Primarul spune că în şedinţa din 27 februarie, va pune pe masa Consiliului Local un proiect „obiectiv” de hotărâre, prin care către handbal şi fotbal va fi prevăzut câte 1 milion de lei, în timp ce restul ramurilor sportive se vor putea bate pentru un total  de 500.000 de lei.  Chiar dacă iniţiativa legislativă va trece, Lungu consideră că deja este târziu, întrucât, după această primă etapă urmează publicarea în Monitorul Oficial a listei cu ramurile sportive finanţate, după care vor fi depuse proiectele, ţinută licitaţia şi abia apoi anunţaţi câştigătorii. „Deja este târziu, existând presiuni şi de la fotbal şi de la handbal. Dacă hotărârea va fi aprobată în şedinţa din 27 februarie, cu celeritate finanţările nerambursabile vor putea fi efectiv disponibile pe 1 aprilie. Mai devreme nu se poate”, a explicat şeful administraţiei locale. Ion Lungu a precizat, de asemenea, că iniţial propusese o alocare de 1 milion de lei pentru continuarea lucrărilor de la Catedrala „Naşterea Domnului”. Însă, pe durata consultărilor, aleşii locali au considerat că este mai bine ca suma „tăiată”, cea de 250.000 de lei, să fie îndreptată înspre unităţile şcolare de pe raza reşedinţei de judeţ. De altfel, prin operaţiuni similare, unităţile şcolare ar putea beneficia de un supliment total de 700.000 de lei. Finanţările nerambursabile se acordă, pe bază de proiecte, din fondurile publice pentru activităţi non‑profit de interes local. Beneficiari ai finanţărilor nerambursabile sunt persoanele fizice sau juridice fără scop patrimonial, respectiv asociaţiile, fundaţiile sau cultele religioase, în condiţiile legii.

Primăria Suceava a reuşit să vândă primul apartament ANL

·        „Am vândut o primă locuinţă, dar mai avem solicitări, în lucru fiind şi alte dosare”, anunţat primarul Ion Lungu.

Primăria Suceava a reuşit să vândă prima locuinţă ANL, cu 326 de euro pe metrul pătrat, aşa cum a fost acesta a fost impus de la nivel central.  Este vorba despre un apartament cu 2 camere de pe Bulevardul „1 Decembrie 1918”, preţul de vânzare fiind de 22.870 de euro(inclusiv TVA), la care se adaugă contravaloarea terenului cotă indiviză, de 2.436 de lei(fără TVA). Potrivit legii nr.152/1998, locuinţele pentru tineri destinate închirierii se pot vinde titularilor contractelor de închiriere, numai la solicitarea acestora, după expirarea a minim 1 an de închiriere neîntreruptă către acelaşi beneficiar sau către persoana către care s-a continuat închirierea, în condiţiile legii, fără ca vânzarea să fie condiţionată de vârsta solicitantului. „Am vândut o primă locuinţă, dar mai avem solicitări, în lucru fiind şi alte dosare. În măsura în care vindem locuinţe, ni se vor întoarce nişte bani şi vom putea continua investiţiile”, a iterat primarul Sucevei. De altfel, astăzi, Lungu este în Bucureşti, unde, la Agenţia Naţională pentru Locuinţe, va avea discuţii pe această temă. De mai mulţi ani, municipalitatea suceveană are aprobate investiţii pentru 80 de unităţi de locuit, acestea urmând să fie construite în zona Staţiunii de Cercetări şi Dezvoltare Agricolă, pe Bulevardul  „1 Decembrie 1918”.  Avantajul  este că în zonă există deja utilităţile necesare, reţele respective fiind amenajate atunci când s-au ridicat primele blocuri ANL, cât şi cele sociale. După efectuarea tranzacţiei, Primăria s-a ales cu un comision de 1%  din valoarea acesteia, deci cu 229 de euro.

În decembrie 2013, Consiliul Local a aprobat vânzarea a 21 de unităţi de locuit situate în cartierele Obcini şi Priveghetorii, acesta din urmă, aflându-se în preajma Gării Burdujeni. Potrivit Regulamntului, titularul contractului sau membrii familiei acestuia nu trebuie să aibă în proprietate o altă locuinţă, iar venitul mediu brut pe membru de familie, la data vânzării, nu va depăşi cu 100% salariul mediu pe economie. Locuinţele dobândite pe calea amintită nu vor putea fi înstrăinate decât după o perioadă de 5 ani de la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare. Sumele obţinute din vânzarea apartamentelor şi garsonierelor ANL sunt destinate exclusiv construirii de locuinţe, un comision de 1% din preţul de vânzare a acestora făcându-se venit la bugetul local.

APIA nu poate recupera banii primiţi necuvenit de către fermierii decedaţi ulterior

·        Urmărirea şi recuperarea debitelor îi vor viza pe inclusiv pe moştenitori. 

·        Din totalul datorat, de peste 13 milioane de lei, în perioada 2007-2013 gradul de recuperare a fost de 82%.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Suceava are 9.190 de debitori care datorează sume primite pe nedrept cu titlul de sprijin financiar pe suprafaţă în cadrul campaniilor 2007-2013, iar dintre aceştia 2.018 debitori au fost înregistraţi pe durata anului anterior. Potrivit raportului de activitatea al APIA Suceava, semnat de directorul executiv Eugen Mogoş, totalul debitelor puse pe seama fermierii în cauză s-au ridicat la 13,64 de milioane de lei, 2,57 de milioane de lei fiind sume primite necuvenit în anul trecut. „În activitatea de recuperare a creanţelor generate de derularea fondurilor europene pentru agricultură, respectiv FEGA şi FEADR, precum şi a celor din finanţarea de la bugetul de stat, APIA Suceava a luat toate măsurile în vederea constatării, înregistrării şi recuperării debitelor, întocmind note de fundamentare, procese verbale de constatare, înregistrând în Registrul debitorilor europeni şi urmărind transmiterea şi recuperarea acestor debite”, precizează Mogoş.  În perioada amintită, recuperate au fost peste 11 milioane de lei, 3,81 de milioane de lei în anul recent încheiat. Astfel, la sfârşitul anului 2013, s-a înregistrat un procent de recuperare a debitelor de 82%, demersuri făcându-se pentru diferenţa de 2,44 de milioane de lei. Din suma de 6,53 de milioane de lei recuperată pe durata anului trecut, cea mai mare parte este rezultatul compensării, prin plată voluntară făcându-se recuperări de alte 4,54 de milioane de lei. „Au fost întocmite si transmise 983 de notificări de plată în urma cărora procentajul de recuperare prin plată voluntară a crescut considerabil”, a iterat Mogoş. Şeful judeţean al APIA evidenţiază că înregistrate sunt inclusiv 210 debite ale fermierilor decedaţi, recuperare acestora dovedindu-se anevoioasă. „Au fost înaintate cereri către Camera Notarilor Publici pentru obţinerea certificatelor de moştenitor şi continuăm urmărirea şi recuperarea acestor debite, conform procedurilor”, a precizat directorul executiv la centrului judeţean al APIA Suceava, Eugen Mogoş.  Pe de altă parte, în  anul 2013, la APIA Suceava au fost înregistrate şi soluţionate 113 de contestaţii.