Concedieri după criteriul „Ultimul venit, primul plecat” la Direcţia de Asistenţă Socială
· Peste 200 de lucrători din sistemul de asistenţă socială pleacă acasă
Mai mulţi salariaţi ai Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului Suceava rămân fără slujbe, după ce consilierii judeţeni au luat o hotărâre în acest sens. Este vorba despre reducerea de la 2050 la 1846, respectiv cu 204, a numărului de personal de la instituţia din subordinea Consiliului Judeţean, cei în cauză urmând a pleca acasă de pe 15 martie. Preşedintele Consiliului Judeţean Gheorghe Flutur a declarat că se aşteaptă, în continuare, apariţia Codului asistenţei sociale şi introducerea standardelor de cost, întrucât cheltuielile din sistem sunt foarte mari. De asemenea, dl. Flutur spune că a cerut o verificare a modului în care se acordă certificatele de handicap, mai ales pentru învăţământul special. Aceasta în condiţiile în care numărul beneficiarilor de servicii de asistenţă socială din toate categoriile a crescut, faţă de 2008, de la 13.000 la 18.000. „Există nişte deficienţe şi toate măsurile pe care le luăm trebuie să le orientăm înspre reducerea cheltuielilor care ne apasă”, reliefează şeful administraţiei judeţene. Dl Flutur a pus în vedere că sindicatul din asistenţa socială a întocmit lista nominală cu disponibilizaţii, însă, pe viitor, la sugestia consilierilor judeţeni, la concediere se va ţine seama şi de criteriul propus de aceştia: „Ultimul venit, primul plecat”. „Unul dintre criterii va fi şi acesta, ţinând cont şi de o anumită vechime, cât şi de ceea ce poate face un om la 50 de ani”, a explicat şeful executivului judeţean, Gheorghe Flutur.

Modernizarea reţelelor a cauzat pagube Termica
· Sistarea livrării agentului termic pe durata lucrărilor din sistem a dus la diminuarea cu 17% a producţiei
Societatea de termificare suceveană Termica a încheiat anul 2009 cu importante nerealizări. Aşa rezultă dintr-o situaţie referitoare la activitatea firmei, în care se reliefează că, în ceea ce priveşte energia termică pentru încălzire şi apă caldă, diminuarea este considerabilă. „Energia termică produsă a înregistrat o scădere de circa 17% faţă de anul anterior, producţia fiind preponderent afectată de oprirea furnizării apei calde menajere pe perioada de vară, datorită efectuării lucrărilor de reabilitare a sistemului de termoficare”, se arată în informarea Termica. Întrucât Termica produce în cogenerare, o scădere importantă este evidenţiată şi la energia electrică. Astfel cantitatea produsă anul trecut a fost cu aproximativ 25% mai mică decât cea realizată 2008, cauza constând în aceea că tranzacţiile s-au efectuat doar în interiorul cantităţilor stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei Electrice(ANRE) pe contracte reglementate, fără accesarea pieţei concurenţiale. „Acest aspect a fost generat de preţurile mari de achiziţie a hulei energetice, de circa. 2,5 ori mai mari decât în anul anterior, implicit de costurile variabile ridicate aferente energiei electrice”, evidenţiază materialul citat. În acest context, în 2009 Centrala Electrotermică(CET) de la Suceava a funcţionat, cu ambele capacităţi de producţie, doar 4702 de ore faţă de 6303 cu un an în urmă.

Peste 300 de firme sucevene au dat faliment anul trecut

Criza economică îşi pune amprenta şi asupra activităţii economice sucevene. Astfel, în anul 2009, în judeţul Suceava radiate au fost 993 de firme. Cel puţin aşa relevă o informare a Oficiului Registrului Comerţului, potrivit căreia pentru 318 de agenţi economici, motivul radierii a fost declanşarea procedurii insolvenţei. În alte 280 de cazuri măsura s-a luat ca urmare a nedepunerii situaţiilor financiare anuale, iar în 395 de situaţii radierea avut la bază hotărâri voluntare sau alte motive. La începutul anului, pe teritoriul judeţului Suceava existau 23.574 de agenţi economici, 12.862 fiind din categoria societăţilor comerciale. Dintre acestea din urmă, 321 sunt societăţi pe acţiuni, 12.396 societăţi cu răspundere limitată, 144 societăţi în nume colectiv şi o societate în comandită simplă. De asemenea, în evidenţa ORC Suceava mai figurau 75 organizaţii cooperatiste, 5 regii de interes local, 90 de diverse sucursale, precum şi 10.542 de asociaţii familiale şi persoane fizice.

Cădere dramatică a tăierilor ilegale din pădurile sucevene
· În ultimul an, volumul de masă lemnoasă doborât abuziv s-a diminuat cu aproape 75 la sută
Numărul tăierilor abuzive, precum şi volumul masei lemnoase pusă ilegal la pământ, au cunoscut, în ultimul an, o scădere de-a dreptul remarcabilă. Astfel, potrivit conducerii Inspectoratului de Regim Silvic şi Vânătoare(ITRSV) Suceava, pe parcursul anului 2009 lucrătorii instituţiei au avut 333 de inspecţii de fond, prilej cu care s-a depistat ca fiind tăiat ilegal un volum de 2941 de metri cubi de material lemnos. Directorul coordonator Costel Girigan, spune că, astfel, s-a constatat că volumul total de masă lemnoasă tăiată ilegal pe raza judeţului, inventariată prin controalele ITRSV, a scăzut de la 11.304 metri cubi în 2008 la 2.941 metri anul trecut, adică cu aproape 75%. În aceeaşi tendinţă s-a încadrat şi numărul de infracţiuni silvice consemnate şi înaintate instanţelor de judecată de instituţia suceveană, diminuarea comparativă fiind de la 153 la 70 de speţe. „Tendinţa de scădere a volumului de masă lemnoasă tăiată ilegal a continuat şi în anul 2009, aceasta fiind datorată măsurilor de asigurare a pazei pădurii particulare prin ocoale silvice”, arată Costel Girigan, adăugând că această stare de lucruri este şi urmare a diminuării activităţii agenţilor economici de profil. În 2009, inspectorii silvici au întreprins 659 verificări de exploatare şi peste 2000 de controale la punerea în valoare a masei lemnoase, cea mai mare parte a acestora în pădurile proprietate privată a persoanelor fizice. Cu ocazia descinderilor s-au dat 105 amenzi, însumând 18.320 lei. Principalul obiectiv al verificărilor la punerea în valoare a fost stoparea marcării de arbori sănătoşi ca şi produse accidentale.

PD-L dă apă la moară tendinţelor separatiste ale UDMR
· PRM Suceava este împotriva prezenţei miniştrilor unguri în Guvern şi a prefecţilor şi subprefecţilor în judeţele fără comunităţi maghiare
Partidul România Mare nu agreează prezenţa în Guvern a celor patru miniştri ai UDMR. Vicepreşedintele organizaţiei judeţene Suceava a PRM, Vasile Cerlincă, a exprimat acest punct de vedere într-o conferinţă de presă, menţionând, spre exemplu, că instalarea la conducerea Ministerului Culturii şi Cultelor a unui ungur, respectiv a lui Kelemen Hunor, a fost criticată de însuşi Preafericitul Daniel. Dl. Cerlincă îşi exprimă nemulţumirea şi faţă de existenţa a 5 prefecţi şi 10 subprefecţi ai minorităţii maghiare, unii dintre aceştia în judeţe în care nu există comunităţi ungureşti. Viceliderul sucevean consideră că aceasta este rezultatul trocului pe care PD-L l-a făcut pentru a pune mâna pe putere, precum şi al dorinţei UDMR de a obţine posturi în Guvern, „aşa cum o face de fiecare dată şi cu oricare partid”.
„Noi cei de la Partidul România Mare considerăm că este o pată pentru România. Nu mai există naţionalişti şi forţe patriotice în ţara aceasta, fiind puşi în guvern unguri care prin declaraţiile lor cer autonomie şi arborează steagul maghiar pe instituţiile publice româneşti. Mai mult, în prefecturile amintite, precum şi în multe primării, români sunt puşi de minoritari să înveţe limba maghiară”, opinează vicepreşedintele organizaţie judeţene Suceava a PRM. Vasile Cerlincă a mai spus că prin noul proiect de împărţire pe regiuni ai României, PD-L dă apă la moară tendinţelor separatiste ale UDMR.

Din cauza restricţiilor la cheltuielile de personal,
Restructurări la Consiliul Judeţean
· Şapte posturi contractuale sunt desfiinţate, iar serviciul de achiziţii publice este redus până la dimensiunea unui birou
· Accent se pune pe suplimentarea funcţiilor publice economice care să tragă mai mulţi bani din proiecte
Consiliul Judeţean Suceava operează modificări ale numărul de personal, funcţiilor publice, organigramei şi statului de funcţii. Acestea au fost aprobate ieri în şedinţa ordinară a legislativului judeţean şi hotărârea fiind luată în baza imperativelor de creşterea a eficienţei activităţii cabinetului preşedintelui şi aparatului de specialitate a executivului judeţean, precum şi pe fondul necesităţii măsurilor de reducere a cheltuielilor de personal impuse de la centru pentru 2010. „Din cauza restricţiilor bugetare şi bugetului redus al cheltuielilor de personal în anul 2010, este necesară restructurarea în cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean”, se arată în expunerea de motive al proiectul de hotărâre. Astfel, faţă de organigrama şi statul de funcţii aprobate anterior, numărul total de personal se diminuează de la 195 la 188 posturi, fiind vorba de o reducere de 7 funcţii contractuale. În ceea ce priveşte reorganizarea aparatului de specialitate al executivului judeţean, vizate sunt structurile de lucru ale compartimentelor de specialitate. Ca urmare a numărului ridicat de proiecte în derulare, accent se pune pe suplimentarea funcţiilor publice economice cu aport în urmărirea bugetelor acestora. Pe de altă parte, redistribuite sunt funcţiile publice din cadrul Serviciului de achiziţii publice, acesta din urmă fiind redus până la dimensiunile unui birou. Noile prevederi sunt valabile de la 15 martie 2010.

Consilierii PSD nu au votat bugetul propriu al judeţului
· Printre altele aceştia au reclamat fondurile importante care merg la asistenţa socială, în special la personalul de la Direcţia din Suceava, cerând întocmirea unei analize în acest sens

Aleşii judeţeni au aprobat ieri bugetul propriu al judeţului şi unităţilor subordonate Consiliului Judeţean pe anul 2010. Însumând toate sursele de venit posibil de încasat în acest an, bugetul propriu al Consiliului Judeţean Suceava este de 408,5 milioane lei, mai mare cu aproape 50 de milioane de lei comparativ cu cel de anul trecut. Prin Legea bugetului de stat pe acest an, judeţului Suceava i-au revenit 21,1 milioane lei pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului; 15,5 milioane lei destinate finanţării centrelor de asistenţă a persoanelor cu handicap; 16,1 milioane lei pentru drumurile judeţene, iar 27,2 milioane lei în vederea echilibrării bugetului propriu. Subvenţiile de la stat pentru drepturilor acordate persoanelor cu handicap se ridică la 68,6 milioane lei, în timp ce subvenţiile necesare funcţionării camerelor agricole însumează 1,24 milioane lei. Din cote şi alocări din impozitul pe venit judeţului îi revin 43,5 milioane lei, veniturile din încasările proprii ale bugetului judeţean fiind estimate la 11,4 milioane lei. Sumele aferente proiectelor în derulare cu finanţare din fonduri externe nerambursabile post-aderare, precum şi cele pentru proiectele depuse dar pentru care nu s-au semnat încă contractele de finanţare, sunt în sumă de 160,9 milioane lei. În ceea ce priveşte cheltuielile, cea mai mare parte din buget, adică 36,5% se va duce pe susţinerea proiectelor cu finanţare europeană post-aderare. Pe locul doi vine sistemul de asistenţă socială şi protecţia drepturilor copilului care va consuma 31% din bugetul aprobat. Proiectul de hotărâre a trecut doar cu voturile PD-L şi PNL, consilierii social-democraţi exprimându-se împotriva acestuia. Aleşii PSD, prin vocea lui Petru Ştirbu, au contestat, printre altele, sumele prea mari prevăzute din dividendele de la societatea de Drumuri şi Poduri, cele din vânzarea bunurilor din patrimoniul administraţie judeţene, precum şi pe cele prinse la fondul de rezervă. La fel, Gheorghe Iacob a remarcat fondurile importante care merg la asistenţa socială, în special la personalul de La Direcţia din Suceava, cerând întocmirea unei analize în acest sens. De menţionat este faptul că, în acest an, finanţarea serviciilor sociale din sistemul de protecţie a copilului şi a centrelor de asistenţă socială a persoanelor cu handicap se va face pe baza standardelor de cost calculate pentru beneficiari şi tipuri de servicii sociale, aprobate prin hotărâre de guvern.

Palatul Administrativ intră în reparaţii de 500.000 de lei
O sumă de 500.000 de lei va fi cheltuită cu reabilitarea instalaţii termice, electrice şi sanitare, precum şi cu reamenajarea unor spaţii din Palatul Administrativ al judeţului din municipiul Suceava. Imobilul a fost construit între 1903-1904, iar din anul 1990 găzduieşte Prefectura şi Consiliului Judeţean. Chiar dacă în pe parcurs s-a mai intervenit cu lucrări de reparaţii şi amenajări, există încă o serie de amenajări interioare care în timpul s-au degradat şi necesită reparaţii sau primeniri. Astfel, pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor specifice administraţiei, înlocuită va fi o parte a instalaţiei termice, realizată încă din anul 1970, aceasta fiind sub-dimensionată, colmatată, cu robinete defecte şi calorifere înfundate. Într-o situaţie similară se găseşte şi instalaţia electrică, tablourile electrice având siguranţe fuzibile necalibrate, reţele fiind subdimensionate, cu caracter de improvizaţie şi constituindu-se un real pericol din punct de vedere al siguranţei în exploatare. Suma pentru reparaţii a fost probată ieri în plenul deliberativului local.

Fonduri externe nerambursabile de 12 milioane de lei, rămase necheltuite
În 2009, Consiliul Judeţean Suceava a rămas cu importante pre-finanţări europene nerambursabile neutilizate. Cel puţin aşa rezultă dintr-un proiect de hotărâre privind acoperirea golurilor de casă rezultate din diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile pe anul trecut, supus ieri dezbaterii plenului aleşilor judeţeni. Potrivit prevederilor legale în vigoare, sumele aferente proiectelor finanţate din fondurile externe nerambursabile, adică disponibilul din prefinanţările încasate rămase neutilizate la finele exerciţiului bugetar şi reflectate în excedentul bugetului, respectiv, în fondul de rulment, urmează a fi utilizate în 2010 cu aceeaşi destinaţie, până la epuizarea proiectelor în cauză. Execuţia pentru aceste fonduri pe anul 2009 s-a încheiat cu un excedent de 11,9 milioane lei(119 miliarde lei), o sumă de 3,6 milioane de lei(36 miliarde de lei vechi) fiind folosită pentru completarea temporară a golurilor de casă rezultate din operaţiunile financiare curente. În conformitate cu Legea finanţelor publice, disponibilităţile fondului de rulment pot fi utilizate temporar pentru acoperirea golurilor de casă provenite din decalaje între veniturile şi cheltuielile pe anul bugetar în curs.

ACET va implementa proiectul de alimentare cu apă din 9 localităţi ale judeţului
Consilierii judeţeni şi-au dat girul asupra formei contractului de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare din judeţ către operatorul regional unic Acet Suceava. Demersul are în vedere îndeplinirea criteriilor de eligibilitate obligatorii pentru accesarea fondurilor structurale, cât şi respectarea programului de conformare semnat de Ministerul Mediului şi Pădurilor cu Uniunea Europeană impuse la existenţa şi exploatarea în sistem integrat a serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare. Judeţul Suceava, prin Consiliul Judeţean, este beneficiarul proiectului de modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată finanţat din fonduri europene din cadrul Programului Operaţional Sectorial(POS)-„Mediu”. Acesta are ca obiectiv furnizarea unei strategii locale de dezvoltare a sectorului de servicii de apă şi constituirea unui operator puternic, capabil să acceseze fondurilor europene şi să asigure implementarea proiectului. Criteriile de eligibilitate includ existenţa unei asociaţii de dezvoltare inter-comunitară, a unui operator regional la nivel judeţean şi a contractului de delegare de gestiune semnat între structurile respective. Proiectul contractului de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare. Aprobat ieri de consilierii judeţeni, a fost întocmit de firma de consultanţă Louis Berger din Franţa, sub coordonarea Ministerului Mediului şi Pădurilor. Operatorul regional Acet Suceava are ca acţionari 9 unităţi administrativ-teritoriale din judeţ, contractul de delegare de gestiune urmând a fi semnat cu Asociaţia Judeţeană pentru Apă şi Canalizare(AJAC), asociaţie în cadrul căreia localităţile în cauză sunt membre.

Abonamente de călătorie de 15 lei pentru 12.000 de elevi şi studenţi
· Pentru aceasta de la bugetul local înspre societatea de transport public local TPL vor pleca 1,3 milioane de lei
Consilierii locali au deliberat ieri pe marginea proiectului de hotărâre privind acordarea abonamentului social nominal pentru elevi şi studenţi.Abonamentul are valoarea de 30 de lei, din care o jumătate este suportată de solicitanţi, iar cealaltă jumătate de la bugetul local. Elevii vor beneficia de respectiva facilitate în perioadele 15 martie-15 iunie şi 15 septembrie-15 decembrie, iar studenţii vor primi abonamente subvenţionate pentru intervalele 15 martie-15 iulie şi 1 octombrie-15 decembrie. Pentru perioada 1-15 decembrie tariful abonamentului social nominal fracţionat este de 15 lei. Având în vedere că facilităţile pentru transportul public local sunt suportate de la bugetul local, aprobat a fost şi un contract de reglementare a subvenţiilor către societatea de transport public local TPL. Hotărârea legislativului municipal survine numărului mare de solicitări de facilităţi primite la primăria Suceava, părinţii plângându-se că au şi câte doi-trei copii cărora nu le pot cumpăra abonamente integrale. Conducerea executivului municipal crede că abonament social nominal vor primi între 10.000 şi 12.000 de elevi şi studenţi, de la buget fiind dată în acest scop suma de 1,3 milioane de lei. „Împreună cu directorul general de la TPL am făcut nişte calcule în aşa fel încât să supravieţuim şi noi şi cei de la TPL şi, la fel, în acest an greu să putem da posibilitatea şi elevilor şi studenţilor să poată circula la o sumă modică de 15 lei pe lună”, subliniat primarul Ion Lungu. În perioada care vine vor beneficia de gratuităţi la transport 28 de veterani de război şi văduve de război, 514 persoane persecutate din motive politice, deportaţi şi strămutaţi, 10 eroi şi luptători în Revoluţie, 10 cetăţeni ai municipiului Suceava, precum şi peste 2000 de persoane cu handicap şi însoţitori ai acestora.

Goluri de casă municipale acoperite cu fondul de rulment
Fondul de rulment constituit de administraţia municipală suceveană, la finele lui 2009, a fost de circa 2 milioane de lei. Suma este purtătoare de dobândă, fiind păstrată cont distinct deschis la trezoreria municipiului Suceava. Consiliul Local a hotărât, în şedinţă ordinară, că aceasta poate fi utilizată temporar pentru acoperirea unor goluri de casă provenite din decalajele dintre venituri şi cheltuieli sau a posibilului deficit bugetar de la finele anului în curs. Din totalul amintit, 1,63 milioane lei reprezintă încasările din vânzarea spaţiilor medicale, aceasta urmând a fi utilizată pentru realizarea unor proiecte de interes public, precum investiţiile în unităţile sanitare de pe raza Sucevei şi de la cabinetele medicale şcolare din finanţarea primăriei.
Fondul de rulment mai poate fi orientat către finanţarea unor investiţii din competenţa autorităţilor administraţiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale, în interesul colectivităţii. Fondul de rulment se constituie pe seama excedentului bugetului local, la încheierea exerciţiului bugetar, după efectuarea regularizărilor. Excedentul anual al bugetului local mai poate fi folosit pentru rambursarea eventualelor împrumuturi restante, plata unor dobânzi, comisioane etc.

Mega-oul de Paşte din centrul Sucevei va fi mutat la Muzeul satului bucovinean
Oul de Paşte din centrul municipiului Suceava va fi mutat la Muzeul satului bucovinean de pe platforma Cetăţii de Scaun. Afirmaţia aparţine preşedintelui Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, care a spus ieri, într-o întâlnire cu mass media locale, că în perioada 1-31 martie, înaintea sărbătorilor pascale din acest an, obiectivul turistic urmează a fi pictat în spiritul tradiţiei bucovineane a închistririi ouălor. Dl Flutur şi-a exprimat şi o rezervă faţă de acest transfer, respectiv aceea legată de gabaritul mare al oului şi de lăţimea relativ mică a străzii care duce în Dealul Cetăţii. Potrivit dlui Flutur, mutarea precede lucrările de mare amploare de reabilitarea a centrului civic al urbei reşedinţă de judeţ, pe actuala locaţie a giganticei realizări urmând a fi amenajate parcări subterane. Tot în zonă vor reparate faţadele şi construite şarpante bucovinene la ultimul nivel al blocurilor, iar Casa Culturii va fi supusă unor intervenţii de modernizare. Oul de 7,5 metri pe axa mare şi de 5,5 metri pe cea mică, este construit din fibră de sticlă şi format din 3 piese, amplasat fiind în Piaţa „22 decembrie” cu prilejul sărbătorilor de Paşte de anul trecut. Motivele bucovinene au fost aplicate prin intermediul unei foiţei auto-colante, sfinţirea mega-oului fiind oficiată de un sobor de preoţi, în frunte cu Înalt Prea Sfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.
Oul se doreşte a fi va un important element de decor şi atracţie turistică, fiind înregistrat şi la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci(OSIM), sub numele de marcă va fi „Oul încondeiat de Bucovina”.

Transportul agabaritic de masă lemnoasă dăunează obiectivelor turistice sucevene
· Autorităţile judeţene vor să devieze circulaţia de tonaj din prejma Mănăstirii Suceviţa
Consiliul Judeţean Suceava va lua măsuri de protejare a drumurilor judeţene, dar şi a obiectivelor turistice şi de patrimoniu din preajma acestora, împotriva transporturilor de mare tonaj. Şeful executivului judeţean Gheorghe Flutur spune că avut discuţii cu marii transportatori, în special cei din domeniul exploatării forestiere şi prelucrării masei lemnoase, cerându-le acestora să nu aibă o încărcătură mai mare decât capacitatea portantă a infrastructurii rutiere judeţene. Dl Flutur a dat ca exemplu negativ ceea ce se întâmplă pe traseul Palma-Suceviţa-Rădăuţi, Mănăstirea de la Suceviţa putând avea suferit de pe urma transportului agabaritic. Preşedintele CJ subliniază că se va consulta cu conducerile primăriilor cu trafic de tonaj, astfel încât circulaţia mega-autocamionelor să fie deviată pe rute secundare. „Acest traseu este foarte aproape de Mănăstirea Suceviţa şi împreună cu autorităţile locale trebuie să găsim soluţii de deviere, astfel încât să evităm degradarea obiectivelor turistice din judeţul Suceava”, a precizat Gheorghe Flutur. Anul trecut, Direcţia de Drumuri şi Poduri a Consiliului Judeţean a eliberat 123 de autorizaţii speciale de transport şi a încheiat 216 procese verbale de contravenţie, pentru 53 dintre ele sancţiunea stabilită fiind amenda. Dintre acestea din urmă, împotriva a 44 au fost formulate plângeri în instanţă.

„Drumul lemnului”
· Proiectul oferă turiştilor un „adevărat periplu al lemnului”, începând de la scoaterea din pădure cu ajutorul cailor şi terminând cu prelucrarea în atelierele meşteşugăreşti ale huţulilor
Consiliul Judeţean Suceava şi primăria Cîmpulung Moldovenesc vor fi parteneri în cadrul proiectului ”Drumul lemnului”. Anunţul a fost făcut ieri, într-o conferinţă de presă de preşedintele administraţiei judeţene, Gheorghe Flutur, care declarat că municipiul de sub palele Rarăului va beneficia de o finanţare în cadrul Programului Operaţional(POR) 2007-2013, operaţiunea „Dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice şi a activităţilor de marketing specifice”. Obiectivul proiectului îl reprezintă dezvoltarea turismului şi mărirea vizibilităţii judeţului ca destinaţie turistică, prin promovarea civilizaţiei lemnului în Bucovina. Proiectul include mai multe localităţi, turiştii care vor parcurge ”Drumul lemnului” urmând a familiarizaţi şi conştientizaţi de importanţa şi rolul pădurii. „Experienţa pe care produsul turistic numit o oferă este unică, inedită şi mai ales autentică, prin faptul că, turişti vor avea ocazia să participe la un adevărat periplu al lemnului,”, a declarat dl Flutur. Contribuţia primăriei Cîmpulung Moldovenesc este de 16.200 lei, Consiliul Judeţean urmând să participe cu suma de 8.100 lei, respectiv 50% din cota de co-finanţare a proiectului.

Şoferii cer primăriei despăgubiri pentru distrugerea maşinilor în gropile din asfalt
Mai mulţi conducători auto din municipiul Suceava şi-au exprimat intenţia de a acţiona primăria în instanţă din cauză că şi-au stricat maşinile prin gropile din carosabil. „Din ceea ce avem la Direcţia Juridică, există persoane care au acţionat în instanţă, dar deocamdată nu există nicio hotărâre definitivă şi irevocabilă prin care prin primăria este obligată să plătească despăgubiri pentru distrugerea maşinilor”, spune primarul Ion Lungu. Şeful administraţiei locale arată că sezonul rece 2009-2010 este unul total defavorabil infrastructurii rutiere, diferenţele de temperatură şi infiltraţiile de apă făcând ravagii din acest punct de vedere. Ion Lungu precizează că, deocamdată, doar două persoane fizice, au cerut despăgubiri în urma constatărilor societăţii de asigurări Omniasig, primarul neputând să facă precizări în legătură cu sumele pretinse de către păgubiţii în cauză.

Zece suceveni se bat pentru o singură locuinţă ANL

Consiliul Local aprobă astăzi lista de priorităţi cu cei 829 de solicitanţi a unei locuinţe cu chirie construite prin programul guvernamental ANL. Lista este una provizorie, impusă de legislaţie, aspiranţii la un acoperiş deasupra capului urmând a primi o unitate de locuit în blocurile care vor fi gata, în zona Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă, până cel devreme în 2011. Acestea vor avea 80 de apartamente şi garsoniere, ceea ce înseamnă că doar unul din zece titulari de cereri se vor alege, la termenul amintit, cu casa mult dorită. Concurenţa este foarte strânsă, punctajul fiind întocmit în baza mai multor condiţii şi criterii de departajare. Astfel, beneficiarii de locuinţe ANL vor avea vârsta sub 35 de ani la data depunerii cererii, aceştia şi membrii familiei lor netrebuind să mai deţină o locuinţă în proprietate sau cu chirie, una proprietate de stat, proprietate a unităţii administrativ-teritoriale sau a unităţii în care îşi desfăşoară activitatea solicitanţii, în municipiul Suceava ori pe o rază mai mică de 10 km faţă de reşedinţa de judeţ. De asemenea, obligatoriu, titularul cererii de locuinţă trebuie să îşi desfăşoare activitatea în Suceava sau în localităţi limitrofe aflate la maxim 10 km de municipiu. La stabilirea punctajelor şi ordinii pe listă se iau în calcul situaţia actuală a titularului, starea civilă, numărul de persoane din întreţinere, starea de sănătate a tuturor, vechimea cererii sau nivelul studiilor sau al pregătirii profesionale. „Este o listă orientativă care, până la momentul repartizării, va suferi modificări în funcţie de schimbările intervenite în situaţia solicitanţilor”, susţine edilul şef Ion Lungu.

Bătrân de 89 de ani şi cu pensie de 350 de lei, cere scutire de penalităţi de 1300 de lei la căldură
· Cea mai mare penalizare de 7800 de lei o are o vârstnică de 69 de ani cu multiple boli cronice,
· Spre deosebire de oamenii cu bani care sfidează autorităţile, municipalitatea apreciază eforturile pensionarilor care se împrumută pentru a-şi onora obligaţiile
Consiliul Local va aproba în şedinţă ordinară scutirea de penalităţi a 42 de familii sucevene care au debite mari la serviciile de încălzire şi apă caldă asigurate de Termica. În total, aceste majorări de întârziere sunt de 86.000 de lei(860 de milioane de lei vechi), majoritatea beneficiarilor de facilităţi medii de 2000 de lei de titular, fiind persoane singure, şomeri sau pensionari. Şeful executivului local, Ion Lungu, apreciază faptul că pensionarii sunt cei mai responsabili locuitori ai urbei reşedinţă, suma cea mai mare propusă la anulare, de 7800 de lei(78 de milioane de lei vechi), fiind pusă în sarcina unei vârstnice de 69 de ani cu multiple boli cronice. Dl. Lungu remarcă şi eforturile unei venerabile familii al cărei cap, cu pensie socială de 350 lei, are 89 de ani şi cere scutire de 1300 de lei(13 milioane de lei vechi). „Dau aceste două exemple de pensionari, oameni bolnavi şi cu venituri destul de reduse, dar care fac eforturi contractând credite la CAR şi achitându-şi debitele restante la asociaţii”, relevă primarul. Ion Lungu face apel la suceveni dea dovadă de preocupare şi interes vizavi de obligaţiile financiare, existând foarte multe cazuri în care datornicii sunt executaţi silit, cei în cauză venind să se plângă la şeful municipalităţii că rămân pe drumuri. „Regulile sunt destul de stricte, cei de la asociaţii dându-i în judecată şi, până la urmă, se ajunge la scoaterea la licitaţie a apartamentului. În ceasul a paisprezecelea primăria nu mai poate interveni şi ajuta, Din păcate, oamenii mai tineri vin şi ne pun într-o situaţie imposibilă, pentru că nu putem să le mai oferim sprijin”, reliefează ocupantul fotoliului din Areni, ţinând să evidenţieze că scutirea de penalităţi se acordă doar în baza unei anchete sociale care va dovedi că imposibilitatea plăţii la zi a facturii este temeinic justificată. De menţionat este şi aspectul potrivit căruia, pentru a beneficia de această facilitate, consumatorii vizaţi sunt obligaţi să-şi achite restanţele la zi. Măsura a fost luată prima dată în 2005, după ce, din cauza numărului ridicat de facturi restante, Termica a sistat serviciul de alimentare cu agent termic a zeci de asociaţii de pe raza urbei. În vederea evitării debranşării, numeroşi datornici au contractat credite prin care şi-au onorat obligaţiile financiare către producătorul, furnizorul şi distribuitorul de energie termică. Banii nu le-au ajuns însă şi pentru achitarea penalităţilor de întârziere, drept pentru care conducerea executivului a venit cu propunerea de anulare a acestora.

Prin înfiinţarea zonei metropolitane
Graniţele dintre Suceava şi localităţile limitrofe vor dispărea
· Voci din rândul responsabililor din unităţile teritorial-administrative vecine reşedinţei de judeţ se exprimă împotriva constituirii acesteia, respectivii tendu-se că îşi vor pierde privilegiile
· „Aceasta nu atinge nicidecum autoritatea administrativă a primarilor, strategiile locale, destinaţia impozitelor şi taxelor, vrând-nevrând graniţele dintre localităţi urmând a se dilua”, subliniază Ion Lungu
Municipalitatea va înştiinţa în scris localităţile riverane şi va pune pe masa de dezbateri a deliberativului local un proiect de hotărâre privind înfiinţarea zonei metropolitane Suceava. Aceasta ar urma să cuprindă, pe lângă reşedinţa de judeţ, oraşul Salcea şi comunele Şcheia, Ipoteşti, Moara, Mitocu Dragomirnei şi Pătrăuţi. Demersul are în vedere faptul că finanţări consistente din fonduri europene ar urma să se acorde doar pe asemenea aglomerări locuite, deja etapa a doua a programului de extindere şi modernizare a reţelelor de apă şi canalizare incluzând şi localităţile limitrofe Sfîntu Ilie, Plopeni, Mereni şi Salcea. Potrivit edilului şef Ion Lungu, noua zonă metropolitană ar avea ca obiectiv promovarea de strategii comune în domeniul utilităţilor de apă şi canalizare, infrastructurii rutiere, administrării transportului public în comun şi turismului. „Vom înainta Consiliului Local o iniţiativă legislativă de înfiinţare a acestei zone metropolitane, ca o fundaţie, întrucât Suceava fiind municipiu de rang doi, legea nu prevede statuarea ca zonă metropolitană propriu zisă. Vom avea în vedere şi întocmirea unei strategii urbanistice unice, mai ales că aproape mai toate localităţile se află în faza actualizării planului urbanistic general”, relevă Ion Lungu, adăugând că strategia comună privind serviciile publice nu poate fi decât una benefică şi cu impact pozitiv asupra atragerii investitorilor în această parte a ţării. Dl. Lungu dă ca exemplu zonele metropolitane Braşov, Oradea şi Baia Mare care în prezent se bucură de avantajele dezvoltării sincronizate. Primarul Ion Lungu a declarat că noua formă de organizare nu aduce atingere autonomiei locale, voci din rândul responsabililor din unităţile teritorial-administrative vecine exprimându-se împotriva acesteia. „Aceasta nu atinge nicidecum autoritatea administrativă a primarilor, strategiile locale, destinaţia impozitelor şi taxelor, vrând-nevrând graniţele dintre localităţi urmând a se dilua”, subliniază Ion Lungu.

PRM Suceava cere
Puncte fixe de pază pentru împiedicare furtului din păduri
Gheorghe Acatrinei, preşedintele organizaţiei judeţene Suceava a Partidului România Mare a cerut ieri, într-o conferinţă de presă, prefectului Sorin Arcadie Popescu şi conducerii Inspectoratului de Poliţie Judeţean să ia măsuri de limitare a furtului de masă lemnoasă din pădurile judeţului. Dl Acatrinei spune că face numeroase călătorii prin judeţ, prilej cu care a remarcat că autocamioanele cu lemn stau şi aşteaptă întunericul pentru apleca la drum. Gheorghe Acatrinei este de părere că acesta nu este lucru curat, bănuind că respectivele transporturi sunt dubioase. Ex-senatorul de Suceava cere ca organele silvice şi cele de poliţie şi jandarmi să instituie posturi fixe de pază şi verificare la ieşirile din judeţul Suceava. Liderul PRM Suceava a dat ca exemplu şi câteva puncte nevralgice sub aspectul „exportului” îndoielnic de buşteni, printre acestea numărându-se pasul Prislop, pasul Măgura şi Broşteni. „Cerem instituirea posturilor fixe pentru o numită perioadă de timp, dar şi efectuarea de controale în teritoriu, astfel încât să fie asigurată securitatea aurului verde din judeţul Suceava”, iterează Gherghe Acatrinei, adăugând că în cazul în care nu vor fi luate măsuri organizaţia PRM Suceava se va adresa organelor abilitate ale statului din Capitală.

În 2009
Sucevenii au câştigat mai mult din salarii
· Saltul cel mai mare s-a înregistrat în decembrie, când s-au dat diverse stimulente salariale
· Chiar şi aşa câştigul salarial mediu net realizat în judeţ este cu 28,1% sub nivelul celui naţional
În ciuda crizei economice, anul trecut salariaţii suceveni au realizat câştiguri mai consistente. Cel puţin aşa rezultă dintr-o informare pe anul trecut a Direcţiei Judeţeană de Statistică, în concordanţă cu care câştigul salarial mediu net din judeţul Suceava, a fost, în luna decembrie 2009, de 1062 de lei de persoană, cu 49 de lei mai mare decât cel din noiembrie, înregistrându-se, astfel, o majorare de 4,9%. Lucru explicabil ţinând cont că, de obicei, în preajma Sărbătorilor se dau diverse stimulente salariale.
Pe sectoare de activitate, faţă de noiembrie 2009, câştigul salarial a „săltat” cu 49,1% în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură; cu 6,4% în industrie şi construcţii şi cu 1,8% în servicii. Pe de altă parte, raportat la luna decembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net al sucevenilor a consemnat o creştere de 0,7 procente. Conform Direcţiei Judeţene de Statistică, indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial mediu net şi indicele preţurilor de consum, în decembrie 2009, faţă de aceeaşi lună a lui 2008, a fost, în judeţul Suceava, de 96,1%. De precizat este şi faptul că, în decembrie, câştigul salarial mediu net realizat în judeţul Suceava este cu 28,1% sub nivelul celui naţional, acesta din urmă fiind de 1477 de lei.

În judeţul Suceava
Febra construcţiilor noi s-a domolit
· Încasările bugetului judeţean din autorizaţiile de construire s-au diminuat cu o treime
Autorizaţiile de construire au adus, anul trecut, sume consistente la bugetul judeţean, aceste din urmă fiind, însă, mai mici faţă de 2008. Cel puţin aşa rezultă dintr-o informare a Biroului de urbanism al Consiliului Judeţean, potrivit căreia, în 2009, au fost eliberate 1204 de documente cu specific, respectiv 183 de autorizaţii de construire, 404 de certificate de urbanism, 101 de avize ale arhitectului şef la certificate de urbanism, 165 de avize ale arhitectului şef la autorizaţii de construire şi 71 de avize la documentaţii de urbanism. De pe urma eliberării actelor amintite, bugetul judeţean s-a ales cu 663.404 lei, cea mai mare sumă, de 646.417 lei, fiind încasată de pe urma autorizaţiilor de construire. În vistieria judeţeană au intrat mai puţine fonduri comparativ cu anul precedent, când în contul eliberării documentelor în cauză s-au încasat 1,03 milioane lei, adică cu circa o treime mai mult. De asemenea, de menţionat este faptul că serviciile de specialitate aflate în coordonarea arhitectului şef au coordonat activitatea consiliilor locale cu privire la urbanism şi amenajarea complexă a teritoriului administrativ al judeţului. Astfel, s-au transmis circulare pentru adaptarea clădirilor civile şi spaţiului urban la exigenţele persoanelor cu handicap, cu privire la avizarea planurilor urbanistice generale şi adrese privind obligaţia comandării studiilor de instituire a zonelor de protecţie a monumentelor istorice şi situ-rilor arheologice.

Fermierii suceveni primesc a doua tranşă la avansul sprijinului european pe suprafaţă
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA) Suceava informează că de la centru au fost disponibilizate fonduri pentru diferenţa de plata pe suprafaţă acordată în avans pentru campania din 2009. Prima tranşă s-a acordat începând cu 16 octombrie 2009, de acest sprijin financiar beneficiind fermierii care îndeplinesc condiţiile impuse de regulamentele europene şi la care, în urma controalelor, nu s-au constatat discrepanţe faţă de datele declarate în cereri. Reamintim că până acum 37.748 de fermierii suceveni au primit sprijin european pentru o suprafaţa de 205.446 hectare, suma plătită din Fondul European de Garantare Agricolă fiind de 28,5 milioane lei. Conform unei hotărâri de guvern, avansul a fost de 209 lei pe hectar, reprezentând 70% din suma aprobată a se acorda beneficiarilor. În anul 2009, cuantumul a fost de 71,12 euro pe hectar, plăţile directe unice pe suprafaţă fiind efectuate la cursul de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană, respectiv la cel de 4,2180 lei pe euro. Beneficiarii măsurilor de sprijin pe suprafaţă sunt persoanele fizice şi/sau persoanele juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata, în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari, asociaţi, administratori în cadrul asociaţiilor în participaţiune etc. Dacă proprietarul a dat terenul în arendă, l-a concesionat sau l-a închiriat, sprijinul financiar pe suprafaţa în cauză va fi acordat celui care lucrează terenul.

Într-un an,
Judeţul Suceava a pierdut 8% din numărul de salariaţi
Numărul salariaţilor din sectorul privat sucevean a cunoscut o cădere importantă în ultimul an. Aşa reiese din datele Direcţie Judeţene pentru Statistică, potrivit cărora la finele lui decembrie 2009 în judeţ existau 98.839 persoane care lucrau cu carte de muncă. Astfel, numărul angajaţilor a înregistrat o scădere de 1053 de persoane faţă de luna noiembrie a aceluiaşi an, diminuarea fiind de 1,1 procente. Comparativ cu luna decembrie a anului 2008 efectivul de salariaţi dat înapoi cu 8609 persoane, respectiv 8,0%. Conform aceloraşi date, la începutul lui 2010 judeţul Suceava deţinea 17,7% din efectivul de salariaţi din cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est şi 2,% din cel consemnat la nivel naţional.
De menţionat este faptul că, efectivul sucevean de salariaţi a fost estimat în baza rezultatelor cercetării statistice lunare asupra câştigurilor salariale, completate cu informaţiile existente în Registrul statistic al întreprinderilor(REGIS) pentru unităţile cu 0-3 salariaţi. Rezultatele au fost repartizate pe judeţe conform distribuţiei obţinute din cercetarea statistică anuală asupra costului forţei de muncă din anul 2008.

Apărute precum ciupercile după ploaie
Găurile din carosabil, acoperite cu pavele
· Asfaltul de pe carosabilul mai puţin ciuruit va fi doar „frezat”, astfel încât să fie eliminate denivelările de pe călea de rulare
Trei echipe de muncitori dotate cu utilaje sunt masate pe raza municipiului Suceava la repararea infrastructurii rutiere. Măsura este luată pe fondul creşterii temperaturilor atmosferice exterioare şi topirii munţilor de zăpadă, primul gospodar al urbei reşedinţă. Ion Lungu, declarând că acoperirea găurilor care se cască din asfalt este prioritatea numărul unu a acestor zile. „Vrem să astupăm aceste gropi care au apărut după zăpadă şi ger ca şi ciupercile după ploaie, trei formaţii de muncitori lucrând la repararea asfaltului cu pavele”, subliniază dl Lungu. Demersul survine repetatelor intervale cu variaţii mari de temperatură de la noapte la zi, alternanţelor îngheţ-dezgheţ, precum şi infiltraţiilor de apă din infrastructura drumurilor, fenomene care au dus la afectarea gravă a carosabilului. Primarul mai spune că colo unde nu există „cratere”, ci doar eroziuni de mai mică amploare, stratul de asfalt va fi doar „frezat”, astfel încât să fie eliminate denivelările şi să se asigure o oarecare uniformitate a căii de rulare. Potrivit primarului Ion Lungu, acum se fac doar reparaţii la rece, intervenţiile cu bitum urmând a demara, cel mai probabil, pe la jumătatea lunii aprilie. „Trebuie să ne chinuim cu aceste reparaţii, pentru că mai devreme de 15 aprilie nu vom putea asfalta, deoarece riscăm să nu facem lucrări de calitate”, subliniază edilul şef Ion Lungu.

Proiectarea de reabilitare a magistralei rutiere sucevene este la final
· După întocmirea documentaţiei va demara procedura de desemnare a constructorilor, lucrările efective putând începe din vară
Până la finele acestei săptămâni, municipalitatea suceveană va avea finalizate încă două documentaţii din cele cinci ale investiţiilor care vor fi promovate în vederea obţinerii de finanţare în cadrul Programului de Operaţional Regional(POR). Este vorba despre proiectul de reabilitare a magistralei rutiere care traversează urbea reşedinţă de intrarea dinspre Fălticeni la ieşirea înspre Botoşani şi a altor 14 străzi importante din toate cartierele, şeful executivului local, Ion Lungu, spunând că, după vizita de zilele trecute în capitală, a fost asigurat de susţinere în acest sens. Celălalt proiect, referitor la creşterea siguranţei cetăţenilor şi reducerea criminalităţii, are în vedere montarea a 81 de camere de luat vederi în zona unităţilor de învăţământ, precum şi în perimetrele aglomerate ale oraşului. Ulterior acestui din urmă demers va demara procedura de desemnare a constructorilor, lucrările efective putând începe din vară. În calitate de pol de dezvoltare urbană, municipalitatea suceveană a întocmit Planul Integrat de Dezvoltare Urbană(PIDU) care a fost acceptat la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est. Acesta cuprinde cinci proiecte care vor fi finanţate în cadrul Programului Operaţional Regional(POR), dar şi din alte surse financiare, acestea având ca scop, printre altele, reabilitarea mai multor străzi din municipiu, modernizarea pasajului CFR Burdujeni, realizarea de parcări subterane, modernizarea de parcuri, precum şi înfiinţarea unui sistem de supraveghere cu camere video a zonelor cu potenţial infracţional. Valoarea totală a fondurilor ce vor fi accesate prin POR 2007-2013, Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor” este de 28,8 milioane de euro, eligibile fiind 23,4 milioane de euro.

Sală de sport polivalentă şi un nou stadion la intrarea în Suceava
· Performerii suceveni nu au unde evolua, iar peluza de pe Areni stă să cadă
În această săptămână, primăria urbei reşedinţă împreună cu Consiliului Judeţean vor depune la Bucureşti un proiect de construire a unei săli polivalente de sport în municipiul Suceava. „Intenţionăm să construim o sală de sport polivalentă nouă, pentru că performanţa ne-a luat-o înainte şi, ca exemplu, echipa de handbal de ligă naţională Universitatea nu are unde evolua în condiţii corespunzătore”, declară primarul Ion Lungu. În acest scop, conducerea administraţiei locale speră să obţină, tot în zilele care vin, o hotărâre prin care să preia 12 hectare teren de la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice(ASAS), administrate în prezent de Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Suceava. Procedurile pentru obţinerea terenului au fost iniţiate în urmă cu mai mult timp, însă acestea nu avut trecere la executivul din legislatura trecută, dar nici la cabinetul Boc. Finanţarea ar urma să fie asigurată din resursele financiare ale primăriei, cu bani de la Compania Naţională de Investiţii, dar şi în urma perfectării unui parteneriat public privat. Pe lângă sala de sport amintită, complexul va include un bazin de înot şi un nou stadion. În ceea priveşte stadionul Areni, edilul şef spune că o parte dintre obiectivele aferente acestuia nu mai au autorizaţie de funcţionare, fiind în stare de degradare. „Este necesar să facem un stadion nou, pentru că una din peluze stă să cadă”, a evidenţiat primarul Ion Lungu.

Pensionarii suceveni nu înţeleg cum „devine chestia” cu pensia minimă socială
· Contrar legii, mulţi dintre aceştia vor să încaseze cei 350 de lei, dar să cumuleze şi drepturile din alte indemnizaţii de asigurări sociale
Zilnic, mulţi dintre pensionarii suceveni bat calea până la Casa Judeţeană de Pensii din reşedinţa de judeţ nemulţumiţi de mărimea pensiei. Cu talonul în mână, aceştia încearcă să demonstreze că încasează sub 350 de lei pe lună şi, ca atare, cer majorarea sumei pe care o primesc până la nivelul pensiei minime sociale. Directorul coordonator al CJP, Mirela Adomnicăi, spune că, într-adevăr pensia din sistemul asigurărilor sociale de stat poate fi mai mică de 350 de lei, însă aceasta este cumulată, în multe dintre situaţii, şi cu alte prestaţii sociale. „Îi rugăm pe aceşti beneficiari de pensii de sub 350 de lei din bugetul de asigurări sociale să înţeleagă că sumele din indemnizaţii se cumulează şi abia atunci când acest cumul este sub 350 de lei, se poate pune problema majorării pensiei. Întrucât unii dintre vârstnici mai primesc şi alte venituri, nu au dreptul la o majorare de pensii, aşa cum ar pretinde aceştia”, reliefează dna Adomnicăi. În judeţul Suceava există 37.415 pensionari cu pensii sub 350 de lei, iar dintre ei doar 26.567 sunt beneficiari de pensie socială minimă garantată. Diferenţa de 11.848 figurează cu pensii sub limita de 350 de lei, însă aceştia mai beneficiază fie de pensie de agricultor, de orfani, după soţul supravieţuitor, de indemnizaţie de veteran de război, ori de alte indemnizaţii suportate din bugetul de asigurări sociale, cum ar fi cele pentru deportaţi, persecutaţi politic, prestatorii de armată în cadrul batalioanelor muncii etc.

Legile salariilor şi pensiilor unitare reactivează ura de clasă
· susţine liderul PRM Suceava, Gheorghe Acatrinei
Legile salariilor şi pensiilor unitare sunt printre cele mai mari greşeli pe care guvernul Emil Boc sunt pe cale să le comită. Aceasta este opinia preşedintelui judeţean sucevean al Partidului România Mare, Gheorghe Acatrinei, care a susţinut, într-o conferinţă de presă, că aceste „bulibăşeli” nu sunt menite decât a crea disensiuni şi a reactiva ura de clasă. Liderul sucevean al PRM a dat a exemplu proiectata şi aflata în perpetuue discuţii grilă de salarizare, prin care bugetarilor li se contra-pun lucrătorii din sectorul privat. „În primul rând, pe această cale, sunt ridicate categorii sociale, unele împotriva altora. Nu mai departe, ar trebui să ne gândim la prăpastia creată între lucrătorii de la stat şi salariaţii din domeniile direct productive”, relevă dl Acatrinei. Ex-senatorul de Suceava nu este de acord cu reducerea pensiilor personalului care activează în sistemul apărării naţionale, considerând că un asemenea demers ar avea consecinţe nedorite asupra statului de drept. „Este foarte grav că s-a intrat în atribuţiile pe care le are Armata. Prin aceasta se urmăreşte destabilizarea statului de drept în România”, relevă, Gheorghe Acatrinei, semnalând faptul că toate aceste iniţiative şi demersuri legislative nu au fost „supuse dezbaterilor largi ale populaţiei”.

Guvernul dă
Bani pentru arderea animalelor moarte adunate din judeţ
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA) Suceava informează operatorii specializaţi din Suceava asupra disponibilizării de la centru a sprijinul financiar acordat pentru neutralizare deşeurilor de origine animală. Directorul coordonator Ionel Murariu precizează că este vorba despre sumele datorate pentru cererilor depuse în perioada octombrie - noiembrie 2009. Dl Murariu subliniază că sprijinul financiar este în cuantum de 0,21 euro pe fiecare kilogram de deşeu neutralizat, în echivalent lei la cursul oficial al BNR din ziua facturării. Potrivit HG nr. 1211/2005 sprijinul bănesc se dă în funcţie de categoria de deşeuri de origine animală şi de provenienţa acestora. „Cuantumul acestuia este de 100% pentru animalele moarte provenite de la crescători individuali şi pentru animalele găsite moarte sau alte animale a căror colectare şi neutralizare intră în sarcina consiliilor locale. În schimb, ajutorul este de 50% pentru animalele moarte din ferme şi pentru deşeurile de origine animală provenite din activitatea industriei de tăiere a animalelor şi de procesare a cărnii sau a altor produse de origine animală”, reaminteşte şeful APIA Suceava, Ionel Murariu. Beneficiarii sprijinului de la bugetul de stat sunt persoanele fizice sau juridice care desfăşoară activităţi de neutralizare a deşeurilor de origine animală în unităţile proprii, precum şi concesionarii serviciilor în cauză.

Trei vulpi turbate în două zile. Judeţul Suceava, generator de turbare

· Acestea au fost diagnosticate la Vultureşti, Forăşti şi Liteni, 8 noi cazuri fiind „contabilizate” doar de la începutul acestui an
Mediul silvatic continuă să reprezinte principalul rezervor şi generator de turbare în judeţul Suceava, anunţă conducerea Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. Directorul coordonator dr. Petrea Dulgheru spune că este vorba, în special, de vulpi, carnasiere sălbatice care colindă nestingherite prin sate. Multe dintre le au fost găsite moarte, iar altele sunt ucise de către cetăţeni în curţile şi grădinile proprii. Astfel, doar în 2 zile, diagnostic pozitiv s-a pus pe 3 noi cazuri de rabie la Vultureşti, Forăşti si Liteni. „Aşa cum ne-am obişnuit deja, rabia este un subiect epidemiologic de actualitate, de la începutul anului şi până în prezent diagnosticându-se 8 cazuri pozitive la vulpi. Dacă se continuă cu aceeaşi frecvenţă, este uşor de imaginat câte cazuri vom avea la sfârşitul anului”, subliniază dr. Dulgheru, adăugând că în cazul în care toate cadavrele ar fi aduse la laborator, numărul animalelor cu rabie ar putea fi mai mult decât dublu. Petrea Dulgheru reaminteşte că este foarte important ca animalele sau leşurile sa nu fie atinse sau jupuite, fiind obligatorie anunţarea medicilor veterinari competenţi teritorial, aceştia urmând să instituie măsurile legale care se impun.

Aproape o sută de mii de cereri de servicii la Cadastru
Aproximativ 100.000 de contacte cu publicul solicitant de servicii au avut, anul trecut, lucrătorii Oficiului Cadastru şi Publicitate Imobiliară al judeţului Suceava. Conform oficialilor instituţiei, în 2009 au fost onorate 98.998 cereri de servicii, acestora dându-li-se curs în vederea soluţionării. „Practic, este un număr mai mare de cereri de servicii furnizate faţă de anul 2008 şi mai trebuie spus că acest număr nu conţine serviciile de gen copii după titluri de proprietate sau după acte de fond funciar, nu conţine numărul de audienţe şi petiţii şi nici partea de verificare, redactare şi emitere de titluri de proprietate”, arată directorul coordonator al OCPI, Romică Andreica.
În anul 2009, OCPI Suceava a emis 2652 de titluri de proprietate, dintre care 2464 pe terenuri agricole, cu o suprafaţă restituită de 2472 de hectare. Alte 188 de titluri se referă la vegetaţia forestieră, dreptul de proprietate fiind reconstituit pentru o suprafaţă de 3021 de hectare.

Sucevenii pot lucra ca lingvişti în Finlanda sau ghizi în Norvegia
Sucevenii pot „aplica” pentru o slujbă în ţările Uniunii europene, anunţă Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Potrivit oficialilor AJOFM, prin reţeaua EURES sunt disponibile mai multe variante de angajare în spaţiul economic european. „În această perioadă oferta angajatorilor din străinătate totalizează un număr de 369 de locuri de muncă vacante”, informează putătorul de cuvânt Anca Capverde. Cel mai mare ofertant este Danemarca, angajatorii din această ţară solicitând 200 muncitori necalificaţi în agricultură, 2 medici neurofiziologi, 3 medici specialişti în psihiatrie, 3 medici specialişti în mamografii, 10 grădinari şi ajutor de grădinari, precum şi 10 lucrători în ferme de creştere a animalelor şi cultivare a fructelor. Firmele din Belgia au nevoie de 25 zidari betonişti, iar în Germania sunt căutaţi 35 medici diferite specialităţi. Sucevenii pot opta şi pentru Finlanda unde sunt disponibile 6 slujbe de lingvişti, precum şi pentru Norvegia care pune la dispoziţie 75 de locuri de muncă destinate ghizilor.

Un milion de lei dă primăria pentru continuarea lucrărilor de la Catedrală
· În reşedinţa de judeţ există 35 de biserici, dintre care 10 în construcţie
Anul acesta, de la bugetul local, o sumă de 1,6 milioane de lei se va îndrepta înspre finanţarea unităţilor de cult. Declaraţia aparţine primarului Ion Lungu, potrivit căruia 1 milion de lei va fi destinat continuării lucrărilor de la Catedrala „Naşterea Maicii Domnului”. Dl. Lungu susţine că execuţia avansează şi că, în acest stadiu, sunt obligatorii amenajarea faţadei şi montarea ferestrelor. „Preocuparea mea pentru acest an este de a asigura o finanţare cât mai consistentă, de circa 10 miliarde de lei vechi, la Catedrală. Aceasta pentru că lucrările sunt destul de avansate şi este musai să se tencuiască şi să se pună ferestrele”, reliefează edilul şef. Primarul Lungu precizează că diferenţa de bani va lua calea finanţării centrelor sociale de pe lângă biserici, precum şi a susţinerii construirii sau reabilitării celorlalte unităţi de cult. Investiţiile de la unităţi de cult de pe raza municipiului Suceava, sun t susţinute în baza a proiectelor depuse la primărie. Potrivit legii, fondurile publice se acordă pentru activităţi non-profit de interes local, câştigătorii proiectelor fiind stabiliţi de către o comisie de evaluare, iar mărimea finanţării fiind aprobată în plenul deliberativului municipal. În reşedinţa de judeţ există 35 de biserici, dintre care 10 în construcţie. Din total, 7 au o mare vechime şi fac obiectul lucrărilor de reabilitare şi consolidare. La finele anului trecut, consilierii au aprobat disponibilizarea a 500.000 de lei, beneficiare fiind 8 parohii şi Cultul creştin după evanghelie. În luna mai 2009, „cultele” sucevene s-au mai ales cu încă 1,2 milioane de lei, banii ajungând la 13 parohii şi biserici cu lucrări de reabilitare sau la construirea unor noi lăcaşurilor religioase.

Primăria „umblă” la călătoriile gratuite ale persoanelor cu handicap
· Municipalitatea suceveană suportă contravaloarea a 2100 de legitimaţii de călătorie pentru persoane cu dizabilităţi şi însoţitori ai acestora
Municipalitatea suceveană vrea să facă ordine în ceea ce priveşte călătoriile gratuite ale persoanelor cu grad grav şi accentuat de invaliditate, precum şi ale însoţitorilor acestora. Edilul şef, Ion Lungu, spune că, în ciuda faptului că doar o parte dintre beneficiari circulă efectiv cu legitimaţiile de călătorie obţinute de la structurile de asistenţă socială judeţeană, primăria suceveană este nevoită să finanţeze valoarea integrală a virtualelor călătorii. Primarul Lungu crede că actele normative în vigoare sunt foarte permisive şi salută iniţiativa de verificare a dosarelor în plată a dosarelor pensionarilor pe caz de invaliditate, pentru că, „altfel ne furăm singuri căciula”. Dl. Lungu critică această anomalie, spunând că lunar, în baza listelor Direcţiei Muncii, se adună sume „fictive” mari pe care bugetul local trebuie să le vireze către societatea de transport local TPL. „Pe baza biletelor date de Direcţia Muncii, primăria este obligată să deconteze călătoriile respective, fie că beneficiarii folosesc legitimaţiile sau le ţin pe oala cu smântână acasă. Încercăm să găsim o soluţie împreună cu conducerea TLP, astfel încât să facem decontări doar pentru cei care circulă efectiv”, arată Ion Lungu. Edilul şef reliefează că, pe lângă faptul că persoanele cu gradul întâi se află în capacitate redusă de a se deplasa, aceştia mai au şi însoţitori cu legitimaţii gratuite. Astfel, deoarece călătoriile nu sunt permise decât în prezenţa atât a invalidului, cât şi a asistentului persoanei cu handicap, s-a constatat că în timp ce solicita abonament gratuit la Suceava, unul dintre însoţitori „era plecat la muncă în Italia”. Municipalitatea suceveană suportă contravaloarea a 2100 de legitimaţii de călătorie pentru persoane cu handicap şi însoţitori ai acestora.

Municipalitatea suceveană a epuizat stocurile de zahăr şi făină din ajutoarele comunitare
· Aceasta însă graţie unei acţiuni de redistribuire către cei care cu adevărat au nevoie de aceste produse
Primăria a terminat, zilele trecute, cu distribuirea cantităţilor de zahăr şi făină la dispoziţie pentru persoanele cele mai defavorizate ale urbei reşedinţă. Aceasta însă graţie unei iniţiative de redistribuire a produselor alimentare în cauză, măsura fiind luată după ce s-a constatat că beneficiarii nu se grăbesc să meargă la sediul Direcţiei de Asistenţă Socială din Burdujeni pentru a întra în posesia drepturilor care li se cuvin. Acţiunea de realocare a debutat în urmă cu mai puţin 3 săptămâni, iar potrivit şefului Direcţiei de Asistenţă Socială, Narcisa Marchitan, aproape un sfert din stocurile de zahăr şi făină au fost înmânate pe această cale. Astfel, dacă în prima etapă s-au dat câte 15 kg de făină şi 4 kg de zahăr, ulterior sucevenii care cu adevărat aveau nevoie de aceste produse, au mai primit încă 7 kg de făină şi 2 kg de zahăr. Din 28 ianuarie şi până la finele săptămânii trecute, la primăria din Burdujeni s-au prezentat pentru a-şi lua cantităţile suplimentare, 1051 de persoane cu handicap de gradul întâi, 775 de pensionari, 1061 de şomeri şi 183 de beneficiari de ajutor social. Suceava a beneficiat, per total, de 95 de tone de făină şi 25 de tone de zahăr, sprijinul european pentru persoanele defavorizate trebuind să ajungă la peste 2.500 de persoane cu handicap, aproape 2.200 de pensionari cu pensii mai mici de 400 de lei, la 2.400 de şomeri şi la 240 de asistaţi social. Produsele alimentare provin din stocurile comunitare de intervenţie destinate celor mai defavorizate persoanelor, finanţarea asigurându-se din Fondul European de Garantare Agricolă(FEGA), în cadrul schemelor de reglare a pieţei.

Doar bisericile pot cheltui în mod eficient banii pentru asistenţă socială
· „Cât mai sunt primar am să pun accentul pe asistenţa socială prin intermediul unităţilor de cult, indiferent de confesiune”, declară primarul Ion Lungu
Conducerea administraţiei locale sucevene face o prioritate din orientarea asistenţei sociale înspre unităţile de cult. Edilul şef Ion Lungu crede că doar aşa banii alocaţi pentru această activitate finanţată de la bugetul local vor fi cheltuiţi în mod eficient. „Cât mai sunt primar am să pun accentul pe asistenţa socială prin intermediul unităţilor de cult, indiferent de confesiune, pentru că aceasta este modalitatea ce mai corectă şi eficientă de cheltui banii de la asistenţă socială”, declară primarul. Dl Lungu spune că, în acest sens, se alocă 100.000 de lei pentru finalizarea până la 31 martie a Centrului de noapte de la Biserica „SfântaVineri” şi alte 100.000 de lei pentru lucrările de la Centrul de zi ridicat în colaborare cu Fundaţia „Lumină Lină”. De asemenea, relevă primarul Sucevei, va fi susţinută încheierea execuţiei de la Centrul de asistenţă socială al Bisericii „Sfântul Andrei” din Burdujeni şi construirea a unuia nou la „Biserica „Sfinţii trei ierarhi” din cartierul „George Enescu”. „Vom aproba şi alte cereri la primărie, pentru că, în perioada care va urma, o mare atenţie o vom acorda capitolului de asistenţă socială”, a conchis primarul reşedinţei de judeţ, Ion Lungu.

Vasile Cerlincă, vicepreşedinte PRM Suceava:
Termica face viaţă grea pensionarilor şi sucevenilor cu venituri mici
Vicepreşedintele organizaţiei judeţene Suceava a Partidului România Mare, Vasile Cerlincă este nemulţumit de valoarea facturilor la încălzire pe luna ianuarie, acuzând că Termica face viaţă grea pensionarilor şi sucevenilor cu venituri mici. Dl. Cerlincă se dă personal ca exemplu şi arată că dintr-o pensie de 560 de lei, este nevoit să plătească 450 de lei doar pentru cheltuielile cu încălzirea apartamentului de 3 camere. Dl Cerlincă crede că, dacă până acum se dădea vina pe conductele vechi şi pierderile de pe reţele, acum vinovat este făcut frigul de afară. „Acum s-au schimbat conductele de termoficare, sunt noi, sunt izolate, nu se mai pierde căldura pe traseu, dar facturile sunt tot mari. Însă cei de la Termica au găsit alt motiv: temperaturile scăzute”, subliniază dl Cerlincă. Viceliderul PRM Suceava mai spune că nici repartitoarele de pe calorifere nu măsoară corect cantitatea de căldură consumată în apartamente, acestea fiind „o păcăleală şi o bătaie de joc la adresa oamenilor necăjiţi”. „Mulţi stau cu caloriferele închise şi în frig, de teamă cu vor avea cu să-şi plătească facturile la încălzire”, a încheiat Vasile Cerlincă.

Firma de termoficare Termica are datorii de 28 milioane de lei la cărbune
Primarul municipiului Suceava Ion Lungu bate pe la uşile din capitală şi cere bani pentru Termica. Dl Lungu a declarat că se va întâlni cu premierul Emil Boc şi oficiali ai Ministerului Administraţiei şi Internelor, pe care va încerca să-i convingă să aloce sumele necesare achitării debitelor pe care producătorul, furnizorul şi distribuitorul de energie termică sucevean le are la combustibilii cu care s-a aprovizionat în această iarnă. Edilul şef face această intervenţie după ce a aflat că în pregătire este o ordonanţă din urgenţă prin care mai multor societăţi de termoficare ar urma să li se acorde un important ajutor financiar de stat. „Voi avea discuţii cu primul ministru şi responsabili ai Ministerului Administraţie şi Internelor şi sper să prindem şi noi nişte bani pentru Suceava. Avem nevoie de o sumă importantă pentru achitarea cărbunelui de la Termica din această iarnă”, a precizat Ion Lungu, adăugând că în luna decembrie, în acelaşi scop, de la Guvern a fost obţinută o sumă de 5 milioane de lei. Firma suceveană de termoficare Termica are pentru cărbunele consumat, cât şi pentru cel din stoc, datorii de 28 de milioane de lei.

Treisprezece suceveni au lăsat pensia pentru salariul de la stat
· Cei mai mulţi ar putea fi din minerit, mai ales din cel radioactiv, unde se presupune că pensia asigură acestora un suport financiar suficient pentru petrecerea bătrâneţii
Din prima decadă a lui decembrie 2009 şi până în cele dintâi zile ale lunii februarie 2010, foarte puţini suceveni au făcut o alegere între calitatea de pensionar şi cea de salariat, potrivit reglementărilor privind interzicerea cumulării veniturilor din pensii cu cele din activităţile bugetare. O statistică a Casei Judeţene de Pensii relevă că, în perioada 10 decembrie 2009-5 februarie 2010, 13 suceveni figurează la instituţia judeţeană cu demersuri de sistare a plăţii pensiei. Cei mai mulţi sunt din Crucea(6) şi Vatra Dornei(3), iar unii din Gura Humorului sau Cîmpulung Moldovenesc, unde, se presupune, că pensiile din minerit, mai ales din cel radioactiv, le-ar asigura acestora un suport financiar suficient pentru petrecerea bătrâneţii.
Potrivit Legii nr. 329/2009, toţi pensionarii care cumulează veniturile salariale cu o pensie mai mare decât salariul mediu brut pe economie trebuie să opteze pentru unul dintre venituri enumerate. Precizările pe marginea actului normativ prevăd că angajatorii au obligaţia de a prelua de la angajaţii aflaţi în această situaţie o declaraţie din care să rezulte venitul pe care pensionarii lucrători îl aleg pentru perioada următoare. La finele lui 2009, în judeţul Suceava existau, potrivit estimărilor făcute, 1203 persoane care cumulau, la acea dată, o pensie mai mare de 1693 de lei cu salariul de la stat. Între timp, declară directorul coordonator al Casei Judeţene de Pensii, Mirela Adomnicăi, salariul mediu brut pe economie s-a majorat până la 1821 de lei, astfel încât numărul amatorilor de câştig salarial poate fi în creştere.

Izolare termică doar pentru apartamentele intabulate
· „Avem o şansă unică de a schima ambientul de cenuşiu la blocurilor comuniste”, pune în vedere primarul Ion Lungu
Conducerea administraţiei sucevene vrea să demonstreze că poate elimina dezordinea din anveloparea termică a blocurilor de locuinţe. Şeful administrativului local, Ion Lungu, a anunţat, într-o conferinţă de presă, că de acum înainte scările de bloc sau blocurile în întregime nu vor mai putea fi izolate decât după ce va fi obţinut certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire. Demersul survine unei modificări a actelor normative cu specific, dl Lungu reproşându-şi faptul că autorităţile locale nu au solicitat mai devreme aceste documente şi că oraşul arată haotic din punct de vedere al reabilitării termice în regim privat.Municipalitatea a trimis adrese către asociaţiile de proprietari, prin care a înştiinţat că anveloparea termică nu poate demara în absenţa certificatului de urbanism, autorizaţiei de construire, deciziei în acest sens a comitetului executiv al asociaţiei, tabelului nominal cu acordul proprietarilor, împuternicirii persoanei care îi reprezintă pe aceştia, precum şi a situaţiei cadastrale a imobilului. În ceea ce priveşte aceasta din urmă, primarul Ion Lungu precizează că obligatorie este intabularea apartamentelor din blocul de locuinţe. „La toate blocurile care intră în reabilitare termică este obligatorie intabularea, astfel încât să se poată face dovada proprietăţii”, relevă edilul şef. Ion Lungu precizează că în comisiile tehnică a executivului şi cea de urbanism a deliberativului vor avea loc dezbateri pentru adoptarea unor soluţii de reabilitare termică pe scări, blocuri sau cvartale, primarul crezând că acesta este ultimul tren favorabil schimbării aspectului urbanistic al municipiului reşedinţă de judeţ. „Avem o şansă unică de a schima ambientul de cenuşiu al blocurilor comuniste”, pune în vedere primarul Ion Lungu.

Nunţi în sălile de sport construite în judeţ de Compania Naţională de Investiţii
· „Nu există o strategie coerentă de dezvoltare a sportului în judeţ, Suceava devenind o pepinieră de recrutare a unor sportivi care sunt preluaţi şi performează la alte cluburi din ţară”, iterează şeful administrativului judeţean, Gheorghe Flutur
Sălile de sport construite în ultimii nu sunt folosite în scopul pentru care au fost ridicate. Cel puţin aceasta este părerea şefului executivului judeţean, Gheorghe Flutur, care a lăsat să se înţeleagă că există suspiciuni conform cărora în amenajările susţinute financiar printr-un program guvernamental şi derulate prin intermediul Companiei Naţionale de Investiţii se ţin nunţi sau alte petreceri asemănătoare. „Este o problemă care pe mine mă îngrijorează, de aceea facem o analiză punctuală cu primarii. Am făcut săli de sport, iar acestea nu sunt folosite în mod corespunzător. Vreau să cred că nu se fac nunţi în sălile de sport din judeţul Suceava”, opinează dl. Flutur, adăugând că în respectivele dotări ar trebui să se constituie asociaţii sportive şi să se facă performanţă. Preşedintele Consiliului Judeţean face aceste afirmaţii în urma unei întâlniri cu şefii de la Direcţia Judeţeană pentru Sport, reprezentaţi ai cluburilor şi asociaţiilor sportive, precum şi cu primarii din judeţ, în cadrul căreia a fost făcută o analiză a activităţii sportive şi s-a făcut inventarul numărului de structuri, precum şi a bazelor sportive existente. Dl. Flutur spune că în urma unei discuţii cu conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean, s-a concluzionat că profesorii de educaţie fizică ar trebui să se implice mai mult în această direcţie, reforma învăţământului stabilind că la şcoală se ţine doar o singură oră de sport pe săptămână. „Nu există o strategie coerentă de dezvoltare a sportului în judeţ, Suceava devenind o pepinieră de recrutare a unor sportivi care sunt preluaţi şi performează la alte cluburi din ţară”, iterează şeful administrativului judeţean. Gheorghe Flutur spune că pe 9 martie, ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Daniel Funeriu, va fi prezent la Suceava prilej cu care va lua la cunoştinţă despre noua strategie judeţeană în domeniul sportului.