Microciparea, măsură de urgenţă pentru ţinerea sub control a câinilor fără stăpân  

·        Legea trebuie să prevadă sancţiuni drastice pentru proprietarii care se sustrag de la declararea şi identificarea caninelor, „deoarece s-au pierdut prea multe vieţi până acum”, crede şeful DSVSA, dr. Petrea Dulgheru

·        Cunoscut, în mod real, este doar în jur de 90% din numărul total al câinilor  de al curte, atât din mediul rural, cât şi din mediul urban

·        În prezent, fenomenul tinde să se inverseze, „câinii din mediul urban fiind căraţi cu maşina şi lăsaţi la marginea pădurii sau în mijlocul satului”

Prioritatea numărul unu în gestionarea câinilor, atât a celor cu stăpân, cât şi a maidanezilor, o constituie identificarea şi microciparea acestora, indiferent de mediul lor de provenienţă, este de părere directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Animalelor Suceava, dr. Petrea Dulgheru. Şeful DSVSA Suceava face această precizare pe fondul tragicului incident din comuna suceveană Dărmăneşti, în urma căruia un copil a fost sfârşit mortal de câini despre care se crede ar fi fost fără stăpân. Dulgeru spune că legea care prevede obligaţia acestei acţiuni se află încă în Parlament, opinând că actul normativ trebuie însoţit şi de reglementări ferme privind posibilitatea de intervenţie a medicilor veterinari, dar şi de sancţiuni drastice pentru proprietarii care se sustrag de la declarare şi identificare, „deoarece s-au pierdut prea multe vieţi”. Directorul executiv al DSVSA consideră că în situaţii excepţionale, se impun măsuri excepţionale, astfel încât în cazul unor evenimente de genul celui amintit, vinovatul să fie rapid depistat şi tras la răspundere. Dr. Dulgheru consideră că, alături de microcipare, trebuie promovate şi susţinute acţiunile de sterilizare, administrare corespunzătoare a resturilor menajere rezultate din gospodării, eutanasiere a animalelor agresive şi bolnave incurabil, astfel încât să aibă loc şi o reducere pe cale naturală a numărului în exces de canine. „Noi ca autoritate avem atât atribuţii de protecţie a animalelor, asigurare a bunăstării lor, dar şi aplicare de măsuri restrictive. Aşteptăm programul acţiunilor sanitar-veterinare de anul acesta, pentru că trebuie făcută catagrafia plătită de stat pentru toate speciile de animale din fiecare curte. Sunt catagrafiaţi inclusiv câinii cu stăpân, proprietarii fiind înregistraţi într-un registru special, în care se menţionează numărul animalelor, rasa acestora şi semnele particulare, iar pentru fiecare exemplar se eliberează şi câte un carnet de sănătate”, evidenţiază şeful DSVSA. În momentul de faţă, ca procedură, câinii de la curte sunt vaccinaţi antirabic o dată pe an, în lunile octombrie, noiembrie şi decembrie, acestora aplicându-li-se şi tratamentul contra viermilor, astfel încât să fie împiedicată transmiterea bolilor contagioase şi parazitare la celelalte animale, dar şi la om. „Însă, trăim în România reală şi, mai există şi români care deţin câte 3 sau 4 câini, declară numai unul, în timp ce despre ceilalţi spun că sunt fără stăpân”, relevă Dulgheru, menţionând că  atunci când vaccinul şi manopera sunt gratuite, există şansa declarării majorităţii caninelor din gospodării.  De aceea, după acţiunea de anul trecut, cunoscut, în mod real, este doar în jur de 90% din numărul total al câinilor cu stăpân, atât din mediul rural, cât şi din mediul urban. Cât despre câinii vagabonzi, dr. Dulgheru precizează că aceştia există inclusiv la sate, răspunderea pentru gestionarea acestora revenind autorităţilor locale comunale, orăşeneşti şi municipale. Potrivit dr. Petrea Dulgheru, în prezent, fenomenul tinde să se inverseze, „câinii din mediul urban fiind căraţi cu maşina şi lăsaţi la marginea pădurii sau în mijlocul satului”.