Judeţul Suceava are cu peste 2.000 de şomeri mai puţin

·        Rata şomajului a scăzut faţă de anul 2016, media anuală de 5,11% situându-se însă peste media şomajului naţional de 4,34%

·        Dintre şomerii neidemnizaţi 63% provin din categoria asistaţilor social, în timp ce din rândul şomerilor indemnizaţi, 30% sunt absolvenţi.

În judeţul Suceava, anul trecut rata şomajului a înregistrat un parcurs favorabil. Cel puţin aşa reiese dintr-o informare a Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prezentată ieri, în şedinţa Colegiului prefectural, de către directorul executiv Dănuţ Burgheaua. Conform acesteia, în decembrie 2017 aceasta a fost de 5,34%, cu 0,74 de puncte procentuale sub cea de 6,04% din decembrie 2016. „În 2017    s-au remarcat evoluţiile specifice şomajului sezonier din domeniile vulnerabile la variaţiile de sezon, respectiv din construcţii, agricultură şi turism. Rata şomajului s-a situat pe un palier valoric inferior faţă de anul 2016, media anuală de 5,11% situându-se peste media şomajului naţional de 4,34%”, se relevă în informarea amintită. La finele anului 2017, în evidenţele AJOFM se aflau 12.379 de şomeri, dintre care 3.686 primeau indemnizaţie de şomaj, iar 8.693 erau neindemnizaţi. Astfel, faţă de cei 14.453 de şomeri înregistraţi la sfârşitul lui 2016, pe durata un an s-a consemnat o diminuare a numărului de şomeri cu 2.074 de persoane. „S-a constat o scădere importantă a numărului de şomeri neindemnizați, mai ales în lunile de vară, ceea ce a influenţat decisiv scăderea ratei şomajului în 2017”, relevă sursa citată. În ceea ce priveşte distribuţia „stocului” de şomeri după statutul de indemnizare, dintre şomerii neidemnizaţi 63% sunt asistaţii social, în timp ce din rândul şomerilor indemnizaţi, 30% sunt absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ.  Distribuţia în funcţie de gen reliefează că din totalul şomerilor din judeţul Suceava, 2.273 sunt bărbaţi (59%), iar 5.106 sunt femei (41%). După provenienţă, 3.198 de şomeri, respectiv 26%, provin din mediul rural, iar 9.181 din mediul urban, adică 74%. După vârstă, 18% sunt şomeri sub 25 de ani; 6% au între 25 ani şi 29 de ani; 19% au de la 30 de ani la 39 de ani; 26% au între 40 de ani şi 49 de ani; 13% au între 50 de ani şi 55 de ani, iar 18% sunt în vârstă de peste 55 de ani.  În cel din urmă, potrivit informării Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prezentată ieri, în şedinţa Colegiului prefectural, 80% dintre şomerii din judeţul Suceava au studii primare, gimnaziale şi profesionale, 17% au studii liceale şi postliceale, iar 35 au absolvit instituţii de învăţământ superior.   

 Firme sucevene cu angajaţi străini, amendate de inspectorii de muncă    

·        Printre obiectivele controalelor s-a numărat identificarea şi combaterea muncii nedeclarate a străinilor pe piaţa muncii din România.

·        În judeţul Suceava lucrau 124 de străini, dintre care 58 detaşaţi din UE, iar restul provenind din Ucraina, Republica Moldova, Turcia, Siria, Iran, Israel şi China. 

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a desfăşurat o campanie de verificare a modului în care angajatorii români respectă prevederile legale referitoare la legislaţia muncii şi la regimul juridic aplicabil străinilor de pe teritoriul României. Potrivit inspectorului şef Romeo Butnariu, în vizor au fost societăţile care au notificat ITM cu privire la detaşarea cetăţenilor străini non-UE, precum şi angajatorii sancţionaţi anterior pentru nerespectarea condiţiilor legale privind încadrarea în muncă a cetăţenilor străini. Supuşi controalelor au fost, de asemenea, angajatorii care au transmis în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor contracte individuale de muncă încheiate cu cetăţeni străini non-UE. „Inspectorii de muncă au efectuat 35 controale, în urma cărora s-au aplicat 9 sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor aplicate fiind de 6.500 lei”, a declarat Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava. Conform unei situaţii întocmite la jumătatea anului trecut, în judeţul Suceava lucrau 124 de cetăţeni străini, dintre care 58 sunt detaşaţi din statele membre ale Uniunii Europene, conform Ordonanţei Guvernului nr. 25 din 2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor. Persoanele care aveau strict calitatea de angajaţi proveneau din ţări care nu sunt membre ale UE, respectiv din Ucraina, Republica Moldova, Turcia, Siria, Iran, Israel şi China. Printre obiectivele campaniei s-au numărat identificarea şi combaterea muncii nedeclarate a străinilor pe piața muncii din România, a angajatorilor care utilizează cetăţenii străini non-UE în activităţi lucrative, precum şi a celor care primesc la muncă lucrători străini non-UE detaşaţi. Totodată, s-a urmărit diminuarea consecinţelor sociale şi economice negative care derivă din nerespectarea regimului străinilor, cât şi eliminarea neconformităţilor constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii de intrare în legalitate . 

Peste 460 de suceveni s-au adresat AJOFM pentru locuri de muncă în străinătate 

·        La bătaie au fost scoase slujbe vacante din Spania, Malta, Germania şi Marea Britanie, cele mai ofertate domenii de activitate fiind hotelurile, gastronomia, transporturile, sănătatea, agricultura şi construcţiile.

În anul 2017, în cadrul Compartimentul de ocupare a forţei de muncă în străinătate-EURES al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava  au fost consiliaţi 467 de suceveni care au apelat la mobilitate în Spaţiul Economic European. Conform unei informări făcute în şedinţa Colegiului prefectural, sucevenii care au beneficiat de informare şi consiliere au avut de ales pentru locuri de muncă vacante în ţări precum Spania, Malta, Germania şi Marea Britanie. Cele mai ofertate domenii de activitate au fost hotelurile, gastronomia, transporturile, sănătatea, agricultura şi construcţiile. Sucevenii amatori ar fi putut lucra, printre altele, la cules de zmeură sau ca proiectant de construcţii metalice, asistent medical ori îngrijitor persoane vârstnice. Totodată, în anul 2017 au fost eliberate 158 de formulare în domeniul securităţii sociale. În cauză sunt formulare „E301”, „E302” şi „U”, documente necesare atestării perioadelor de cotizare necesare stabilirea dreptului la indemnizaţiei de şomaj, prestaţiilor sociale care se acordă membrilor din familia şomerilor sau în vederea exportării prestaţiei de şomaj. Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava oferă asistenţă în vederea ocupării unui loc de muncă în interiorul comunităţii europene, inclusiv pentru creşterea mobilităţii pe piaţa europeană a muncii. În acest sens, consilierii specializaţi ai instituţiei sucevene acordă servicii de informare, orientare şi mediere privind mobilitatea forţei de muncă şi securitatea socială a lucrătorilor emigranţi. Conform AJOFM, orientarea şi consilierea solicitanţilor de slujbe în străinătate, prin Compartimentul de ocupare a forţei de muncă în străinătate-EURES, face parte din categoria de serviciilor de ocupare. 

Firmele din domeniile construcţiilor, prelucrării lemnului  şi agroalimentar trag ţeapă bugetului statului

·        În 2017, împotriva acestora AJFP Suceava a formulat 21 de sesizări penale, prejudiciul cauzat fiind de peste 25 de milioane de lei.    

În anul 2017, inspectorii Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava au organizat 379 de acţiuni de control, în urma cărora bugetul statului s-a ales cu încasări suplimentare de circa 42,36 de milioane de lei. Conform purtătorului de cuvânt Oana Violeta Apetrea, controalele desfăşurate în anul trecut s-au soldat şi cu amenzi însumând 112.400 de lei, iar mulţumită  verificărilor întreprinse pierderea fiscală s-a diminuat cu 37,61 de milioane de lei. În intervalul 1 ianuarie-31 februarie 2017, lucrătorii specializaţi ai AJFP Suceava au instituit 24 de măsuri asigurătorii, pentru o sumă de 29,31 de milioane de lei iar, pe de altă parte, au întocmit 21 de sesizări penale, în cazul cărora prejudiciul total cauzat bugetului  statului se ridică 25,18 milioane de lei. În ceea ce priveşte acest din urmă aspect, împotriva agenţilor economici din construcţii s-au făcut 9 sesizări, pentru 11,53 de milioane de lei daune; contra celor care au ca obiect de activitate exploatarea şi prelucrarea lemnului au fost formulate 7 sesizări penale, pentru un prejudiciu care totalizează 3,75 de milioane de lei, iar pe numele societăţilor din domeniul agroalimentare s-au formulat 4 sesizări penale, cu un prejudiciu de 9,4 milioane de lei.  Încă o sesizare penală a vizat sectorul transporturilor, paguba creată prin încălcarea legii fiind calculată la 493.090 de lei. În anul 2017, la contribuabilii persoane fizice au fost întreprinse 214 acţiuni de control, dintre care 78 de inspecţii fiscale generale, 112 inspecţii fiscale parţiale, 3 controale inopinate şi 21 de constatări la faţa locului. 

Peste 280 de cazuri noi de copii încadraţi într-un grad cu handicap  

Comisia pentru protecţia de drepturilor copilului Suceava a aprobat, pe parcursul anului 2017, 2.452 de încadrări într-un grad de handicap, eliberând, în acelaşi timp, şi certificatele corespunzătoare. Dintre acestea, 283 sunt cazuri noi, în total 1.268 de copii fiind încadraţi cu handicap grav, 703 cu handicap accentuat, 446 cu handicap mediu, iar 35 cu handicap uşor. Conform unei informări a structurii amintite, într-un singur caz încadrarea într-un grad de handicap a fost atacată în instanţă, organele judecătoreşti respingând  însă contestaţia şi menţinând drept temeinică hotărârea Comisiei. Tot în anul 2017, Comisia pentru protecţia de drepturilor copilului a adoptat 27 de hotărâri de admitere în sistemul de protecţie, 244 de hotărâri de menţinere în sistemul de protecţie şi 37 de înlocuiri a măsurilor anterioare cu câte o altă măsură. În situaţia din urmă este vorba despre înlocuiri ale plasamentelor la asistenţi maternali profesionişti cu cele în sistem rezidenţial, precum şi invers, dar şi despre înlocuiri de plasamentelor la asistenţii maternali profesionişti cu altele către familii extinse sau către familii fără vreun grad de rudenie cu copiii în cauză. Nu în cele din urmă, luate au fost şi 146 de măsuri de revocare a unor măsuri speciale de protejare. În urma absolvirii cursurilor de formare şi promovării examenului, anul trecut Comisia pentru protecţia de drepturilor copilului a eliberat 61 de noi atestate de asistent maternal profesionist. Încă 102 de asistenţi  maternali profesionişti au beneficiat de reînnoirea, odată la 3 ani, a atestatelor, iar 231 de persoane atestate au fost supuse evaluării anuale. Comisia pentru protecţia de drepturilor copilului este o structură fără specialitate care funcţionează în cadrul Consiliului Judeţean, având competenţă de decizie pe linia protejării şi promovării drepturilor copilului. Comisia are atribuţii în ceea ce priveşte  stabilirea măsurilor de protejarea specială a copiilor; menţinerea măsurilor pentru tinerii care au dobândit capacitate deplină de exerciţiu şi au beneficiat de o măsură de protejare specială; eliberarea sau, după caz, reînnoirea, suspendarea sau retragerea atestatului de asistent maternal; revocarea sau, după caz, înlocuirea măsurii de protejare socială stabilită; stabilirea încadrării copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap şi eliberarea certificatului de încadrare  aferent.  Comisia pentru protecţia de drepturilor copilului are 7 membri şi este condusă de secretarul judeţului, Petru Tănasă.   

Crescătorii de animale, dezinteres pentru îmbunătăţirea calităţii efectivelor 

·        La vaci şi viţele, anul trecut programul a fost realizat doar în proporţie de 42%, nivel pus inclusiv pe seama „plecării specialiştilor însămânţători înspre alte domenii, cât şi lipsei de motivaţie materială a activităţii”.

În judeţul Suceava scade interesul pentru însămânţare artificială a animalelor. Aceasta potrivit raportului privind activitatea desfăşurată de Oficiul Judeţean de Zootehnie Suceava în anul 2017, în care se precizează că „nerealizarea programului de însămânţări artificiale este cauzată de „plecarea multor specialişti însămânţători în alte domenii de activitate,  lipsa de motivaţie materială a acestei profesii, precum şi de interesul scăzut al unor crescători de animale pentru îmbunătăţirea calităţii şi ameliorarea efectivelor proprii de taurine”. Respectivul program a fost atins la obţinerea de purcei din scroafe însămânţate artificial, în timp ce la vaci şi viţele, anul trecut planul a fost realizat doar în proporţie de 42%.  Conform coordonatorului judeţean Emanoil Băltianu, puncte de însămânţări artificiale sunt organizate în 81 de unităţi administrativ-teritoriale din totalul de 114 din judeţul Suceava, cu un grad de acoperire de 71%, acestea deservite fiind de 97 specialişti însămânţători autorizaţi pentru efectuarea acestui serviciu. Respectivele unităţi lipsesc din 33 de unităţi administrativ-teritoriale, adică 29% din cele ale judeţului. Asociaţiile autorizate pentru achiziţionarea, depozitarea şi aprovizionarea punctelor de însămânţare artificială cu material seminal congelat, pentru efectuarea însămânţărilor artificiale la specia bovine, sunt Asociaţia Crescătorilor de Animale „Zooserv” Suceava şi Asociaţia Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România. Furnizorii de material seminal congelat, achiziţionat de cele două asociaţii sunt „Semtestele”, „Boviselect”, „Kanata Farm” şi „Biagen Select”. Pentru păstrarea corespunzătoare a materialului seminal în depozit, cât şi la punctele de însămânţări artificiale, Asociaţia Crescătorilor de Animale „Zooserv” Suceava a achiziţionat 7.350 de metri cubi de azot lichid, „nefiind probleme în  păstrarea şi conservarea materialului seminal congelat”. 

„Priviţi spre mine! O apologie absurdă a subiectivităţii”

 Marius Costel Eşi: O  poveste interesantă despre fiinţă, despre un eu care nu poate trăi, simţi, gândi, decât prin iubire şi resemnare.

Marius Costel Eşi, lector universitar la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava şi-a lansat, într-un cadru inedit, în crama Old Times, în prezenţa colegilor, prietenilor, foştilor şi actualilor studenţi, cea mai nouă apariţie editorială, volumul „Priviţi spre mine! O apologie absurdă a subiectivităţii”. Aşa cum a prezentat-o însuşi autorul, cartea trimite la sine, prezentând trăiri personale, dar care, în acelaşi timp, sunt şi trăiri ale celorlalţi, ale „alterităţii”. Marius Costel Eşi mărturiseşte că a încercat - şi că o va face şi de acum înainte -, să facă distincţie între  scriitorul „care vrea să fie” şi propriul eu. „În ziua de astăzi suntem marcaţi, aş spune eu, de un obiectivism frustrant. Sincer, m-am cam săturat să fiu obiectiv (...). Această carte este o poveste interesantă despre iubire, o poveste interesantă despre fiinţă, o poveste în care personajul principal este unic, este un > care nu poate trăi, simţi, gândi, decât prin iubire şi resemnare”,   s-a confesat autorul. Într-o ambianţă muzicală deosebită asigurată de Cosmin Mariciuc, elev la Colegiul Naţională de Arte, un talentat tânăr în ale vocii şi chitarei, Eşi a citit, spre încântarea celor prezenţi, câteva fragmente din cartea lansată, dar şi altele din volumul „Coleg de generaţie. Povestea fostului profesor Blanco Ados”, volum care va ieşi de sub tipar la începutul primăverii.  „Vreau să vă mulţumesc că aţi venit la această lansare a cărţii mele, să împărtăşiţi cu mine emoţiile, gândurile. Nu vreau să judec alte tipuri de lansări, dar a ieşit aşa cum am vrut eu. De câte ori am mers la lansări, vedeam oameni foarte aranjaţi - să nu fiu înţeles greşit -, la cravată, cu un limbaj foarte, foarte elevat. Nu spun că şi aici nu ar trebui să fie elevat, dar am vrut pur şi simplu să fiţi foarte aproape. Mi-a plăcut ce am văzut la unele pub-uri din Bucureşti şi am zis să facem aşa ceva şi în Suceava. Sper să iterăm  asemenea lansări”, a  spus Eşi auditoriului numeros.

Cartea de debut al lui Marius Costel Eşi, apărută exact în urmă cu 10 ani, şi care s-a bucurat un adevărat succes printre cititori, este „Decadenţa sincerităţii” (2008), editată fiind în limbile, română, engleză şi franceză. De acelaşi autorul sunt în pregătire „Gânduri despre educaţia sălbatică”, „Economia de cartier şi risipa gândului managerial”, „Despre gândurile de nicăieri” şi „cum stăm cu logica, domnilor manageri?”. Licenţiat în Filosofie (1998) şi Economie (2008), doctor în Ontologie şi filosofia ştiinţei (2007) şi Administrarea afacerilor (2017), Marius Costel Eşi îşi desfăşoară activitatea în cadrul Departamentului de Specialitate cu Profil Psihopedagogic al Facultăţii de Ştiinţele Educaţiei. În plan ştiinţific, pentru cartea „Demarcaţie şi identitate într-o abordare transdisciplinară  a nivelurilor de realitate”, Asociaţia de Cooperare Cultural-Educaţională din Suceava i-a acordat, în 2015, Premiul „Acces”. 

Direcţia Antifraudă Suceava a întocmit 42 de sesizări penale, pentru un prejudiciu de 144,41 de milioane de lei

·        Pe lângă activitatea de investigare a fraudelor şi cea de destructurare a lanţurilor tranzacţionale constituite pentru prejudicierea bugetului, inspectorii antifraudă au aplicat amenzi însumând 18,82 de milioane de lei.

În anul 2017, inspectorii Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală Suceava au efectuat controale specifice la 3.559 de operatori economici din judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Vaslui şi Bacău. Astfel, conform unei informări a Direcţiei Naţionale Antifraudă Fiscală, în scopul prevenirii şi combaterii fraudei fiscale, lucrătorii specializaţi au stabilit că bugetului de stat i-a fost adus un prejudiciu total de 144,41 de milioane de lei, iar drept urmare aceştia au înaintat organelor de urmărire penală 42 de acte de sesizare şi au instituit 52 de măsuri asigurătorii asupra unor active patrimoniale în valoare de 34,67 de milioane de lei. Potrivit DGAF, pe lângă activitatea de investigare a fraudelor şi cea de destructurare a lanţurilor tranzacţionale constituite pentru prejudicierea bugetului statului, inspectorii antifraudă au constatat, pe durata verificărilor desfăşurate în cele 6 judeţe, abateri pentru sancţionarea cărora au aplicat 3.329 de amenzi contravenţionale, însumând 18,82 de milioane de lei.

În acelaşi timp, controlorii DGAF au dispus confiscări de sume, bunuri şi venituri ilicite a căror valoare se ridică la 3,16 de milioane de lei, precum şi suspendarea activităţii a 73 de contribuabili. Aceştia din urmă au încălcat prevederile Codului fiscal, obligaţia de se dota cu aparat de marcat electronic fiscal sau pe cea de a fiscaliza încasările prin intermediul casei de marcat. În cazul a 47 de contribuabili s-a luat măsura interzicerii activităţii, cei cu pricina nerespectând prevederile Ordonanţei de Guvern nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă. „Transportarea, deţinerea şi comercializarea bunurilor fără acte justificative, precum şi încălcarea obligaţiei de a întocmi şi utiliza documente contabile pentru toate operaţiunile economice efectuate, reprezintă cele mai frecvente încălcări ale prevederilor legale şi financiar-contabile descoperite de către inspectorii din cadrul Direcţiei Regionale Antifraudă Suceava”, se subliniază în informarea Direcţiei Generale Antifraudă.  

 În ultima lună a  lui 2017,

 Cinci  societăţi comerciale cu muncitori la negru

·        Angajatorii care nu au încheiat contracte individuale anterior începerii raporturilor de muncă fiind amendaţi, în total, cu 40.000 de lei.

Inspectorii de muncă suceveni au depistat, în ultima lună anului recent încheiat, 5 angajatori care au primit la muncă persoane fără forme legale de angajare, anunţă şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, Romeo Butnariu. Inspectorul şef sucevean precizează că, în decembrie 2017, pe linia relaţiilor  de muncă, lucrătorii din subordine au avut 188 de controale, acestea soldându-se cu 38 de sancţiuni contravenţionale şi amenzi totalizând de 75.500 de lei. Romeo Butnariu precizează că, în timpul acţiunilor de control, descoperite au fost 6 persoane care îşi desfăşurau activitatea fără forme legale de încadrare, angajatorii care nu au încheiat contracte individuale anterior începerii raporturilor de muncă fiind amendaţi, în total, cu 40.000 de lei. Pe de altă parte, în luna la care facem referire, 9 contracte individuale de muncă au ajuns în REVISAL fără respectarea termenului legal prevăzut de reglementările în vigoare. Pe aceeaşi linie, inspectorii ITM au constatat mai multe nereguli, însă cele mai multe sunt cele care referitoare încălcarea, de către agenţii economici, a prevederilor legale privind acordarea concediilor de odihnă şi repausului săptămânal, precum şi cele cu privire la munca suplimentară şi evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat în parte. În domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă, în luna decembrie 2017 inspectorii de profil au avut 86 de controale, cele 48 de amenzi date ridicându-se la 8.000 de lei. Lucrătorii ITM au descoperit că, printre altele, nu s-a organizat activitatea de prevenire şi protecţie, autorizaţia de funcţionare din punct de vedere al securităţii în muncă lipsa, iar fişa individuală de instruire nu era păstrată de către conductorul locului de muncă.         

Gospodărirea necorespunzătoare a apelor, sancţionată cu amenzi de peste 300.000 de lei

·        Aproape 11.000 de ore au lucrat angajaţii SGA, pe parcursul anului trecut, la întreţinerea echipamentelor electrice şi hidromecanice ale acumulărilor din administrare.

În anul 2017, controalele personalului specializat al Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava s-au axat, în principal, pe  modul de funcţionare a obiectivelor, cât şi încadrarea acestora din urmă în prevederile avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor. Potrivit directorului executiv Daniel Drăgoi, în acest sens, lucrătorii din subordine au avut nu mai puţin de 408 de verificări la utilizatorii de apă şi lucrările construite pe cursurile de apă sau în legătură cu respectivele ape curgătoare. Şeful SGA informează neregulile depistate s-au concretizat în 36 de sancţiuni contravenţionale, controlorii Sistemului de Gospodărire a Apelor dând 26 de avertismente şi aplicând 10 amenzi, în valoare de 301.500 de lei.  Printre acestea se numără o amendă de 35.000 de lei a luat, dată unei societăţi comerciale care a deversat ape uzate în râul Bistriţa, fără respectarea autorizaţiei de gospodărire a apelor. Amendată cu 25.000 de lei a fost o firmă care a făcut, în lipsa autorizaţiei, săpături pe malurile şi în albia râului Siret. În vederea administrării, exploatării, întreţinerii, reparării, completării şi modernizării lucrărilor hidrotehnice aflate în administrare, Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava a efectuat, în 2017, defrişări de vegetaţie pe o suprafaţă de 2.236 de metri pătraţi; 68.900 de metri cubi de terasamente pe lucrările din administrare; 80.750 de metri cubi de terasemante pe cursurile de apă neamenajate şi 625,3 metri cubi de gabioane 2.288 de metru cubi de anrocamente, la acestea adăugându-se cosiri pe 33 de hectare. Daniel Drăgoi spune că, în  ceea ce priveşte avizarea şi autorizarea folosinţelor de apă, SGA Suceava a eliberat 169 de autorizaţii şi 87 de avize, făcând 23 de notificări de punere în funcţiune şi 179 notificări de începere a execuţiei. Pe parcursul anului trecut, la întreţinerea echipamentelor electrice şi hidromecanice ale acumulărilor din administrare, angajaţii SGA au lucrat 10.848 de ore.   Sistemul de Gospodărire a Apelor are ca obiective, printre altele, protecţia, conservarea şi restaurarea resurselor de apă, asigurarea exploatării în siguranţă a lucrărilor din administrare, în vederea evitării întreruperii serviciilor specifice, prevenirii calamităţilor cauzate de fenomenele meteorologice periculoase, dar şi a accidentelor la lucrările hidrotehnice.

Peste 1.200 de lei pe lună  costă îngrijirea unui sigur copil la creşa din Suceava  

·        În 2017,  au fost la îngrijiţi, în medie, 108,08 copii, cheltuielile totale, corespunzătoare pentru 249 de zile lucrătoare,  fiind de 1,45 de milioane de lei.

Costul lunar pentru întreţinerea micuţilor în Creşa nr. 1, şi unica din municipiul Suceava, este în 2018, de 1.210,55 de lei pe copil şi lună. Suma a fost aprobată în şedinţa ordinară lunară a Consiliului Local, în cadrul căreia stabilită a fost şi cota de participare a familiilor care au aprobare să-şi lase copii peste zi la creşa în cauză. Conform Hotărârii Guvernului nr. 1252 din decembrie 2012, părinţii sau reprezentanţii legali ai căror copii beneficiază de servicii în cadrul creşelor şi altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolare publice sunt obligaţi la plata unei contribuţii lunare. Astfel, în cazul unui venit mediu brut lunar cumulat de părinte sau reprezentant legal, de peste 700 de lei, şi care are un singur copil în familie, participarea financiară este de 20% din valoarea totală de 1.210,55 de lei, iar dacă cei în cauză au 2 sau mai mulţi copii, cofinanţarea va fi de una de 10%. Pentru un venit cuprins între 225 şi 699 de lei, şi un singur copil în întreţinere, reprezentatul legal sau părintele va suporta 10% din cheltuiala totală, pe când în cazul a 2 sau mai mulţi copii în familie, participarea financiară va fi de 5%. Prin excepţie, Consiliul Local va suporta contribuţiile părinţilor sau reprezentanţilor legali ai copilului înscris la creşă  şi care este expus riscului abandonului. În anul 2017, au fost la îngrijiţi, în medie, 108,08 copii, cheltuielile totale, corespunzătoare pentru 249 de zile lucrătoare,  fiind de 1,45 de milioane de lei.      

 Consilierii PSD dezavuează bugetul dezvoltării propus de primarul Ion Lungu 

·        Conform programului pe 2018, pentru investiţii este prevăzută suma de 104 milioane de lei, în timp ce peste 73 de milioane de lei vor lua calea salariilor şi cheltuielilor aferente.

·        Pentru lucrări în continuare se vor cheltui 57,14 milioane de lei, 33,69 de milioane de lei se alocă pentru lucrări noi, iar subvenţiile pentru TPL şi Thermonet se ridică la 16,17 milioane de lei.  

·        Alesul social-democrat Vasile Mocanu a pus în vedere că dacă se iau în calcul facturile neachitate de 25 de milioane de lei,  „atunci, nu mai avem un buget al dezvoltării, ci unul al stagnării”.

Consilierii locali PSD au votat împotriva bugetului general centralizat  al municipiului Suceava. Aceasta după ce, în şedinţa ordinară de ieri, social-democratul Vasile Mocanu, a spus că, având în vedere ultimele două execuţii bugetare nesatisfăcătoare, „bugetul pentru dezvoltare este doar pe hârtie”. „Ne bucurăm că nu avem un grad de îndatorare mare, însă nimeni nu spune ce se întâmplă cu arieratele de 25 de milioane de lei, facturi neachitate care se rostogolesc de la un an la altul şi, atunci, nu mai avem un buget al dezvoltării, ci unul al stagnării”, a subliniat Vasile Mocanu, menţionând că, dintre toate investiţiile pe care le va face, executivul le alege pe cele mai atrăgătoare pentru electorat.      

Intervenţia acestuia a survenit prezentării primarului Ion Lungu, care arătat că din totalul bugetului local, 28,83% la sută este alocat dezvoltării.  „Putem spune cu toată argumentaţia, cu toată serozitatea, că şi în anul 2018, avem un buget al dezvoltării”, a evidenţiat, în plen, edilul-şef Ion Lungu.  Supus la vot, proiectul de buget pe 2018 a trecut cu 15 voturi „pentru” ale aleşilor PNL, PMP şi ALDE şi 8 opţiuni „împotrivă” al consilierilor PSD.             

·        După reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%, municipiul Suceava  primeşte cotele defalcate în valoare de 56,8 milioane lei.  

Bugetul general centralizat al municipiului Suceava este stabilit la 336,74 de milioane de lei pe partea de venituri şi la 337,43 de milioane de lei, la cea de venituri, cu un deficit de 688.836 de lei. În cadrul acestuia, bugetul local al municipiului Suceava este estimat cu venituri de 314 de milioane de lei,  cheltuieli de 314,14 de milioane de lei, implicit cu un deficit de 141.926 de lei. În ceea ce priveşte bugetul de la acest nivel, veniturile şi cheltuielile destinate funcţionării sunt planificate la 223,16 de milioane de lei, în timp ce pentru dezvoltare  sunt prevăzute venituri de 90,38 de milioane de lei şi cheltuieli de 90,53 de milioane de lei, cu un deficit de 141.926 de lei. La totalul generalizat de mai sus se adaugă bugetul instituţiilor finanţate din venituri proprii şi subvenţii, centrele bugetare din învăţământ şi Teatrul municipal „Matei Vişniec”, cu venituri de 11,67 de milioane de lei, cheltuieli de 12,21 de milioane de lei şi deficit de 546.910 lei. Potrivit prevederilor Legii nr. 2 din 2018 a bugetului de stat, municipiul Suceava va primi 14,35 de milioane de lei cu titlul de defalcări din taxa pe valoarea adăugată (TVA), sumă repartizată prin intermediul Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice. Din total, 13,11 milioane de lei vor fi destinaţi plăţii drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav, inclusiv a indemnizaţiilor lunare aferente; 740.000 de lei vor lua calea finanţării drepturilor copiilor cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în învăţământul de masă; 487.000 de lei reprezintă finanţarea ajutoarelor de încălzire, a evidenţei persoanelor şi creşei, iar 200.000 de lei este contravaloarea tichetelor de grădiniţă.  Încă 7,11 milioane de lei din TVA, sumă repartizată tot de AJFP, va servi finanţării învăţământului particular sau confesional acreditat, dintre care 6,35 de milioane de lei reprezintă cheltuieli de personal, iar 761.000 de lei, cheltuielile materiale. Tot din sume defalcate din TVA, dar de această dată în scopul echilibrării bugetului local, municipiul Suceava va avea parte de 14,17 milioane de lei. Cotele defalcate din impozitul pe venit repartizate de AJFP se ridică la 56,8 milioane lei, iar cele defalcate de Consiliul Judeţean sunt de 500.000 de lei. 

·        O sumă de 13,35 de milioane de lei se va duce pe studii şi achiziţii de bunuri, din proiectele cu finanţare nerambursabilă urmând a fi atrasă suma de 51,45 de milioane de lei.

În ceea ce priveşte cheltuielile cele de personal ale bugetului local al municipiului Suceava sunt 70,04 milioane de lei, la care se adaugă cele cu personalul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate parţial sau integral din venituri proprii, în valoare de 3,21 de milioane de lei. De cealaltă parte, bugetul de investiţii pe anul 2018 este de 104,1 milioane de lei, adică 57,14 milioane de lei pentru lucrări în continuare, 33,69 de milioane de lei pentru lucrări noi şi 13,35 de milioane de lei pentru studii şi achiziţii de bunuri. Toate acestea vor avea ca sursă de finanţare bugetul local, cu 88,9 de milioane de lei, dintre care 51,45 de milioane de lei sunt bani accesaţi în cadrul proiectelor susţinute din fonduri structurale europene, inclusiv prin Programul de Cooperare Româno-Elveţian. Subvenţiile care vor fi acordate de la bugetul local în anul 2018 sunt aprobate la 16,17 milioane de lei, adică 9,5 milioane de lei pentru acoperirea diferenţelor la energia termică şi, respectiv, 6,67 de milioane de lei pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif la biletele societăţii de transport de călători TPL. 

·        Pentru modernizarea repararea şi întreţinerea infrastructurii rutiere se va cheltui 17,45% din buget, iar cu investiţiile şi reparaţiile în şcoli încă 11,48%.   

Din bugetul fondurilor publice nerambursabile pentru finanţarea activităţilor non-profit, 3 milioane de lei vor lua calea activităţilor sportive, de 1 milion de lei vor avea parte activităţile culturale, iar încă 1,5 milioane de lei au titlul de sprijin financiar pentru unităţile de cult de pe raza urbei reşedinţă de judeţ. Tot din bugetul local, având în vedere că cei mai mulţi dintre pacienţi provin din municipiul Suceava, pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ion cel Nou” se va aloca un sprijin de 1 milion de lei.  Fondul de rezervă  la dispoziţia Consiliului Local este dimensionat la 4 milioane de lei, adică la 5% din valoarea cheltuielilor. În totalul cheltuielilor, ca pondere, se remarcă „Transporturile” cu 17,45%; „Locuinţele, serviciile şi dezvoltarea publică”- 15,70%; „Învăţământul”-11,48% şi „Cultura, recrearea şi religia”-cu 10,55%.  Urmează, în ordine, „Protecţia mediului”- cu 9,75%; „Autorităţile executive”-8,42%; „Asigurările şi asistenţa socială”-8,37%; „Combustibilul şi energia”-7,29%; „Ordinea publică şi siguranţa naţională”-3,90%; Serviciile comunitare de evidenţă a persoanei-1,97%; „Sănătatea”-1,96%; Datoria publică”-1,63%; „Acţiuni generale economice, comerciale şi de muncă”-0,82% şi „Alte acţiuni economice”- cu 0,35%. 

Tichetele pentru grădiniţă nu sunt la mare căutare

·        Municipiul Suceava are în evidenţă doar 21 de dosare, cu 30 de beneficiari al acestui stimulent educaţional.  

·        Pentru anul 2018, conform bugetului local, cu destinaţia amintită este prevăzută o sumă de 200.000 de lei.    

Puţini suceveni sunt puţin interesaţi de tichetele de grădiniţă, cu toate că necesarul financiar şi procedurile pentru acordarea stimulentelor educaţionale în sistemul de învăţământ preşcolar au fost aprobate, în Consiliul Local al municipiului Suceava, încă din februarie 2016. Astfel, potrivit unei informări a Direcţiei de Asistenţă Socială, în anul şcolar 2016-2017 au fost gestionate un total de 21 de dosare, cu 30 de beneficiari ai sprijinului financiar în cauză. Stimulentele educaţionale se acordă începând cu luna în care beneficiarul îndeplineşte condiţiile de eligibilitate, pe baza unei cereri şi a unei declaraţii pe propria răspundere. Copii vor trebui să fie prezenţi zilnic la grădiniţă, cu excepţia absenţelor medicale motivate şi a învoirilor aprobate de cadrele didactice, pe durata a cel mult 3 zile. Tichetele sociale pot fi folosite doar pentru achiziţionarea de produse alimentare, produse de igienă, a îmbrăcămintei şi rechizitelor şcolare. Fiecare tichet are valoarea de 50 de lei pe lună, vârsta minimă a copilului prins în program fiind de minim 3 ani, iar cea maximă de 6 ani. Respectivele beneficii au fost aprobate în 2015, prin  Legea nr. 248, când din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Consiliului Local, pentru amenajările necesare distribuirii drepturilor în cauză s-a alocat o sumă de 40.000 de lei. Solicitarea a venit din partea Direcţiei de Asistenţă Socială, responsabilii acestei structuri invocând necesitatea efectuării unor lucrări de renovare şi compartimentare a parterului sediului Primăriei din Burdujeni, pentru „realizarea unui compartiment de tip casierie şi a unui birou în care îşi vor desfăşura activitatea angajaţii care vor gestiona tichetele de grădiniţă, tichete cu regim special”. În februarie 2016, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava a alocat autorităţilor locale din reşedinţa de judeţ suma de 148.600 de lei, scopul fiind acela al stimulării participării la învăţământul preşcolar a copiilor care provin din familiile defavorizate. Conform bugetului local, cu această destinaţie, pentru anul 2018, este prevăzută o sumă de 200.000 de lei.    

Sub formă de tocătură,

 Lemn „negru” pentru centralele pe biomasă

·        „Tocătura este considerată o marfă, circulă cu un aviz de însoţire, iar de multe ori lemnul poate fi mascat sub această formă şi valorificat către producătorii de energie din biomasă”, arată Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere.

·        Fenomenul tăierilor ilegale a scăzut la jumătate, în 2017 fiind descoperiţi 1.438 de metri cubi proveniţi din doborâri fără drept, faţă de 3.300 de metri cubi, în anul precedent.

În 2017, Garda Forestieră a avut, în judeţul Suceava, 1.341 de controale, cele mai multe fiind inspecţii de fond, şi care s-au lăsat cu importante confiscări. Potrivit unui bilanţ de activitate prezentat de inspectorul şef Mihai Găşpărel, parchetele de pe lângă instanţele competente au fost sesizate în 30 de cazuri de infracţiuni silvice, cu un prejudiciu de 1.062 de metri cubi în valoare de 275.000 de lei. Volumul materialului lemnos confiscat „în fizic” a înregistrat o creştere semnificativă în comparaţie cu anul 2016, respectiv de la 1.615 metri cubi la 3.200 de metri, ceea ce echivalează cu o dublare. „Din punct de vedere al controlului este mult mai bine, pentru că am reuşit să identificăm materialul în fizic. Acesta nu a reuşit să intre în totalitate în procesul de producţie, să fie spălat, pus în operă sau vândut, fiind depistat într-o fază incipientă. Ideal ar fi fost să nu avem confiscări de lemn, dar alta a fost situaţia din teren”, a spus şeful Gărzii Forestiere Suceava. În ceea ce priveşte confiscările valorice, de reliefat este scăderea acestora de la 6.900 de metri cubi în 2016, la 3.500 de metri cubi în anul recent încheiat.  În opinia lui Mihai Găşpărel, volumul tăierilor ilegale constituie indicatorul cel mai relevant al pazei pădurilor. Astfel, în 2017 gardienii forestieri suceveni au descoperit 1.438 de metri cubi de masă lemnoasă provenită din doborâri fără drept, ceea ce reprezintă în jur de 50% din volumul de 3.300 de metri cubi din anul precedent. „Pe ansamblul toate aceste date corelate ne indică o scădere a fenomenului de tăiere ilegală. Nu ne ascundem după degete, există lemn pe piaţă, continuăm verificările, pentru că acesta poate fi ascuns şi sub o altă formă, cea de tocătură obţinută în parchete. Tocătura este considerată o marfă, circulă cu un aviz de însoţire - dacă nu provine din pădure -, de multe ori lemnul putând fi mascat sub această formă şi valorificat către producătorii de energie din biomasă”, a evidenţiat Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere Suceava. Instituţia are în raza de competenţă şi judeţele  Botoşani, Iaşi, Neamţ şi Bacău.   

 Pagube de jumătate de milion de lei, făcute de animalele sălbatice în gospodăriile populaţiei

·        În zonele de munte a judeţelor Suceava şi Neamţ, urşii şi lupii au avut 61 de atacuri asupra bovinelor, ovinelor, caprinelor şi cabalinelor din gospodării.

Sucevenii păgubiţi de atacul animalelor sălbatice asupra terenurilor şi animalelor domestice din gospodării nu îşi cunosc drepturile şi obligaţiile care le revin.  Aspectul este semnalat de Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere Suceava, care a arătat că există proprietari care au revenit de 8-10 ori asupra sesizărilor făcute iniţial şi prin care cer despăgubiri. Inspectorul şef  sucevean precizează că acestea din urmă pot fi acordate în condiţiile în care cei afectaţi şi-au luat măsuri de protejare a proprietăţilor, inclusiv cu garduri electrice. În acest sens, imediat după atacuri, obligatorie este notificarea gestionarilor fondurilor cinegetice, astfel încât să fie luate măsuri de îndepărtare a animalelor şi prevenire a evenimente de acest gen. Totodată, administratorii fondurilor de vânătoare sunt obligaţi să-şi realizeze cota de vânat, conform planurilor de recoltare, dar şi ţină departe sălbăticiunile, prin efectuarea de patrule şi asigurare de hrană complementară în cantităţi suficiente. În anul 2017, lucrătorii Gărzii Forestiere au avut 101 convocări la comisii pentru stabilirea pagubelor produse de vânat, inspectorul şef Mihai Găşpărel precizând că, spre exemplu, în judeţul Bacău, într-o singură zi, intervenţia acestora a fost necesară în 4 situaţii. Cele mai multe incursiuni în culturile agricole ale populaţiei sunt cele ale mistreţilor, în timp ce în zonele de munte a judeţelor Suceava şi Neamţ, preponderente sunt atacurile carnivorelor mari, precum a celor de urs şi lup. La bovine, ovine, caprine şi cabaline, comisiile specializate au constat 61 de cazuri cu pagube, documentaţiile cu pricina fiind înaintate Ministerului Mediului, instituţie abilitată în aprobarea şi acordarea efectivă a despăgubirilor. Mihai Găşpărel face cunoscut că, în cazul a 40 de procese verbale de constare a pagubelor, valoarea estimată a despăgubirilor este de 470.354 de lei.  

O mie de proprietari de păduri au ratat banii daţi de stat din cauza dosarelor prost întocmite

·        Garda Forestieră a înregistrat 4.700 de cereri pentru ajutorul de minimis, cu o suprafaţă de 25.000 de hectare, însă aprobate au fost doar 3.770 dintre documentaţii, cu circa 12.000 de hectare care pot face obiectul sprijinului.

·        „În multe cazuri, banii au fost solicitaţi de către moştenitori care nu aveau dovada succesiunii sau care nu deţineau acte certe de proprietate”, declară inspectorul şef Mihai Găşpărel, situaţii în care dosarele sunt respinse sau returnate înspre completare.    

Proprietarii de păduri pot beneficia de sprijin financiar de la bugetul de stat pentru asigurarea serviciilor silvice şi paza suprafeţelor forestiere, însă mulţi dintre potenţialii beneficiari  sunt declaraţi neeligibili din cauza documentaţiei necorespunzătoare. Cel puţin aşa susţine Mihai Găşpărel, şeful Grezii Forestiere Suceava, referindu-se la facilităţile acordate prin HG nr. 864/2016 privind ajutorul de minimis pentru asigurarea serviciilor silvice în fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi persoanelor juridice care desfăşoară activităţi economice deţinând o suprafaţă împădurită de maxim 30 de hectare, o procedură de similară de suportare a costurilor fiind valabilă şi în cazul proprietarilor fără activităţi economice. Anul trecut fiind unul „plin” din acest punct de vedere, Garda Forestieră Suceava, având competenţă în judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi şi Bacău,  a înregistrat 4.700 de dosare pentru o suprafaţă de 25.000 de hectare. Din păcate, potrivit inspectorului şef Mihai Găşpărel, aprobate au fost 3.770 dintre documentaţiile în cauză, cu doar circa 12.000 de hectare care pot face obiectul reglementărilor în cauză. În judeţul Suceava, eligibile au fost  583 de cereri, suprafaţa vizată fiind de aproximativ 2.600 de hectare. „Avem un procentaj foarte mare de documentaţii respinse, pentru că foarte multă lume nu înţelege că numele celui care este pe titlul de proprietate, numele celui care face cererea şi numele celui care este pe contract trebuie să fie acelaşi. În multe cazuri, banii au fost solicitaţi de către moştenitori care nu aveau dovada succesiunii sau nu deţineau acte certe de proprietate. Toate aceste inadvertenţe generează foarte mult efort la nivelul Gărzii, întrucât trebuie verificată filă cu filă toată documentaţia, constatându-se că fie lipseşte un act, fie că nu coincid datele, situaţii în care suntem nevoiţi să respingem dosarele sau să cerem completarea acestora”, subliniază Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere, menţionând că au fost convocate şedinţe cu şefii de direcţii şi ocoale silvice, „astfel încât procesul să fie fluidizat, iar proprietari să poată intra în posesia sprijinului cuvenit”.  

 În 2017, municipiul Suceava,

Peste 50 de „tăieri” ale dreptului la ajutorul social

·        În baza noilor reglementări, la beneficiari s-au făcut 234 de anchete sociale de reevaluare semestrială a situaţiei socio-economice.

·        Anul trecut, la cei îndreptăţiţi au ajuns 228.373 de lei, mai puţin cu 85.667 de lei faţă de perioada omoloagă a lui 2016.

La începutul lui 2018, în evidenţa Direcţiei de Asistenţă Socială a Primăriei Suceava se aflau în plată 111 de dosare pentru acordarea venitului minim garantat. Un raport al Direcţiei relevă că, în anul recent încheiat, DAS a înregistrat 38 de cereri noi, iar în urma anchetele sociale, inclusiv a verificărilor la domiciliu, în toate cazurile s-au emis dispoziţii de acordare a dreptului la ajutor social. În intervalul 1 ianuarie-31 decembrie 2017, cu titlul de ajutor social, s-au plătit 228.373 de lei, mai puţin faţă de perioada omoloagă anului 2016, când s-au achitat 314.040 de lei. Pe parcursul anului anterior, Direcţia de Asistenţă Socială a dispus 35 de suspendări ale dreptului la ajutor social pentru persoane singure sau familii, în 53 de cazuri luându-se măsura încetării plăţii acestei prestaţii. De precizat este faptul că, în conformitate cu noile reglementări legale, în 2017 au fost efectuate 234 de anchete sociale la domiciliu, acestea vizând reevaluarea semestrială a situaţiei socio-economice a familiilor beneficiare de ajutor social. Pe de altă parte, în informarea DAS se precizează că la acţiuni şi lucrări de interes local au participat 71 de persoane apte de muncă din familiile beneficiare de ajutor social. Potrivit planului de lucrări de interes local, în această perioadă asistaţii social sunt scoşi la deszăpezire şi eliminarea gheţii în parcuri şi locuri de joacă pentru copii, urmând ca, odată cu venirea primăverii, beneficiarii de venit minim garantat să presteze la măturatul aleilor pietonale şi parcurilor, precum şi la vopsirea mobilierului urban. Pe durata verii, lucrătorii în cauză vor menţine curăţenia locurilor de joacă pentru copii şi vor avea grijă de trotuarele din parcuri, lucruri valabile şi în toamnă, când asistaţii cu pricina vor aduna şi frunzele moarte căzute din copaci.  „Până pe data de 5 a fiecărei luni, către AJPIS sunt transmise, pe bază de borderou, dispoziţia primarului pentru acordarea, suspendarea, modificarea sau încetarea ajutorului social, însoţită de copia cereri de acordare a ajutorului social, şi a declaraţiei pe propria răspundere, copia fişei de calcul a muncii prestate, precum şi situaţia centralizatoare privind titularii dreptului şi suma de plată”, se subliniază în informarea Direcţiei de Asistenţă Socială. 

Judeţul Suceava nu are depozite conforme de deşeuri menajere

·        Deşi prima celulă a depozitului ecologic de la Moara a fost finalizată, din cauza întârzierii licitaţiei pentru concesionarea administrării, respectivul obiectiv nu poate fi dat efectiv în folosinţă.

·        Cu finanţare în cadrul POIM amenajate sunt staţiile de transfer din Fălticeni şi Rădăuţi, urmând a fi încheiată şi execuţia depozitului ecologic din Pojorâta.

În judeţul Suceava nu funcţionează niciun depozit conform, fapt care creează mari dificultăţi în managementul deşeurilor municipale, se arată într-o informare a Agenţiei pentru Protecţia Mediului, în care se subliniază că deşeurile colectate de serviciile de salubritate sunt stocate temporar în spaţii special amenajate, acestea trebuind a fi „relocate” la noul depozit ecologic de la Moara. Potrivit sursei citate,  această situaţie este cauzată de întârzierile înregistrate faţă de termenele de punere în funcţiune a obiectivelor Proiectului „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor”, implementat de Consiliul Judeţean Suceava. „Astfel, cu toate că prima celulă din depozitul Moara a fost finalizată, aceasta nu este încă operaţională, procedura de achiziţie publică pentru atribuirea contractului de delegare prin concesionare a gestiunii de administrare a depozitului de deşeuri, de administrare a staţiei de sortare, precum şi a centrului public de colectare din cadrul Centrului de Management Integrat al Deşeurilor Moara este încă faza de evaluare a ofertelor. De asemenea, procedura de autorizare pe linie de mediu este în derulare”, se reliefează în informarea semnată de directorul executiv Vasile Oşean. Conform materialului informativ al APM, Proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Suceava” a fost „fazat”, iar drept urmare acesta va fi dus la capăt cu finanţare alocată prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020. „Fazarea” proiectului se regăseşte pe Axa prioritară 3- „Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiţii de management eficient al resurselor”, susţinută fiind, astfel, amenajarea staţiilor de transfer al deşeurilor din Fălticeni şi Rădăuţi, dar şi încheierea execuţiei depozitului ecologic din Pojorâta. „Odată cu finalizarea lucrărilor de construcţii fazate, va avea loc licitaţia pentru concesionarea serviciului de salubritate de către operatorii zonali, conform prevederilor Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor. Până atunci, serviciile de salubrizare vor fi asigurate de către actualii operatori”, se subliniază în Raportul privind starea mediului în judeţul Suceava.

·        Primăriile acţionează individual pentru asigurarea salubrităţii, neexistând o abordare zonală, care să rentabilizeze acest serviciu.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava iterează că responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor municipale revine administraţiilor publice locale care, prin mijloace proprii sau prin concesionarea serviciului de salubritate către un operator autorizat, trebuie să asigure colectarea, transportul, tratarea, valorificarea şi eliminarea finală a acestor deşeuri. Potrivit instituţiei sucevene de mediu, „primăriile din judeţul Suceava acţionează în mod individual pentru asigurarea salubrităţii, neexistând încă o abordare zonală care să rentabilizeze acest serviciu”. La fel, colectarea selectivă a deşeurilor provenite de la populaţie şi agenţi economici este în curs de implementare, pe  timp ce trece preconizându-se creşterea gradului de colectare selectivă, mai ales după stabilirea operatorilor zonali. De menţionat este şi faptul că fracţiunea biodegradabilă a deşeurile menajere nu este colectată separat, în judeţ nefiind încă amenajate facilităţi pentru „compostare”, procedeu practicat, într-o oarecare măsură, individual, în gospodăriile populaţiei. Prin Proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor” în judeţul Suceava s-au achiziţionat 44.000 de containere pentru „compostarea” individuală, în gospodăriile din mediul rural, cât şi 15 tocătoare pentru „compostarea” deşeurilor de pe spaţiile verzi ale domeniului public, în mediul urban. Acestea din urmă au fost distribuite unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ, însă numărul echipamentelor este insuficient, raportat la ţintele care trebuie  atinse, prevăzute de legislaţie. 

Poliţişti locali în funcţie de nevoi

·        Direcţia Poliţiei Locale Suceava crede că stabilirea numărului de agenţi ar trebui să fie de competenţa autorităţilor administraţiei publice şi în conformitate cu resursele bugetare ale comunităţii.

·         Cu sub 108.000 de locuitori, Suceava are un efectiv încadrat de 117 persoane, norma legală fiind de 1 poliţist local la 1.000 de locuitori.      

Conducerea Poliţiei Locale din subordinea Primăriei municipiului Suceava propune „ca fiecare comunitate să dispună ca fiecare comunitate să dispună de posibilitatea de a-şi dimensiona efectivele în funcţie de nevoile, necesităţile şi resursele bugetare locale”. Conform a unei informări a Direcţiei de Poliţie Locală, susţinute sunt unele modificări legislative propuse atât de reprezentanţii salariaţilor, cât de către conducerea instituţiei, în special cu privire la „numărul de poliţişti locali pentru fiecare o 1.000 de locuitori”. 

Este vorba despre completări ale Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 63 din 2010, care prevede, pentru fiecare localitate, o normă de 1 agent de poliţie locală la 1.000 de locuitori. În sprijinul propunerii făcute, pornind de la principiul descentralizării şi autonomiei locale, Poliţia Locală Suceava invocă particularităţi ale fiecărei localităţi, respectiv gradul de infracţionalitate; numărul populaţiei pe diverse grupe de vârstă; aria de extindere-acoperire; zonele turistice de atracţie pentru cetăţeni, fapt ce poate genera creşterea numărului de persoane de la o perioadă la alta; existenţa centrelor universitare, precum şi modificări esenţiale ale numărul de şomeri, „programul de lucru fiind de 8 ore pe zi, conform legislaţiei în vigoare, şi nu de 24 de ore pe zi”. Cu sub 108.000 de locuitori - potrivit Serviciului de Evidenţă a Populaţiei - Poliţia Locală Suceava are un efectiv încadrat de 117 persoane, totalul din statul de funcţii fiind de 123 de persoane. Funcţii de conducere au 9 persoane,  35 de agenţi de poliţie locală executând activităţi de pază şi ordine la obiective fixă, 42 patrulând pentru asigurarea ordinii publice, iar 9 la supravegherea circulaţiei pe drumurile publice. Pentru anul 2018, în informarea citată, Direcţia Poliţiei Locale solicită o „optimizare a activităţilor” prin completarea efectivelor, conform statului de personal, completarea dotării cu echipament individual şi mijloace tehnice, dar şi punerea la dispoziţie a unui spaţiu adecvat pentru depozitarea  echipamentului individual, armamentului şi muniţiei.  Aceasta în condiţiile în care, în 2017, sumele alocate au permis „o dotare satisfăcătoare cu mijloace de intervenţie şi de autoapărare, asigurarea normelor de echipament a personalului”.