Tentaţi de cuantumul mai consistent,
Peste 1000 de suceveni au optat să primească în străinătate alocaţiile de
stat pentru copii
- · Nu este obligatoriu ca minorii să locuiască peste graniţă, alături de părinte, Grecia şi Cipru având alocaţii mai mici decât cea din România
- · În Austria, alocaţia pentru copii se acordă până la vârsta de 18 ani, de 26 de ani în cazul tinerilor care urmează studii superioare sau de 21 de ani, pentru cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă
Cei mai mulţi dintre sucevenii care lucrează în ţările Uniunii Europene au
preferat să primească alocaţia pentru copii de la statul în care îşi desfăşoară
activitatea. Este vorba despre lucrătorii cu acte legale de angajare şi stagiu
corespunzător de cotizare, cei plecaţi în străinătate fiind tentaţi, de regulă,
de cuantumul mai consistent al sprijinului familial pe care majoritatea
membrelor UE îl au consacrat. Mirela
Florea, directorul executiv al Agenţiei Judeţene pentru Prestaţii şi Inspecţie
Socială(AJPIS) Suceava declară că, în 2011, s-au înregistrat peste 1000 de
asemenea situaţii, părinţii fiind cei în măsură să ceară suspendarea alocaţiei
din ţară şi să primească dreptul în cauză în statul în care munceşte
legal. „Părintele este cel care are
dreptul şi libertatea de a-şi alege ţara în care va primi alocaţia pentru
copii. La cererea acestuia, instituţia noastră face demersurile de suspendare a
alocaţiei de stat, aplicându-se prevederile Regulamentului E 1408 privind
lucrătorii migranţi”, arată şefa AJPIS, subliniind că nu este obligatoriu
ca minorii să locuiască peste graniţă, cu părinţii plecaţi la lucru.
Mirela Florea ţine să precizeze că, în funcţie de statul membru al Uniunii
Europene, nu se poate vorbi exclusiv de alocaţia de stat pentru copii, aşa cum
este în România, ci despre „mai multe prestaţii unite”, acordat sub forma unui
beneficiu de asistenţă socială familială.
Astfel, dacă Grecia şi Cipru au cea mai mică alocaţie de stat pentru
copii, în Spania, în funcţie de veniturile cumulate, sprijin financiar primesc
doar familiile cu mai mult de 4 minori. „La
noi, dacă nu ai serviciu, primeşti venit minim garantat, alocaţie pentru
susţinerea familiei, alocaţie de stat
pentru copii, ajutor pentru încălzire etc, spre deosebire de ţările europene,
în care prestaţiile se dau numai dacă cel puţin unul dintre membrii familiei
lucrează. Este adevărat că, după caz, familia poate beneficia şi de o sumă de 30-50
euro pe lună pentru soţul care nu lucrează”, a declarat Mirela Florea,
directorul executiv al Agenţiei Judeţene pentru Prestaţii şi Inspecţie Socială
Suceava.
Sub incidenţa Regulamentului UE nr. 1408/71 intră alocaţia de stat pentru
copii în valoare de 42 lei, respectiv de 200 lei, dată
minorilor până la vârsta de 2 ani(3 ani, în cazul copiilor cu handicap); indemnizaţia
pentru creşterea copilului(600 de lei) sau
stimulentul lunar aferent(100 de lei); indemnizaţiile
speciale pentru creşterea copilului cu handicap, precum şi cele la care au
dreptul persoanele care îndeplinesc condiţiile de acordare a indemnizaţiei
conform OUG nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii
copilului.
Potrivit art. 73 din Regulamentul
1408/71, indiferent de statul membru de reşedinţă al lucrătorului migrant şi al
membrilor familiei sale, muncitorul în cauză are dreptul la prestaţiile din ţara
în care îşi desfăşoară activitatea. Astfel, dacă minorul are domiciliul sau
reşedinţa în România, iar părinţii desfăşoară activitate în Olanda, acest din
urmă stat va plăti prestaţiile familiale aferente copilului rămas pe teritoriul
ţării de origine, drepturi în cuantum de 63 euro lunar. Totuşi, dacă mărimea
prestaţiilor la care ar avea dreptul copilul în România este mai mare decât cel
acordat în statul de activitate al părinţilor, atunci statul român poate veni
cu un complement calculat ca diferenţă între valoarea celor două prestaţii. În
situaţia în care copilul îşi schimbă reşedinţa în statul de activitate al
părinţilor, România nu va mai fi obligată să achite complementul diferenţial cu
pricina. La stabilirea dreptului la indemnizaţia pentru creşterea copilului în
vârstă de până la 2 ani, pe teritoriul României, cele 12 luni de venituri
profesionale realizate înaintea datei naşterii copilului pot fi constituite
integral şi din perioadele în care persoanele au desfăşurat activităţi în alte
state membre ale UE sau în state care aparţin Spaţiului economic european.
|
|
