Fără cluburi sub acoperişul Casei Culturii
·
„Nu
este corect ca atunci când mergi la un act cultural să nu ai pe unde intra, iar
în sala de spectacole să miroase a mâncare”, este de părere primarul Ion Lungu, care cere transferarea
acesteia în patrimoniul public sucevean.
·
În
vederea salvării şi valorificării corespunzătoare a obiectivului cultural din
centrul oraşului, Primăria ar aloca 5 milioane de euro pentru investiţii în
încălzire, ventilaţie şi dotare cu mobilier.
Autorităţile din municipiul Suceava ar putea încheia un parteneriat
privind acordarea unei susţineri financiare Casei Culturii, astfel încât
imobilul cu îndelungată tradiţie specifică să nu mai găzduiască activităţi
incompatibile cu actul cultural. Aceasta în urma unei întrevederi pe care
primarul Ion Lungu a avut-o cu conducerea instituţiei culturale din reşedinţa de judeţ, şeful municipalităţii
arătând că vizitatorii Sucevei au fost neplăcut-surprinşi că în foaier
funcţiona un bar, iar accesul în sala de spectacole se făcea pe intrări
laterale. „Astăzi nu mai are activitate acel club din foaierul Casei
Culturii, un lucru care a fost foarte mult reclamat la Primărie, inclusiv de personalităţile
care au vizitat oraşul. Nu este corect ca atunci când mergi la un act cultural,
să nu ai pe unde intra, iar în sala de spectacole să miroase a mâncare. De
aceea, propus un parteneriat prin care să putem participa cu o sumă de bani la finanţarea funcţionării Casei de
Cultură”, precizează şeful administrativului municipal sucevean.
Primarul a
reamintit că a solicitat un punct de vedere al Asociaţiei Municipiilor din
România (AMR), iar un grup de parlamentari PNL, condus de senatorul Daniel
Cadariu, a întocmit un proiect de hotărâre pentru transferarea Casei Culturii
în patrimoniul administraţiei publice locale sucevene. „Sper să se întâmple,
într-o zi, acest lucru. Sper să fie un Guvern care să aibă voinţa politică
necesară, dearece aceste Case nu sunt ale sindicatelor, ci - ca să folosesc un
limbaj de lemn - ale întregului popor. Toţi am fost sindicalişti la vremea
respectivă, toţi am contribuit la realizarea caselor de cultură, iar acestea
trebuiesc salvate. Ca atare, Primăria, cu toată criza economico-financiară, este
oricând dispusă să investească o sumă de bani,”, a pus în vedere Ion Lungu,
primarul municipiului Suceava, precizând că bugetul local ar putea cheltui în
jur de 5 milioane de euro pentru investiţii în încălzire, ventilaţie şi dotare
cu mobilier. De menţionat este faptul că
tratative pe marginea transferării obiectivului amintit către Primărie se
poartă de mai mulţi ani. Parteneri de discuţii au fost reprezentanţii celor 4
confederaţii sindicale, Casa Culturii fiind moştenire a Uniunii Generale a
Sindicatelor din România, structură de dinainte de 1989. Casa de Cultură a
municipiului Suceava a fost construită între anii 1965-1969, fiind inaugurată
în anul 1969, cu prilejul celui de-al X-lea Congres al PCR. Imobilul este asemănător cu cel din Baia Mare, fiind conceput
într-o manieră modernă. În anul 1973, pe o faţadă laterală a clădirii, fost
plasat mozaicul „Cântarea Ţării de Sus”, lucrare realizată de un colectiv de
pictori format din Constantin Crăciun, Constantin Berdilă, Paul Gherasim şi Mihai Horea.
