30 decembrie 2016

De Crăciun,
Inspectorii DSVSA au amendat 6 agenţi economici şi au confiscat peste 160 de kg de produse alimentare
·        Valoarea amenzilor este de aproape 10.000 de lei, iar potrivit directorului executiv al DSVSA, Dan Corneanu, acţiunile de supraveghere şi control vor continua şi după Anul nou, până pe 7 ianuarie 2017.
O serie întreagă de deficienţe au constatat inspectorii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava cu prilejul controalelor făcute în perioada Sărbătorii Naşterii Domnului. Potrivit directorului executiv Dan Corneanu, printre acestea se numără depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; etichetare neconformă; comercializarea de produse alimentare fără documente de provenienţă; lipsa evidenţelor privind efectuarea acţiunilor de dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare, precum şi inexistenţa fişelor de aptitudini ale angajaţilor, vizate la zi. Conform şefului DSVSA Suceava,  inspectorii sanitari veterinari au acţionat în sensul supravegherii şi controlării unităţilor autorizate şi a celor înregistrate sanitar veterinar, precum şi a pieţelor agroalimentare, inclusiv în zilele de sâmbătă şi duminică, dar şi în cele cu sărbători legale. Astfel, în vizorul lucrătorilor specializaţi au stat unităţile de procesare a cărnii şi cele de procesare a laptelui; halele de desfacere a produselor alimentare; măcelăriile; carmangeriile, dar şi unităţile de alimentaţie publică. Descinderile s-au lăsat cu aplicarea a 6 sancţiuni contravenţionale, dar şi a 9 avertismente, totalul amenzilor date fiind de 9.400 de lei. Totodată, în timpul controalelor inspectorii sanitari veterinari suceveni au dispus ridicarea în vederea confiscării a unei cantităţi de 162,9 de kg de produse alimentare, valoarea acestora fiind de 2.330 de lei. „Acţiunile de supraveghere şi control vor avea loc şi după Anul nou, până pe 7 ianuarie 2017, dată după care, se vor continua acţiunile cele stabilite în baza programelor şi a tematicii de control elaborate la nivel de instituţie”, a declarat Dan Corneanu, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.  
Se ieftinesc paşapoartele
·        Micşorarea tarifelor se datorează diminuării cotei de TVA de la 20% la 19%, din 16 ianuarie devenind funcţională şi cea a patra staţie de preluat imagini şi documente, lucru care va duce la scăderea cozilor.

Din noul an, sucevenii vor plăti mai puţin pentru paşapoarte. Anunţul este făcut de prefectul Constantin Harasim, potrivit căruia, de la 1 ianuarie 2017 pentru un paşaport simplu temporar  se va achita 218 lei. Taxa pentru paşaportul simplu electronic, cu valabilitate de 5 ani, eliberat persoanelor în vârstă de peste 12 ani va scădea la 280 lei, iar cea pentru  paşaportul simplu electronic, cu valabilitate de 3 ani, eliberat minorilor sub 12 ani se va diminua la 256 lei. „Micşorarea tarifelor se datorează diminuării cotei de TVA de la 20% la 19%, prevăzută la art.291, alin.1, lit.b din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, ceea ce conduce la scăderea contravalorii blanchetei de paşaport ce intră în componenţa taxei de paşaport, aspect comunicat de CN Imprimeria Naţională SA”, a informat reprezentantul Guvernului în teritoriu. Constantin Harasim mai ţine să informeze că, totodată, începând de pe 16 ianuarie va deveni funcţională cea a patra staţie de preluat imagini şi documente, astfel încât la nivelul Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor Simple al judeţului Suceava va fi posibilă preluarea unui plus de 80 de cereri. 
Muncă nedeclarată desfăşurată de 74 de suceveni 
·        Firmele prinse că aveau la lucru muncitori fără contracte de muncă individuale au fost sancţionate cu amenzi însumând 40.000 de lei.

În luna noiembrie a anului 2016, inspectorii de muncă suceveni au depistat 74 de persoane care desfăşurau muncă nedeclarată. Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava precizează că în cauză este o persoană al cărei contract individual de muncă nu a fost transmis în registrul general de evidenţă a salariaţilor, până cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii, la care se adaugă alte 68 de persoane ale căror contracte au fost orientate înspre REVISAL, însă după expirarea termenului stabilit prin lege. De asemenea, lucrătorii ITM au descoperit 5 lucrători fără forme legale de angajare, aceştia prestând la 4 societăţi. În ceea ce priveşte acest din urmă aspect, inspectorul şef Romeo Butnariu precizează că firmele prinse că aveau la lucru muncitori fără contracte de muncă individuale au fost sancţionate cu amenzi însumând 40.000 de lei. Pe parcursul lunii noiembrie, în domeniul relaţiilor de muncă, inspectorii ITM au avut 221 de controale. Inspectorul şef Romeo Butnariu face cunoscut că verificările făcute s-au lăsat cu aplicarea a 64 de sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor date ridicându-se la 97.200 de lei. În timpul controalelor, inspectorii ITM Suceava au depistat deficienţe legate de nerespectarea prevederilor legale privind acordarea concediilor de odihnă, a repausului săptămânal, cât şi a celui cuvenit în cazul muncii suplimentare. Totodată, s-a mai descoperit că unii dintre agenţii economici controlaţi nu s-au conformat reglementărilor în vigoare referitoare la obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat în parte. 

29 decembrie 2016

Dr. Dan Corneanu este noul director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentară Suceava
·        „Atât timp cât voi fi la conducerea DSVSA, vreau ca instituţia  pe care o cunosc de peste 20 de ani  să devină una eficientă”, accentuează fostul şef al Serviciului „Antifraudă” al DSVSA.

·        Relaţia cu beneficiari va fi mai flexibilă, iar numărul şi frecvenţa controalelor, precum şi conduita din timpul acestora sunt conforme regulamentelor europene.

Dr. Dan Corneanu, noul director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentară (DSVSA) Suceava, precizează că a preluat conducerea instituţiei în vederea reorganizării serviciilor sanitare veterinare, în conformitate cu Ordinul nr. 143 din 20 decembrie al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). În baza noilor reglementări, urmărită este eficientizarea activităţii instituţiei, Regulamentul de organizare şi funcţionare, aflat încă în vigoare, „fiind unul mai puţin practic”. Potrivit noii gândiri, activitatea Direcţiei va fi reorganizată pe cele două laturi distincte, respectiv cea de sănătate animală şi cea de siguranţă alimentară, atât medicii, cât şi inspectorii sanitari veterinari urmând a avea atribuţii precis stabilite.  „Până acum, unii inspectori constatau deficienţele, iar alţii aplicau sancţiunile. Prin noul regulament s-a stabilit clar că lucrătorii care inspectează şi fac controalele pot constata şi aplica inclusiv sancţiunile contravenţionale”, subliniază Corneanu. Şeful DSVSA Suceava este de părere că de pe urma noii reorganizării vor avea de câştigat atât agenţii economici, cât şi populaţia, activitatea unor birouri nemaisuprapunându-se, ca până în prezent. Spre exemplu, evaluarea, auditul şi controlul oficial se comasează într-un singur serviciu, ceea ce este de natură să ducă la scurtarea circuitului, implicit la o mai promptă satisfacere a solicitărilor beneficiarilor. „Astfel, agentul economic va beneficia de acea flexibilitate prevăzută de regulamentele europene, lucru valabil şi pentru numărul, frecvenţa controalelor, cât şi pentru conduita din timpul acestora”, reliefează noul director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.  De pe 22 decembrie, dr. Dan Corneanu a preluat conducerea DSVSA de la dr. Florin Jianu, fost director executiv al instituţiei omoloage din judeţul Mehedinţi, care a fost detaşat în Suceava, începând din luna septembrie 2016. „Atât timp cât voi fi la conducerea DSVSA, vreau ca instituţia, pe care o cunosc de peste 20 de ani,  să devină una eficientă”,   a declarat dr. Dan Corneanu, fost şef la Serviciului „Antifraudă” al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentară Suceava.        
Modernizarea Pieţei agroalimentare Burdujeni, disputată de 25 de firme

Pe final de an 2016, nu mai puţin de 9 competitori au depus la Primăria municipiului Suceava oferte la licitaţia pentru desemnarea executantului lucrărilor de modernizare a Pieţei agroalimentare Burdujeni. Prima dată, investiţia  a fost aprobată în urmă cu 3 ani, însă în şedinţă ordinară din septembrie consilierii locali şi-au dat girul asupra un alt studiu de fezabilitate şi  a noi indicatori tehnico-economici. „Ne aflăm în zodia licitaţiilor, şi la sfârşitul anului. S-au înregistrat 9 oferte care cuprind 25 de firme, deci este o licitaţie foarte disputată. Ne dorim ca numai târziu de sfârşitul lunii februarie să avem finalizată această licitaţiei, astfel încât la venirea primăverii, când se încălzeşte afară, să putem demara lucrările”, a spus Ion Lungu primarul Sucevei, care a  precizat că execuţia este scoasă la bătaie pentru 2,43 milioane de lei (fără TVA). Piaţa agroalimentară Burdujeni funcţionează în zona „Cuza Vodă III”, la această dată comercializarea legumelor şi fructelor făcându-se în aer liber sau la tarabe cu copertine pe structură uşoară. Noua investiţie presupune construirea unei clădiri cu parter şi se va desfăşura pe parcursul anilor 2017 şi 2018.  Soluţia tehnică urmăreşte realizarea unui sistem de închideri cu panouri  şi tâmplărie termopan, prevăzută fiind inclusiv amenajarea de instalaţii de încălzire şi de răcire-ventilare. Primii indicatori tehnico-economici au fost stabiliţi în 2013, însă documentaţia a fost supusă modificărilor, în sensul adaptării la noile cerinţe legislative privind creşterea gradului de siguranţă la foc a construcţiilor. Primarul Ion Lungu a făcut  promisiuni de modernizare a pieţei Burdujeni încă din campania electorală din 2012, acestea fiind înnoite cu prilejul alegerile locale în 2016.  
„A fost un val naţional care a situat PNL la un scor neaşteptat de modest”
·        declară Gheorghe Flutur, preşedintele organizaţiei judeţene a PNL Suceava.
La alegerile parlamentare din 11 decembrie,  „Partidul Naţional Liberal nu a făcut un scor grozav, şi nici Filiala judeţeană Suceava”, a recunoscut, într-o conferinţă de presă, preşedintele organizaţiei judeţene a PNL, Gheorghe Flutur, care a precizat că, în perioada următoare, în toate filialele vor avea loc „alegeri de jos în sus”. Flutur consideră că, de asemenea, se impune a fi îmbunătăţite comunicarea şi mesajul cu populaţia, inclusiv cea prin intermediul mass media, PNL urmând a vedea unde a greşit, „pentru a se îndrepta”. „Trebuie să judecăm la cald toate aceste lucruri, pentru că a fost un val naţional care a situat Partidul Naţional Liberal la un scor neaşteptat de modest. Am mai trecut prin asta şi ne trebuie cumpătare, înţelepciune şi pragmatism. Nu trebuie să ne facem că nu vedem unde s-a greşit, trebuie să corectăm, pentru că sunt convins că de este nevoie de Partidul Naţional Liberal, pentru normalitate şi echilibru”, a precizat preşedintele organizaţiei judeţene a Suceava a PNL. Flutur a reliefat că în democraţie „este firesc să câştigi, dar şi să pierzi”, subliniind că trebuie trase concluziile şi stabilite soluţii  pentru ca, în perioada următoare, PNL să devină alternativa. „La Suceava avem o responsabilitate în plus: suntem aleşi de populaţie să administrăm judeţul,  chiar dacă ar fi să fie un Guvern faţă de care ne aflăm în opoziţie”, a explicat Gheorghe Flutur, organizaţiei judeţene a PNL Suceava. 
Suceava intră în noul an cu datorii de 3 milioane de lei către furnizorii de bunuri şi servicii
·        Deşi are obligaţii totale, inclusiv din credite, de 23 de milioane de lei, gradul de îndatorare al municipiului este de circa 17%, aproape de 4 ori mai mic decât cel al altor localităţi din ţară.

Primăria Suceava nu are datorii care să afecteze buna desfăşurare a activităţilor administrative  din capitala de judeţ, a făcut public ieri, primarul Ion Lungu, într-o întâlnire cu mass media locale. Edilul-şef face această subliniere pe fondul unei interpretări „tendenţioase” a datelor publicate de Ministerul de Finanţe, menţionând că arieratele, adică datoriile restante scadente cu o vechime mai are de 90 de zile, sunt de doar 3 milioane de lei, din totalul de 23 de milioane de lei. Astfel, gradul de îndatorare al administraţiei publice locale, respectiv cel rezultat ca urmare a creditelor contractate, este de circa 17%, aproape de 4 ori mai mic decât cel al altor localităţi din ţară.  „Avem nişte datorii restante, dar lucrurile sunt scoase din context. Dacă se face o analiză corectă lichiditate-solvabilitate, gradul de împrumutare este de 15%. Avem 5 milioane de euro datorie, însă şi un credit de 5 milioane de euro pentru sala polivalentă, pe care nu-l mai folosim. Ipotetic, dacă pe acesta din urmă l-am utiliza, ne-am achita de toate datoriile. Astfel,  am avea datorii zero şi grad de împrumut de circa 17%. Sunt primării în ţară care au grad de împrumut de 60%, deci la Suceava situaţia nu este aşa dramatică”, evidenţiază ocupantul fotoliului administrativ din Areni. În acest context, Ion Lungu a ţinut să precizeze că balanţa înclină de partea Primăriei, întrucât dacă obligaţiile administraţiei municipale sunt de aproximativ 5 milioane de euro, datoriile restante la vistieria municipală comună, atât ale persoanelor fizice, cât şi ale persoanelor juridice, se ridică la 15 milioane de euro.      
Muncă patriotică la oficierea cununiilor civile
·        Primarul, viceprimarii, secretarul şi personalul care ţin ceremonii direct la biserică nu au parte de remunerare pentru oficierea din zilele de week end.         
·        „Suntem depăşiţi din punct de vedere al timpului fizic, dar şi al numărului de personal,  în lunile de vară fiind şi câte 40-50 de cununii civile”, arată primarul Ion Lungu.
·        De anul viitor, tinerii care se căsătoresc vor răsplătiţi cu câte o placheta şi două pahare, iar cuplurile semicentenare  vor avea parte de câte o indemnizaţie de 400 de lei, una dublă faţă de cea de până acum.

Începând din 2017, ofiţerii de stare civilă ai municipiului Suceava nu vor mai oficia cununii civile în afara sediului Primăriei. De regulă, personalul specializat era chemat direct la biserică, actuala măsura fiind luată ca urmare a faptului că nici acesta, dar nici timpul, nu sunt suficiente pentru a face faţă tuturor solicitărilor venite din partea însurăţeilor. Pe timp de vară, sunt ţinute chiar şi câte 50 de asemenea ceremonii, legislaţia în vigoare neavând prevederi privind remunerarea angajaţilor executivului care lucrează în afara programului, respectiv în zilele de sâmbătă şi duminică. „Nu mai putem, am ajuns la limita posibilităţilor. S-a pornit într-un anumit ritm, atunci când era posibilă plata salariaţilor cu atribuţii, care lucrau sâmbăta şi duminica. Astăzi nu pot fi plătiţi, toată lumea făcând muncă patriotică în frunte cu primarul şi viceprimarii. Suntem depăşiţi din punct de vedere al timpului fizic, dar şi al numărului de personal, în lunile de vară fiind şi câte 40-50 de cununii civile”, explică primarul Ion Lungu, precizând că excepţie fac situaţiile de urgenţă, precum cele ale tinerilor care, din motive bine întemeiate, se află în imposibilitatea de se deplasa la Sala de căsătorii a executivului. Edilul-şef a mai anunţat că, tot de anul viitor, perechile proaspăt căsătorite vor fi răsplătite de către Primărie. „Fiecare pereche de tineri va primi câte o plachetă şi de asemenea, cât două pahare”, a menţionat primarul Ion Lungu,  adăugând că, în acelaşi timp, cuplurile de aur, aflate la 50 de ani de convieţuire neîntreruptă, vor avea parte de câte o indemnizaţie de 400 de lei, una dublă faţă de cea de până acum.       
În 2017,
 Niciun leu în plus la dările ale sucevenilor
·        Casieriile vor fi deschise încă de pe 5 ianuarie, taxele şi impozitele locale rămânând la nivelul din 2016.      

În 2017, locuitorii municipiului Suceava nu vor fi nevoiţi să aloce mai mult din bugetul personal pentru onorarea obligaţiilor de contribuabili. Precizarea este făcută de Ion Lungu, şeful administraţiei publice locale din reşedinţa de judeţ, care a precizat că, înspre deosebire de alte unităţi administrativ-teritoriale, în Suceava s-a hotărât rămânerea la nivelul din anul în curs a impozitelor şi taxelor locale. „În multe localităţi din ţară s-au majorat taxele şi impozitele locale, cu 15-20-30%. La noi au fost aprobate la nivelul anului 2016, deci, în concluzie, în 2017 cetăţenii nu vor plăti vreun leu mai mult”, a punctat Ion Lungu. Edilu-şef şi-a exprimat optimismul în legătură cu creşterea gradului de încasare a veniturilor, apreciind că la finele lui 2016 acesta va fi de circa 60% din programarea iniţială. De vină pentru gradul de execuţie bugetară relativ scăzut sunt unele bulversări introduse de prevederile Codului fiscal, dar şi alte modificări ale normelor cu specific.  „A cam lăsat de dorit acest lucru, ca urmare a amânărilor la plată, condiţionărilor, penalităţilor şi majorărilor. Fiecare Guvern a mai venit cu câte ceva modificări la prevederile legale şi, iată, nu prea s-au încasat taxe şi impozite locale în 2016”, a reliefat Ion Lungu, primarul Sucevei. 

27 decembrie 2016

Consiliul Judeţean Suceava inventează noi dări
·        Din 2017 se va plăti câte 3 lei pentru fiecare poză făcută în Cetatea de Scaun, transportatorii vor achita 18 euro, cu titlul de „tarifare pentru estimare”, în timp ce analizarea documentaţiilor pentru utilizarea drumurilor va fi taxată în mod repetat. 
Pentru anul 2017, Consiliul Judeţean Suceava a introdus noi taxe şi tarife de competenţa administraţiei judeţene.

Astfel, printre acestea se numără una inedită, care va fi achitată la Direcţia „Arhitectului şef”, respectiv „taxa specială pentru emiterea avizului de oportunitate”, în valoare de 100  de lei. Cu caracter de noutate este şi cea de la Muzeul Bucovinei, instituţie din subordinea CJ care instituie taxa foto de 3 lei pentru fiecare fotografie făcută în Camera de probă a Cetăţii de Scaun a Sucevei. În acelaşi context, deliberativul a luat măsura taxării repetate a activităţii de analizare a documentaţiilor pentru utilizarea zonei drumurilor judeţene. Justificarea constă în aceea că unele dintre documentaţiile pentru reţelele de utilităţi şi obiectivele industriale „sunt cu multe greşeli şi neconcordanţe”. „Din cauză că aceste documentaţii trebuie studiate de două-trei ori, fiind de complexitate mare şi necesitând mult timp, s-a propus să se tarifeze fiecare nouă depunere”, se arată în expunerea de motive la proiectul de hotărâre privind aprobarea taxelor şi tarifelor de competenţa Consiliului Judeţean. În ceea ce priveşte tarifele de suplimentare de utilizare a drumurilor de interes judeţean, pentru anul 2017 este introdusă „tarifarea pentru estimare”, în valoare de 18 euro. „Introducerea acestui tarif se datorează faptului că au fost situaţii în care operatorii de transport au solicitat doar efectuarea calcului estimativ, nu şi emiterea autorizaţiei de transport”, se precizează în fundamentarea specialiştilor executivului judeţean. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal consiliile judeţene pot stabili cote adiţionale la impozitele şi taxele locale, acestea neputând fi mai mari faţă de nivelurile maxime stabilite.                
Probleme mari la proiectul european de gestionare a deşeurilor menajare  
·        Zece primării beneficiare au restanţe la plata contribuţiilor la care sau angajat, în timp ce lucrările prevăzute pentru 2016 la obiectivele din proiect s-au făcut doar parţial.


Consiliu Judeţean, întrunit în ultima ordinară a anului, a aprobat execuţia bugetelor judeţului Suceava. Gheorghe Flutur, şeful executivului a evidenţiat că, pe 13 decembrie 2016, la partea de venituri încasările erau de 93,08%, în timp ce cheltuielile se făcuseră în proporţie de 80,81%. În ceea ce priveşte capitolul de cheltuieli, la secţiunea dezvoltare acesta a înregistrat un nivel de doar 53,61%, grevat fiind inclusiv de „efectuarea parţială a lucrărilor prevăzute a fi executate în cadrul proiectului. 
„Avem o problemă la SMID, cu contribuţia unor primării. Am făcut mai multe demersuri, inclusiv la rectificarea bugetară, pentru a găsi soluţii de rezolvare a acesteia”, a explicat Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean. Cheltuielile sub nivelul programat al secţiunii de dezvoltare au la origine nefinalizarea procedurilor de achiziţie pentru Planul Teritorial de Amenajare a Teritoriului; amenajarea curţii interioare a Palatului Administrativ; studiul de impact pentru extinderea Aeroportului „Ştefan cel Mare”, cât şi pentru reamenajarea şi dotarea Sălii de şedinţe „Bucovina”. La acestea din urmă acestea se adaugă reevaluarea necesităţii şi oportunităţii unor dotări la Consiliul Judeţean Suceava şi Direcţia Judeţeană de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului. „Suntem în continuare în proceduri de licitaţie, iar o bună parte a lor va creşte acest procent, în special la Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului”, a spus preşedintele Gheorghe Flutur.   

Ilegalităţi la angajarea muncitorilor temporari 
·        Inspectorii ITM au dat amenzi de 5.000 de lei firmelor care au încălcat legislaţia privind contractarea pe baze temporare a personalului.  
Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a desfăşurat o campanie de controale privind respectarea de către agenţii de muncă temporară a prevederilor HG nr.1256 din 21 decembrie 2011 referitoare la condiţiile de funcţionare, precum şi la procedura de autorizare a agenţilor de muncă temporară. Inspectorul şef Romeo Butnariu precizează că la acţiune au participat inspectori de muncă din cadrul Serviciului „Control relaţii de muncă” care au verificat 7 agenţi de muncă temporară. „La data controlului în evidenţa acestora figurau un număr de 288 de contracte de muncă temporară aflate în executare. Pentru deficienţele constatate au fost aplicate sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 5.000 lei”, a declarat Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava. Campania s-a axat pe respectarea prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă de către agenţii de muncă temporară care au obiect de activitate principală activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului. Verificările s-au oprit asupra contractelor de punere la dispoziţie, contractelor de muncă temporară, cât şi a registrului general de evidenţă a salariaţilor. Printre altele, campania a urmărit inclusiv eliminarea tuturor neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii de intrare în legalitate. Agentul de muncă temporară este „persoana juridică care încheie contracte de muncă temporară cu salariaţi temporari, pentru a-i pune la dispoziţia utilizatorului, pentru a lucra pe perioada stabilită de contractul de punere la dispoziţie sub supravegherea şi conducerea acestuia”.

24 decembrie 2016

Gheorghe Flutur acuzat de discriminare la adresa persoanelor suferinde de autism
·        Referindu-se la unii aleşi social-democraţi, Flutur ar fi spus, cuvânt cu cuvânt, următoarele: „cât de răutăcios, cât de autist să fii?
·        „Din partea mea să ştiţi că aveţi o plângere la Comisia Naţională pentru Combaterea Discriminării”, a spus ieri, în şedinţa CJ, Dan Ioan Cuşnir, ales PSD.
Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava se va alege cu o plângere Comisia Naţională pentru Combaterea Discriminării.  Dan Ioan Cuşnir, consilier PSD, i-a reproşat ieri lui Gheorghe Flutur că la conferinţa de presă de după şedinţa din urmă cu o lună a deliberativului judeţean ar fi făcut afirmaţii de natură să aducă atingere persoanelor suferinde de tulburări din spectrul autist. Citând respectiva afirmaţie, Cuşnir a arătat că, referindu-se la unii aleşi social-democraţi, Flutur ar fi spus, cuvânt cu cuvânt următoarele: „cât de răutăcios, cât de autist să fii?. „Nu este o eroare, şi nu este o scăpare, pentru că folosiţi des acest cuvânt. Şi, a folosi ironic cuvântul autist, încercând să jigniţi, este ca şi cum în America cineva ar spune, cât de negru poţi să fii sau, în Europa civilizată, cineva ar spune cât de evreu poţi să fii. Oamenii respectivi, pur şi simplu aşa se nasc, autişti, şi nu este o ruşine”, s-a adresat Dan Ioan Cuşnir preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur. Cuşnir i-a cerut şefului executivului judeţean să-şi ceară scuze, mai ales că în subordinea Consiliului Judeţean funcţionează şi Complexul terapeutic „Blijdorp-O nouă viaţă” Suceava, în care sunt îngrijiţi şi educaţi în vederea recuperării mulţi copii şi tineri cu tulburări din spectrul autist.  „Vă rog să vă cereţi scuze, iar din partea mea să ştiţi că aveţi o plângere la Comisia Naţională pentru Combaterea Discriminării”, a încheiat Dan Ioan Cuşnir, Gheorghe Flutur precizând că „nu vrea să intre în asemenea comentarii.
De remarcat este faptul că politicienii, în disputele verbale, utilizează frecvent cuvântul autist, acesta fiind  folosit inclusiv de preşedintele României Klaus Iohannis.              
Împăcare în Consiliul Judeţean, în prag de Sărbători 
·        „Atacuri şi trimiteri cu izuri politice a avut fiecare, în mai mică sau mai mare măsură”, a spus Gheorghe Flutur.
·        În faţa biroului şefului CJ, conducerea executivului, consilierii şi lucrătorii aparatului tehnic au asistat la evoluţia caprelor, căluţilor şi urşilor.        

Ieri, în ultima şedinţă ordinară din 2016 a Consiliului Judeţean, preşedintele Gheorghe Flutur a evidenţiat că se împlinesc exact 6 luni de la prima întrunire în formula actuală a deliberativului, respectiv de la cea din 23 iunie. Flutur a ţinut să mulţumească tuturor consilierilor, asigurându-i, indiferent de culoarea politică, „de respect şi colaborare”. Şeful CJ şi-a asumat unele declaraţii „cu nuanţe”, specificând însă că acestea trebuie interpretate drept „declaraţii politice ca atare”, întrucât „atacuri şi trimiteri cu izuri politice a avut fiecare, în mai mică sau mai mare măsură”. Pe de altă parte, şeful administraţiei judeţene a reliefat că este necesar ca lucrurile care puteau să meargă mai bine să fie asumate de către fiecare. „Suntem trimişi de oameni să facem lucruri bune pentru populaţia cestuia judeţ. Vreau să vă mulţumesc că, după 6 luni de mandat împreună, cred că s-a simţit energizarea instituţiei Consiliului Judeţean Suceava. Va trebui să luptăm în continuare pentru ca statutul acestei instituţii să fie respectat prin faptele noastre. Echipă, democraţie, transparenţă totală şi eficienţă  cred că aşteaptă toată lumea de la noi”, le-a spus Gheorghe Flutur membrilor deliberativului judeţean. La încheierea şedinţei s-a ciocnit câte un pahar de şampanie. Mai apoi, în faţa biroului lui Gheorghe Flutur, conducerea executivului, consilierii şi lucrătorii din aparatul de specialitate au asistat la un scurt program de dansuri specifice Sărbătorilor de iarnă, cu toţii admirând evoluţia, caprelor, căluţilor şi urşilor.         

23 decembrie 2016

Un an la închisoare pentru vânzarea şi folosirea neautorizată a petardelor şi artificiilor
·      Inspectorii de muncă vor face controale până după Sărbători, utilizarea necorespunzătoare a articolelor pirotehnice putându-se lăsa cu pierderi umane şi materiale.
În prejma Crăciunului, Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava declanşează acţiunile de control pe linia respectării prevederilor legale privind securitatea şi sănătatea în muncă în activităţi cu articole pirotehnice. Inspectorul şef Romeo Butnariu anunţă că verificările vor fi dura până pe 6 ianuarie 2017, acestea survenind evenimentele grave din ţară şi din străinătate, petrecute în anii anteriori. Potrivit şefului ITM, acestea s-au soldat cu mari pierderi umane şi materiale, având drept principală cauză utilizarea necorespunzătoare a articolelor pirotehnice. Totodată, folosirea neautorizată a acestora a avut ca urmare înregistrarea unor cazuri frecvente de vătămări corporale produse inclusiv la copii. Romeao Butnariu pune în vedere că, potrivit prevederilor Legii nr. 126 din 1995 privind regimul materiilor explozive, pot desfăşura activităţi cu articole pirotehnice persoanele juridice care au obţinut în prealabil autorizaţii din partea Inspectoratului Teritorial de Muncă şi a Inspectoratului de Poliţie Judeţean. Inspectorul şef atenţionează că vânzarea articolelor pirotehnice se face doar de către persoanele juridice autorizate în acest sens şi numai în locuri autorizate, conform legii. „Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 1 an orice operaţiune cu articole pirotehnice efectuată fără drept, comercializarea articolelor pirotehnice din categoriile F1 şi P1 către persoanele cu vârsta sub 16 ani, cât şi vânzarea către publicul larg a articolelor destinate a fi utilizate de pirotehnicieni, respectiv a celor din categoriile F2, F3, F4, P2 şi T2”, explică Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava,  
Inspectorii de muncă au amendat 16 angajatori din domeniul energiei electrice 
·      „Frecvenţa şi gravitatea accidentelor de muncă din sectorul energetic a fost factorul determinant în luarea deciziei de  monitorizare şi verificare acestora”, a declarat Romeo Butnariu, şeful ITM Suceava.   
Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava controlează unităţile care au activitate în domeniul energiei electrice, anunţă inspectorul şef Romeo Buntariu. Inspectorii de muncă suceveni urmăresc modul de respectare a legislaţiei privind securitatea şi sănătatea în muncă, cât şi ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse cu prilejul controalelor anterioare la angajatorii şi lucrătorii din producţia, transportul, distribuirea şi comercializarea energiei electrice. Verificate cu prioritate au fost unităţile cu lucrări de mentenanţă şi la instalaţiile electrice aflate în exploatare, precum şi cele cu intervenţii la înălţime, dar şi la deranjamente şi avarii. Nu în cele din urmă, controalele lucrătorilor specializaţi ai ITM au vizat firmele cu lucrări în staţii electrice, posturi de transformare şi puncte de alimentare, cât şi cel de servire a operativă a unităţilor de producţie şi de distribuire a energiei electrice. În urma controalelor din teren, la 16 angajatori au fost date 27 de amenzi, tot la 16 societăţi fiind verificată realizarea măsurilor dispuse ca urmare a neconformităților constatate. „Tendinţa de creştere a frecvenţei şi gravităţii accidentelor de muncă înregistrate în sectorul energetic a fost factorul determinant în luarea deciziei de a declanşa acţiunea de monitorizare şi verificare a modului în care unităţile de profil respectă prevederile legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi a modului în care sunt implementate de către angajator, la locul de muncă, măsurile de inspectorii de muncă”, explică Romeo Buntariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava.
Fotbalul şi handbalul, cu finanţare întârziată, din cauză că utilizarea banilor  nu este justificată
Sprijinirea activităţii sportive a reprezentat, şi în 2016, o preocupare a Primăriei municipiului Suceava. Ion Lungu, şeful municipalităţii a precizat că, în ciuda faptului că înspre activitatea sportivă din reşedinţa de judeţ au fost îndreptate 3 milioane de lei, critica la adresa autorităţilor publice locale nu a lipsit. „Primăria este singura care dă bani pentru sport, şi tot noi ieşim şifonaţi, criticaţi. Anul acesta am dat bani la fotbal, handbal şi celelalte ramuri sportive, respectiv cele ale  Clubul Sportiv Municipal, în sumă de 3 milioane de lei”, susţine Lungu. În acest sens, ca exemple au fost date clubul de fotbal „Foresta”, cât şi cel de handbal „Universitatea”, însă o bună parte din vină pentru întârzierea plăţilor revine şi conducerilor acestora, care nu au prezentat la timp deconturile pentru sumele alocate anterior. „Dacă fotbalul şi handbalul nu au accesat mai mulţi bani este şi vina lor, pentru că nu au adus deconturile la timp. S-a întâmplat o bună bucată de timp cu cei de la fotbal, iar mai recent şi la handbal. Facem tot ce putem să mai dăm nişte bani, dar este foarte greu la sfârşit de an. Una este să dăm câte 1 miliard de lei vechi pe lună, şi alta este să alocăm 5 miliarde lei vechi o dată”,  a punctat edilul-şef. Lungu a ţinut să precizeze că la această dată încă se lucrează la studiul de fezabilitate pentru amenajarea instalaţiei de nocturnă de pe stadionul Areni. Şeful municipalităţii spune că a avut discuţii cu  reprezentanţii firmei care lucrează la acesta, documentaţia urmând a fi gata, cel mai probabil, în luna ianuarie 2017. „Eu mi-am dorit să fie gata încă de anul acesta, însă vrem să facem o treabă profesionistă”, a subliniat Ion Lungu, primarul Sucevei. 

22 decembrie 2016

Zona metropolitană, un proiect ratat din cauza schimbării din mers a strategiei Guvernului  
·        Acordul cadru de finanţare 2014-2020 nu mai facilitează promovarea de proiecte comune, în prezent localităţile urbane şi cele rurale având rezervate alocări separate.    
·        Proiectele integrate ale celor 15 unităţi administrativ-teritoriale asociate, şi care nu vor mai putea fi depuse din cauza schimbării regulii jocului, erau de 352 de milioane de euro.
·        „Am făcut această Zonă metropolitană cu mari speranţe, cu mult entuziasm, însă, deocamdată, nu putem accesa împreună fonduri europene”, declară primarul Ion Lungu. 
Asociaţia de dezvoltare intercomunitară „Zona metropolitană” Suceava rămâne fără obiect, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, preşedintele acestei structuri, Ion Lungu,  primarul municipiul Suceava. Înfiinţată în urmă cu mai mulţi ani, Zona metropolitană îşi propunea să atragă finanţare comună în numele membrilor asociaţi, reglementările Uniunii Europene de la acel moment favorizând tocmai unităţile administrativ-teritoriale astfel constituite. „Un lucru care mă doare mult este că am făcut această Zonă metropolitană, pe un principiu cu care am plecat la drum în urmă cu circa 7 ani, în ideea Europei regiunilor, conform căruia, acolo unde sunt asocieri mari din punct de vedere al suprafeţei, cât şi al populaţiei, acestea vor avea prioritate la finanţare. Însă, acest lucru care nu se mai adevereşte astăzi”, reliefează ocupantul fotoliului administrativ din Areni. Primarul Sucevei spune că potrivit reglementărilor aferente noului exerciţiul european, finanţarea este asigurată în cadrul Axei 4, privind dezvoltare urbană, a Programului Operaţional Regional (POR), în timp ce în Asociaţia „Zona metropolitană” membre sunt, în majoritate, unităţi administrativ-teritoriale din mediul rural. În consecinţă, localităţile urbane şi cele rurale nu vor mai putea promova proiecte comune, deoarece, acum, fiecare dintre cele două categorii au prevăzute alocări distincte. „Am făcut această Zonă metropolitană cu mari speranţe, cu mult entuziasm, însă, deocamdată, nu putem accesa împreună fonduri europene. Din nou, intervine o schimbare din mers a strategiei Guvernului României, pentru că, aşa cum a venit, în partea finală, acordul cadru de finanţare 2014-2020, nu mai este posibilă promovarea de proiecte comune”, a explicat primarul Ion Lungu. Proiectele integrate ale Asociaţiei de dezvoltare intercomunitară „Zona metropolitană" Suceava, respectiv cele în care sunt includ pe cele 15 unităţi administrativ-teritoriale, erau aproximate la circa 352 de milioane de euro. Pe de altă parte, în conformitate cu Strategia de dezvoltare a Zonei în intervalul 2014-2020, valoarea proiectelor individuale ale autorităţilor locale componente, precum şi cea a proiectelor în care erau implicate câte două unităţi administrativ-teritoriale vecine, urmărea atragerea a aproape 300 de milioane de euro, fonduri europene nerambursabile. Zona Metropolitană Suceava se întinde pe o rază de aproximativ 20 km în jurul municipiului reşedinţă Suceava şi are peste 200.000 de locuitori.     

21 decembrie 2016

Americanii vor reabilita monumentul ecvestru al domnitorului Ştefan cel Mare” din Dealul Cetăţii de Scaun  a Sucevei

SUA, prin intermediul Ambasadei în Bucureşti pune la dispoziţie finanţare pentru conservarea obiectivelor culturale din România, iar municipiul Suceava ar putea beneficia de fonduri pentru reabilitarea statuii ecvestre a domnitorului Ştefan cel Mare, din preajma Cetăţii de Scaun a Sucevei.  Anunţul  este făcut de primarul Ion Lungu, care a evidenţiat că facilitatea este posibilă în baza unui ordin al Ministerului Culturii, act deja avizat de Ambasada americană. „Există o oportunitate de a finanţa acest proiect prin Ministerul Culturii, cu fonduri americane. Proiectul este depus la Minister, reabilitarea statuii lui Ştefan cel Mare putându-se face cu bani de la Ambasada Americei”, a evidenţiat, Ion Lungu, primarul Sucevei. Primăria Suceava întocmit a recepţionat un prim studiu de fezabilitate privind reabilitarea monumentului ecvestru a domnitorului Moldovei, Ştefan cel Mare, în luna iulie 2009, acesta fiind reactualizat la începutul lui 2016. Pentru reabilitare, Consiliul Local a aprobat un total de 263.432 de euro, durata de realizare a lucrărilor fiind estimată la 12 luni. Acestea din umră cuprindeau refacerea cu plăci de travertin a placajului soclului; reabilitarea basoreliefului din bronz de pe faţada de est; montarea sistemului de iluminat arhitectural şi ambiental; realizarea unor bănci din beton armat; amenajarea de jardiniere din beton, precum şi de rampe pentru persoane cu dizabilităţi. Însă, iniţial, proiectul nu a fost agreat de Ministerul Culturii, motivul fiind că acesta nu includea şi intervenţii la grupul statuar cal-călăreţ. Monumentul statuar din Dealul Cetăţii de Scaun  a fost dezvelit la 16 septembrie 1977, înscriindu-se într-un program de dezvoltare a artei monumentale din judeţul Suceava întocmit în 1974 şi având ca scop omagierea descălecătorilor şi întemeietorilor de ţară. Pentru statuia ecvestră  a lui Ştefan cel Mare, la concursul din februarie 1975 au fost prezentate 17 propuneri, aleasă fiind cea a sculptorului Iftimie Bîrleanu. De-a lungul timpului, sub acţiunea factorilor naturali, intervenţiei antropice, dar şi ca urmare a lipsei lucrărilor de  întreţinere, monumentul s-a deteriorat, aflându-se într-o evidentă stare de degradare. Astfel, s-au înregistrat exfolieri ale placajelor, lăsarea platformei soclului şi destabilizarea basoreliefului, cu prăbuşirea respectivelor elemente componente.  
Primarul Ion Lungu:
„A fost un an bun la Primăria municipiului Suceava”
·        Aceasta în ciuda faptului că proiectele de dezvoltare au fost deblocate abia înspre sezonul rece, partea bună constituind-o că acestea sunt pregătite pentru debutul în forţă de anul viitor.
·        Realizările de excepţie sunt cele de la capitolul Cultură, nereuşite fiind înregistrate în ceea ce priveşte reabilitările din sistemul de termoficare,  fluidizarea traficului auto şi gestionarea caninelor vagabonde.      
Ion Lungu, primarul municipiului Sucevei, a făcut ieri, în conferinţă de presă, un mic bilanţ de activitate la încheierea anului 2016, unul la mijlocul căruia a fost ales pentru cel de al patrulea mandat.  Şeful  executivului din reşedinţa de judeţ apreciat că anul care ajunge la final a fost unul bun, cu o menţiune specială în ceea ce priveşte latura culturală. Astfel, la acest capitol Lungu a remarcat organizarea Festivalului internaţional de film amator „Unica”; înfiinţarea Teatrului municipal „Matei Vişniec”; organizarea Festivalului internaţional al şcolilor de teatru; semnarea  cu Ministerul Culturii a Parteneriatului „Oraşe Europene”, prezentarea în premieră de filme româneşti laureate, cât şi promovarea de proiecte culturale „Centenar 2018”. Primarul Sucevei a continuat cu evidenţierea lucrărilor „de anvergură şi de calitate” la 12 artere rutiere din toate cartierele oraşului, precum şi cu finalizarea licitaţiilor de asfaltare a 4 străzi de pământ. La realizări au fost trecut, printre altele, realizarea studiului de fezabilitate pentru fluidizarea traficului din Zona comercială din Lunca Sucevei; aprobarea studiului de fezabilitate pentru construirea Sălii polivalente; stabilirea amplasamentului pentru noul pod peste râul Suceava; obţinerea acordului de principiu pentru introducerea gazelor naturale în Burdujeni-sat şi trecerea la implementarea proiectului de introducerea a iluminatului public cu lămpi LED. Şeful municipalităţi a accentuat pe licitaţiile pentru desemnarea constructorilor Zonei de agrement „Tătăraşi”; de realizare a străzilor şi introducere a alimentării cu energie electrică în cartierul „Europa”, dar a celui de la modernizarea Pieţei agroalimentare „Burdujeni”, aceasta din urmă alături de modernizări deja  executate la cele centrul urbei şi din cartierul „George Enescu”. Edilul-şef Ion Lungu se mândreşte cu demararea lucrărilor de construire a 80 de apartamente ANL  noi; realizarea a două terenuri de sport de pe lângă unităţile şcolare; modernizarea a 4 locuri de joacă pentru copii; achiziţiile din proiectele cu fonduri elveţiene; înfiinţarea GAL urban, dar şi cu finanţarea tuturor ramurilor sportive din Suceava. „Cred că a fost un an bun la Primăria municipiului Suceava. Nu am putut să ne îndeplinim toate obiectivele, în primul rând din cauza întârzierii fondurilor europene, şi mai puţin din cea a municipalităţii.  La fel, în acest an nu am reuşit  să realizăm tot ce ne-am dorit pe linie de investiţii, pentru că toate proiectele mari de dezvoltare au fost blocate la achiziţiile publice şi la contestaţii, fiind deblocate în perioada de toamnă înspre iarnă. Este bine şi aşa, pentru că le avem pregătite pentru anul viitor”, a punctat primarul Ion Lungu.  La nereuşite trecute au fost imposibilitatea accesării de finanţări în cadrul Zonei metropolitane Suceava; traficul auto nefluidizat; neutilizarea banilor pentru reabilitare reţelelor şi punctelor termice, cât nerezolvarea în totalitate a problemei câinilor vagabonzi.          
Desant funciar la primăriile sucevene
·        Împuterniciţii prefectului Harasim iau la puricat modul în care,  în ultimii ani, au fost restituite terenurilor agricole şi forestiere.
·        Verificate vor fi toate comisiile locale de fond funciar, luată la puricat fiind activitatea desfăşurată până acum în baza legilor fondului funciar.
Nu mai puţin de 30 de puncte au fost pe ordinea de zi a şedinţei  Comisiei judeţene de fond funciar, ţinută ieri la sediul Instituţiei Prefectului judeţului Suceava, în urma analizei şi dezbaterilor fiind adoptate 18 hotărâri. Potrivit lui Constantin Harasim, prefectul de Suceava, o problemă deosebit de importantă supusă atenţiei membrilor acesteia structuri a reprezentat-o aprobarea Planului de control pe anul 2017, respectiv a tematicii de urmărit pe durata acţiunilor desfăşurate la primăriile din judeţ. Drept urmare, verificate vor fi toate comisiile locale de fond funciar, luată la puricat fiind activitatea de restituire desfăşurată până acum în baza legilor fondului funciar. Pentru constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor, potrivit prevederilor Legii nr. 165/2013 privind finalizarea procesului de restituire şi Legii nr. 18/1991 a fondului funciar, controlorii vor fi împuterniciţi ai prefectului judeţului Suceava. Comisia judeţeană de fond financiar a hotărât ca operaţiunea să aibă loc în ordinea alfabetică a denumirii unităţilor administrativ-teritoriale, însă prioritate se va acorda urgenţelor.  „Deşi criteriul de stabilire a controlului care are drept obiectiv aplicarea legilor fondului funciar în 2017 este cel alfabetic, Comisia Judeţeană, în unanimitate, a stabilit că, raportat la problemele identificate sau la petiţiile înregistrate, în fiecare şedinţă va proceda la nominalizarea şi a altor comisii locale de fond funciar care, în regim de urgenţă, vor fi controlate de către împuterniciţii amintiţi”, a declarat Constantin Harasim, prefect de Suceava.
Investiţii  blocate
·        Modificarea Legii achiziţiilor publice a pus beţe în roate proiectelor sucevene, iar nelipsitele contestaţii au făcut ca o licitaţie să dureze, în medie, 7 luni.
·        Multe dintre lucrări nu au putut fi demarate efectiv, finanţările acordate iniţial întorcându-se la bugetul statului.      

În 2016, secţiunea de dezvoltare a bugetului municipiului Suceava a avut o slabă execuţie, cheltuielile cu investiţiile situându-se cu mult sub cele pentru asigurarea funcţionării Primăriei. Astfel, dacă în acest din urmă caz cheltuielile au fost făcute în proporţie de 73,35% din totalul programat, cele pentru dezvoltare s-au ridicat la numai 13,79% din cele aprobate. „Una dintre cauze este că faptul că multe cheltuieli nu au putut fi făcute, deoarece majoritatea proiectelor de investiţii au întârziat ca urmare a modificării legii achiziţiilor publice”, arată Lungu. În acelaşi sens perturbator a intervenit şi interminabilul şir al contestaţiilor, care, până la rezolvare în Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) - în cazul fericit în care soluţiile nu au fost atacate în instanţă - au ţinut pe loc mai toate proiectele autorităţilor publice municipale sucevene. „Licitaţiile organizate de Primărie au fost contestate, astfel că, în medie, au durat şi câte 7 luni de zile. Acestea s-au deblocat în octombrie, noiembrie, decembrie, când cu se mai puteau face lucrări”, a reliefat ediul-şef. Primarul Ion Lungu a dat ca exemplu proiectul de reabilitarea a reţelelor de transport şi distribuire a agentului termic, cât şi a punctelor termice. În ciuda faptului că Programul „Termoficare 2006-2020” este unul multianual, finanţarea de 8,37 de milioane de lei, acordată prea târziu, a trebuit să fie returnată la bugetul statului.     
1.500   de lei pentru o locuinţă ANL 
·        La Primăria Suceava pe lista de priorităţi se află 46 de cereri, în timp ce libere sunt 20 de unităţi de locuit.

 Sucevenii de pe lista de priorităţi cu beneficiarii de locuinţe ANL, construite în baza unui program cu finanţare  guvernamentală, vor trebui să achite o garanţie la repartizarea efectivă a unităţii de locuit în cauză. Astfel, înaintea emiterii repartiţiei, fericiţii îndreptăţiţi vor trebui să scoată din buzunar 1.000 de lei pentru o garsonieră şi 1.500 de lei în cazul apartamentelor cu 2, respectiv 3 camere. Sumele percepute în acest mod sunt constituite într-un fond pentru acoperirea, în caz de neplată, a chiriei şi cheltuielilor comune. „Avem, deocamdată, 46 de solicitări pentru locuinţe ANL şi 20 de locuinţe libere.  Acest lucru este valabil pentru anul acesta, în luna februarie urmând a fi stabilite noi criterii pentru 2017, când vor fi finalizate şi celelalte 80 de apartamente care se vor ridica în zona Metro”, a declarat primarul Ion Lungu. Repartizarea se face luându-se în considerare atât locuinţele libere din fondul existent, cât şi pe cele care urmează a fi finalizate în cadrul programului de construire pentru tineri.  Ordinul de începere a lucrărilor la acestea din urmă  a fost dat în iunie, durata de execuţia a lucrărilor fiind de 24 de luni, însă edilul-şef crede că garsonierele şi apartamentele ANL ar putea fi date în folosinţă înainte de intrarea în iarna 2017-2018.  Conform legii, titularul cererii pentru o locuinţă ANL poate fi tânărul de până la 35 de ani, la data depunerii dosarului, repartizarea putând interveni în cel mult 36 de luni de la împlinirea acestei vârste. Titularul, cât şi membrii familiei, nu trebuie să deţină, să mai fi deţinut în proprietate sau să aibă cu chirie o altă locuinţă proprietate de stat sau a unităţii administrativ-teritoriale.