Codul muncii a scos din subteran contracte de muncă nedeclarate şi activităţi nefiscalizate 

Circa 80% din contractele active sunt cu normă întreagă şi pe durată nedeterminată, ceea ce ar putea însemna locuri de muncă sigure

„Existau foarte multe persoane care lucrau  în servicii, ca propriul lor angajat, şi care, pe fondul noilor reglementări, au optat pentru o formă juridică de funcţionare”, arată şeful ITM Ionuţ Radu CreţuleacPersoanele prinse că prestează la negru pot fi sancţionate cu  amendă variind între 500 şi 1000 de lei de persoană

Modificările la Codul muncii, intrate în vigoare în mai 2011, au dus la creşterea semnificativă a numărului contractelor de muncă active, susţine şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, Radu Ionuţ Creţuleac. Potrivit oficialului sucevean, noile prevederi legale au determinat ieşirea din „subteran” a locurilor de muncă nedeclarate la ITM, un rol important avându-l atât campaniile de informare, cât şi controalele efectuate de inspectorii de muncă. Creţuleac semnalează că, de regulă, cantitatea de locuri de muncă creşte odată cu desprimăvărarea şi reluarea activităţilor în activităţile sezoniere, însă, din luna mai 2011, s-a observat o sporire accelerată a numărului contractelor de muncă active. Astfel, la finele lunii august a anului trecut s-a înregistrat un maxim din acest punct de vedere, la acel moment depăşit fiind numărul de contracte de muncă active existente în octombrie 2008. Inspectorul şef sucevean recunoaşte că nu există o similaritate între numărul de noi contracte de muncă active şi cel de noi locuri de muncă. Pentru a ilustra deferenţa, acesta a exemplificat cu ceea ce s-a întâmplat, în acea perioada, la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava, instituţie la care s-au cerut foarte multe repartiţii pentru locuri de muncă care deja erau ocupate, dar nu şi declarate la ITM. „S-au creat şi noi locuri de muncă, însă majoritatea o reprezintă cele scoase la suprafaţă. S-a remarcat că, la intrarea în vigoare a modificărilor la Codul muncii, mulţi angajatori au mers la AJOFM şi au cerut repartiţii pentru locuri de muncă, dar nu şi oameni care să le ocupe, deci nemaifăcându-se o recrutare. Practic, aceştia din urmă lucrau la negru, contractele de muncă ieşind la suprafaţă prin transmiterea la ITM, în REVISAL”,  evidenţiază Radu Ionuţ Creţuleac. Şeful ITM Suceva reliefează că numărul de contracte noi de muncă a fost în ascensiune şi graţie creşterii numărului societăţilor mici care s-au înregistrat la Oficiul Registrului Comerţului, agenţi economici de genul persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale sau asociaţiilor familiale, provenind, în special, din zona serviciilor. „Existau foarte multe persoane care lucrau în servicii, ca propriul lor angajat, şi care, pe fondul noilor reglementări, au optat pentru o formă juridică de funcţionare. Astfel a ieşit la iveală o serie de activităţile care nu erau fiscalizate”, precizează oficialul Inspectoratului Teritorial de Muncă. Un aspect deosebit de important este acela că în jur de 80% din contractele de muncă active sunt cu normă întreagă şi pe durată nedeterminată, „ceea ce înseamnă locuri de muncă sigure şi relativă stabilitate”. Creţuleac a ţinut să pună în evidenţă că încheierea unui contract de muncă pune sub protecţia legii, deopotrivă pe angajat, dar şi pe angajator. „Inexistenţa contractelor de muncă pune în culpă pe ambele părţi, pentru că, acum, pot fi sancţionaţi şi lucrătorii care prestează al negru, amenda variind între 500 de lei şi 1000 de lei de persoană”, semnalează şeful ITM Suceava, Radu Ionuţ Creţuleac.