„România a căzut pradă lipsei de competenţă”

·        interviu Stela Acatrinei, fost vicepreşedinte PRM al executivului în legislatura 2004-2008, candidat  la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean la alegerile din iunie 2012

Dna Acatrinei, sunteţi un bun specialist în domeniul administraţiei publice. Ce v-a determinat, totuşi, să nu treceţi în tabăra PDL, la momentul în care acest partid v-a oferit un post de conducere?  

Am luat această decizie din convingerea şi dorinţa de a demonstra că, în politică, rareori mai sunt şi oameni care ţin foarte mult la demnitate, persoane cu caracter, care nu se apleacă încotro bate “vântul puterii”, doar pentru a mai câştiga 4 ani de linişte, renunţând la principii, la convingeri şi, practic, la tot ce îi caracteriza anterior. Părerea mea este că tăria de caracter te face mai puternic, chiar dacă decizia pe care o ei, îţi aduce unele neplăceri de moment.

În opinia dvs., cine  poate să fie aspirant la un fotoliul de demnitate publică?

Cred că una dintre calităţile care lipseşte cu desăvârşire aleşilor noştri este altruismul: ei nu ştiu să-şi iubească semenii, să lucreze pentru ei şi să şi-i apropie. Ca om politic, trebuie să gândeşti că oricare dintre cei care îţi cere, acum, ajutorul, ar fi putu fi în locul tău, dar împrejurările sau poate destinul, au făcut ca tu să fii alesul. Altruismul presupune să îi crezi la fel de inteligenţi şi de pricepuţi pe cei din jur, să vezi partea lor bună, să nu jigneşti, să fii furnizor de speranţă, deoarece speranţa este cea mai mare avere. Întotdeauna, trebuie să îi pui pe primul plan pe ceilalţi, să te ocupi de problemele lor, înainte de a te preocupa de cele personale. Numai că, la noi, lucrurile nu stau aşa: politicienii se ocupă de oameni numai în campania electorală, pentru a le lua voturile, iar 4 ani, după aceea, îşi văd numai de interesele proprii şi de grup.

Ce şansă daţi actualei coaliţii? Credeţi că după următoarele alegeri va accede din nou la guvernare?

Convingerea mea este că oamenii nu îi urmează pe politicienii iresponsabili, care nu şi-au respectat angajamentele faţă de cetăţenii care i-au adus la conducere. De sloganul “să trăiţi bine” nici nu mai poate fi vorba, atâta timp cât actualii guvernanţi au distrus tot ce se putea distruge, în domeniul învăţământului şi sănătăţii, prin desfiinţarea şcolilor şi a spitalelor, prin năruirea speranţelor, prin tăierea salariilor, a pensiilor şi concedierile masive, dar şi prin politizarea excesivă, potrivit zicalei ”nu este nimic altceva mai uşor decât să vorbeşti, să promiţi şi nimic mai greu, decât să faci, în fiecare zi, ceea ce făgăduieşti”. Dacă vom continua cu actuala putere, vom fi cu adevărat o generaţie pierdută, iar cea viitoare va merge înspre nicăieri, fără urmă de speranţă.

Ce credeţi că le lipseşte liderilor care conduc destinele colectivităţilor locale, dar şi la nivel mai larg?

Generozitatea nu este ceva ocazional, ea izvorăşte din suflet, este rezultatul auto-mulţumirii, iar aceasta din urmă nu apare numai pe măsură ce reuşeşti agoniseşti tot mai mult. Politicienii trebuie să înţeleagă să îşi iubească mai mult semenii, să lase de o parte aroganţa şi să nu permită ca banul să pună stăpânire pe ei, devenind sclavii lui. Acest lucru s-a întâmplat în ultimii 22 de ani, când politicienii noştri au stors toate resursele de care dispunea ţara, obiective de interes strategic fiind înstrăinate din patrimoniul României. Toţi cei care au guvernat nu s-au preocupat ca orice investiţie să se răsfrângă pozitiv  asupra comunităţii, făcând cheltuieli doar de dragul de a îngropa banii noştri, ai tuturor, chiar dacă sunt din fonduri europene. Nu s-a pus accentul pe investiţiile în producţie, care să aducă plusvaloare şi de care să beneficieze inclusiv generaţiile care vin din urmă, şi care nu au nici un orizont, decât plecarea peste graniţe.

Ce credeţi că se poate mai poate face acum, ţinând cont de criza economică în care a ajuns România?

Convingerea mea este, că la ora actuală, România se confruntă cu o criză multiplă, economică, financiară, instituţională, însă cea mai acută este criza de lideri, pe care o consider cea mai periculoasă. Actualii lideri, nu au calificarea corespunzătoare posturilor pe care le ocupă, începând de la nivelul instituţiilor centrale şi până la cele locale, ceea ce induce o acută  lipsă de motivaţie pentru cei care urmează o formă de pregătire superioară. Ţara noastră a căzut pradă lipsei de competenţă: nu se creează locuri de muncă, exportul este la limita avariei, iar leul stă să “rupă cuşca”,  fiind ţinut în frâu doar de Banca Naţională. La toate nivelurile singurul criteriu de ocupare a unui post sau de promovare este adeziunea la partidul aflat la putere, în timp ce competenţa, experienţa, respectul faţă de profesie sunt lucruri despre care nici măcar nu se mai vorbeşte. Democraţia este revendicată de toate regimurilor, însă după alegeri ne confruntăm cu nerespectarea legilor şi chiar cu o lipsă de legitimitate a celor care guvernează. Am convingerea că se mai poate face ceva: o schimbare de atitudine faţă de cei care nu şi-au respectat angajamentele luate în timpul campaniilor electorale, printr-o nouă opţiune a electoratului.

Ce părere aveţi despre afacerile de partid şi ce îşi propune Partidul România Mare în următoarea legislatură?

Sistemul de “cumetrie”, extins la toate nivelurile, a acaparat, ca o caracatiţă toate instituţiile şi, mai grav a afectat imaginea noastră în exterior, România fiind percepută ca o ţară cu un grad foarte ridicat de corupţie şi cu un nivel scăzut de experienţă a celor care ne conduc. În primul rând Partidul România Mare îşi propune ca, în viitoarea legislatură, să contribuie, prin candidaţii pe care îi va avea, la schimbarea percepţiei despre oamenii politici, venind cu aspiranţi corecţi, pregătiţi, neimplicaţi în afaceri murdare şi dedicaţi rezolvării problemelor cu care se confruntă populaţia.

Ce obiective veţi urmări, în calitate de candidat la una dintre funcţiile de demnitate publică ?

Importantă este redarea demnităţii românilor, care astăzi sunt calomniaţi de înşişi conducătorii lor, crearea condiţiilor ca ei să  poată munci, să-şi întreţină familia, aici în România, dar şi aşezarea valorilor în ierarhia lor logică, fie că este vorba despre cadrele didactice, medicale, funcţionarii statului, angajaţii din sectorul economic sau agricol. Susţin munca apreciată şi remunerată la valoarea ei justă şi sprijinirea persoanelor care cu adevărat au nevoie de sprijinul statului: bolnavii, copiii orfani, bătrânii şi minorii din unităţile de asistenţă socială. O mare importanţă voi acorda pornirii motoarelor din industrie, în special în sectoarele în care judeţul dispune de materie primă, cele ale mineritului, lemnului, textilelor, alimentară, precum şi dezvoltarea sectoarelor alternative de energie. Un loc prioritar voi rezerva repoziţionării agriculturii, cu toate ramurile ei, ca domeniu strategic pentru siguranţa alimentară a populaţiei. Nu în cele din urmă, în centrul preocupărilor noastre va fi îmbunătăţirea infrastructurii din transport, turism, învăţământ, sănătate şi cultură.

Ce calităţi consideraţi că ar trebui să aibă viitorul conducător al judeţului?

În opinia noastră, a PRM, viitorul conducător al judeţului va trebui să fie o persoană bine pregătită, cu o experienţă substanţială în administraţia publică, cunoscător al problemelor care sunt de competenţa Consiliului Judeţean şi unităţilor subordonate. Este obligatoriu ca şeful executivului judeţean aibă capacitatea de a fi preşedintele tuturor locuitorilor judeţului, şi nu  doar a celor membri ai partidului din care acesta face parte. Nici locuitorii şi nici primarii nu trebuie să sufere! Este necesar ca şeful administraţie judeţene să facă tot ceea ce este prioritar pentru judeţ şi să se ţină de cuvânt, să nu câştige alegerile prin cumpărarea voturilor, prin fraudă sau minţirea populaţiei. Priorităţile judeţului nu se stabilesc în funcţie de interesele personale sau de grup, ci conform nevoilor reale. Preşedintele ales nu trebuie să schimbe angajaţii în funcţie de carnetul de partid, ci să aibă ca unic criteriu competenţa. El trebuie demonstreze capacitatea de a-şi îndeplini atribuţiile consfinţite prin Legea administraţiei publice locale, aceea de a administra nemijlocit patrimoniului judeţului, şi nu prin intermediul unei persoane care nu a participat la alegeri. Preşedintele Consiliului Judeţean va trebui să preia şi să păstreze tot ce au realizat bun predecesorii săi, să nu fie răzbunător şi să nu distrugă oameni ori cariere. Acestea sunt convingerile mele si cu acestea voi candida la cea mai înaltă funcţie de demnitate publică locală, cea de preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava.