Mită de 10.000 de euro, luată de un funcţionar public, pentru a înstrăina mărfuri aflate în tranzit vamal

·        Prejudiciul este de 6 milioane de euro, 7 percheziţii domiciliare fiind efectuate la membrii grupării infracționale din judeţele Suceava, Galați, Tulcea, Bihor, Iași și Botoșani.

Poliţiştii de investigare a criminalității economice din Suceava, sub coordonarea procurorilor DIICOT, au destructurat o grupare infracțională care ar fi cauzat, prin infracțiuni de corupție și falsuri, un prejudiciu de aproximativ 6 milioane de euro. Conform unui comunicat de presă al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, în cadrul acţiunii de prindere în flagrant delict s-au operat 7 percheziţii domiciliare, în urma acestora 7 persoane fiind conduse la audieri. Peste 50 de poliţişti ai Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice, sub coordonarea DIICOT, Serviciul Teritorial Suceava, au surprins în flagrant delict, în municipiul Iaşi, membrii unei grupări infracţionale, în timp ce aceştia ar fi oferit 10.000 de euro, cu titlu de mită, unui funcţionar public, pentru a obţine mărfuri aflate în tranzit vamal. Conform comunicatului de presă amintit, cei în cauză sunt bănuiţi că ar fi obţinut mărfuri aflate în tranzit vamal, interzise înstrăinării, prin comiterea de infracţiunii de corupţie şi fals. Prejudiciul estimat până la această dată este de aproximativ 6 milioane de euro. În dimineaţa zilei de 29 noiembrie, 7 percheziţii domiciliare au fost efectuate în judeţele Suceava, Galați, Tulcea, Bihor, Iași și Botoșani, la membrii grupării infracționale. La acțiune au participat și jandarmi din cadrul Brigăzii de Jandarmi București. În urma percheziţiilor, au fost ridicate mai multe bunuri şi înscrisuri cu valoare probatorie în cauză, fiind puse în executare 7 mandate de aducere. Cercetările sunt continuate, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor falsificate; instigare la folosirea de documente falsificate; abuz în serviciu; instigare la abuz în serviciu şi dare de mită, stabilită urmând a fi întreaga activitate infracţională. Pe parcursul acțiunii, s-a colaborat cu Autoritatea Naţională a Vămilor şi Poliţia de Frontieră. Acțiunea a beneficat de suportul de specialitate al Direcției Operațiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române și al Serviciului Român de Informații. 

În 5 ani, din judeţul Suceava au dispărut 126 de rentieri agricoli

·        În 2010, în evidenţe se aflau 360 de rentieri, aceştia primind, pentru terenul înstrăinat sau cel dat în arendă, un total de peste 61.000 de euro.

·        Începând din acel an, nu s-au mai întocmit noi dosare de acordare a rentei viagere agricole, în 2016 numărul beneficiarilor scăzând până la 241.

În 2016, la Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava s-au vizat 234 de carnete de rentier, face cunoscut Vasile Iacob Caciur, directorul executiv al instituţiei sucevene, care precizează că în cauză este o suprafaţă de 744,43 de hectare de terenuri agricole, rentierii respectivi având dreptul la un beneficiu total de 249.399,61 de lei. Viza pe carnetele de rentier  se aplică anual, în perioada 1 martie-31 august, în 2015 la APIA Suceava prezentându-se 241 de beneficiari, aceştia încasând, în contul lui 2014, drepturi în valoare de 255.919 de lei. În 2010, în evidenţele Biroului Judeţean pentru Rentă Viageră Agricolă Suceava se aflau 360 de rentieri, aceştia primind, pentru terenul înstrăinat sau cel dat în arendă, echivalentul unei sume de peste 61.000 de euro. Diminuarea este pusă pe seama faptului că beneficiarii au fost, la data aplicării legii, persoanele care şi-au vândut terenul sau l-au dat în folosinţă, având la data respectivă cel puţin 62 de ani şi deţinând în proprietate mai puţin de 10 hectare de teren.

Cuantumul rentei viagere agricole reprezintă echivalentul în lei a 100 de euro pe an, pentru fiecare hectar de teren extravilan vândut, respectiv contravaloarea a 50 de euro pe an, în cazul fiecărui hectar de teren extravilan arendat. Pentru suprafeţele mai mici de 1 hectar, suma plătită rentierilor proporţională cu suprafaţa înstrăinată sau arendată. Renta viageră se achită într-o singură rată anuală, până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta este solicitată. Plata se efectuează de către APIA, prin mandat poştal, virament bancar sau orice modalitate prevăzută de lege. Reamintim că, începând cu 1 ianuarie 2010, Biroul Judeţean de Rentă Viageră Agricolă Suceava nu a mai întocmit noi dosare de acordare a rentei viagere agricole. La 1 ianuarie 2011, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA) Suceava a preluat activitatea desfăşurată de Biroul Judeţean al Oficiului Naţional de Rentă Viageră Agricolă.

Gardienii forestieri au făcut 128 de sesizări penale pentru infracţiuni la Codul silvic

·        Proprietarii care nu au încheiat contracte de prestări servicii sau de administrare cu o structură silvică autorizată au fost amendaţi cu 84.500 de lei.

În primele 10 luni ale lui 2016, gardienii forestieri suceveni au avut 3.800 de controale, iar potrivit şefului Gărzii Forestiere, Mihai Găşpărel, în urma neregulilor constatate, formulate au fost nu mai puţin de 128 de sesizări penale. Pe de altă parte, conform lui Mihai Găşpărel, pe durata descinderilor constate au fost peste 140 de contravenţii la regimul silvic, valoarea amenzilor aplicate ridicându-se la 3,2 milioane de lei. Din total, 169 dintre contravenţii s-au referit la încălcarea prevederilor legale privind asigurarea pazei suprafeţelor împădurite, proprietarii care nu au încheiat contracte de prestări servicii sau de administrare cu o structură silvică autorizată fiind amendaţi cu 84.500 de lei. „De regulă, acestea suprafeţe figurează pe hărţile de risc”, arată Mihai Găşpărel, adăugând că, în acelaşi interval, doborât ilegal la pământ a fost un volum de 22.500 de metri cubi de arbori. Una dintre cauzele neîncheierii de contracte de prestări servicii silvice pentru suprafeţele respective constă în aceea că proprietatea nu este delimitată corespunzător în teren, fiind, în cea mai mare parte, formată din parcele puse în posesie conform Legii nr. 18/1991, a căror medie pe deţinător este de sub 1 hectar. În alte situaţii, proprietarii puşi în posesie sunt decedaţi, iar moştenitorii nu au dezbătut succesiunea legală. De asemenea, după tăierile făcute, vegetaţia forestieră existentă nu mai prezintă valoare economică imediată pentru proprietari, plata prestărilor de servicii silvice de către aceştia nefiind rentabilă.

Într-un singur trimestru,

Inspectorii de muncă au prins 35 de lucrători la negru, dintre care 14 dintre femei

·        Pentru împiedicarea exercitării controlului şi neîndeplinirea măsurilor dispuse, aceştia au avertizat 7 firme şi au dat 13 amenzi de 105.000 de lei.

Inspectorii de muncă suceveni au avut, doar în trimestrul al treilea al anului 2016,  663 de controale asupra modului în care angajatorii respectă prevederile art. 260, alin.1 din Codul Muncii. Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava face cunoscut că, în urma abaterilor constatate, lucrătorii din subordine au dat 32 amenzi în valoare de 213.300 lei, precum şi 21 avertismente. „Din totalul acţiunilor de control întreprinse în această perioadă, în domeniul relaţiilor de muncă, o pondere semnificativă o deţin cele privind depistarea şi combaterea cazurilor de muncă nedeclarată, respectiv cea fără forme legale de angajare”, reliefează inspectorul şef sucevean. Astfel, pe durata descinderilor, întreţinând munca la negru au fost depistaţi - după care şi sancţionaţi - 22 angajatori, aceştia alegându-se cu 16 amenzi însumând 190.000 lei, dar şi cu 6 avertismente. Conform lui Romeo Butnariu, la agenţii economici în cauză prestau 35 de persoane fără forme legale de angajare, 14 dintre acestea fiind femei. În trimestrul al treilea, pentru împiedicarea exercitării controlului şi neîndeplinirea măsurilor dispuse anterior, inspectorii de muncă suceveni au avertizat 7 administratori de firme şi au dat 13 amenzi care au însumat 105.000 de lei. Încălcarea reglementărilor privind Registrul general de evidenţă al salariaţilor (REVISAL) a fost sancţionată contravenţional cu 30 amenzi, în valoare de 131.000 lei, dar şi 19 avertismente.  Printre deficienţele constate pe linie de relaţii de muncă se numără deficienţe legate de nerespectarea prevederilor legale privind acordarea concediilor de odihnă, a repausului săptămânal, cât şi a celui cuvenit în cazul muncii suplimentare. Totodată, s-a mai constatat că unii dintre agenţii economici controlaţi nu s-au conformat reglementărilor în vigoare referitoare la obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat în parte. 

Amendă de 75.000 de lei pentru depozitarea neconformă de steril şi nămol

·        În primele trei trimestre ale anului 2016, controlorii SGA Suceava au dat 8 sancţiuni contravenţionale, valoarea acestora  ridicându-se la 240.000 de lei.       

Lucrătorii Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Suceava   efectuate au desfăşurat 474 de controale la utilizatorii de apă şi lucrările construite pe cursurile de apă sau în legătură cu acestea, informează directorul executiv Daniel Drăgoi.  Potrivit şefului SGA Suceava, în perioada la care facem referire verificările au vizat modul de funcţionare a obiectivelor, cât şi încadrarea acestora în prevederile avizelor şi autorizaţiilor de construire de gospodărire a apelor. Astfel, în urma neregulilor constatate controlorii Sistemului de Gospodărire a Apelor au dat 36 de avertismente şi au aplicat 8 sancţiuni contravenţionale. Cea mai mare amendă, cea de 75.000 de lei a fost dată pentru nerespectarea prevederilor autorizaţiei de gospodărire a apelor, respectiv pentru depozitarea neconformă de steril şi nămol. La 40.000 de lei s-a ridicat sancţiunea contravenţională aplicată în cazul executării unui puţ forat în lipsa avizului de gospodărire a apelor, cu câte 35.000 de lei fiind sancţionată contravenţional funcţionarea a două obiective fără autorizaţie de gospodărire a apelor. Pentru exploatarea de agregate minerale de agregate minerale din albia pârâului Boura, fără a se solicita autorizaţia de rigoare, controlorii SGA au aplicat o amendă de 25.000 de lei. Nu în cele din urmă, 3 sancţiuni contravenţionale de câte 10.000 de lei au fost aplicate în cazul evacuării de ape uzate menajere, dintr-o vidanjă în pârâul Neagra; pentru funcţionarea unei păstrăvării şi executarea unui prag de captare pe pârâul Deia, în lipsa autorizaţiei cu specific, cât şi pentru amenajarea unei platforme de beton pe pârâul  necodificat Marghel, fără a se solicita autorizaţia de gospodărire a apelor. 

Consiliul Judeţean stabileşte preţuri în paguba fermierilor

·        „De o bună bucată de vreme, ni se pune sub nas şi suntem obligaţi să votăm o asemenea hotărâre”, a reclamat Mihai Grozavu, ales social democrat, cerând scoatere din Codul fiscal a aceste reglementări.   

·        În acest an grâul s-a vândut cu 0,45 de lei/kg, în timp ce deliberativul judeţean a aprobat 0,56 de lei/kg, ceea înseamnă că ANAF va impozita venitul obţinut cu acest din  urmă preţ, evident în defavoarea agricultorilor.

·        „Sigur, eu nu am fost de acord cu introducerea acestui impozit, stabilit ca impozit suplimentar”, a evidenţiat Gheorghe Flutur, şeful executivului judeţean.

Nelămuriri au apărut în şedinţa Consiliului Judeţean Suceava la momentul în care, pe ordinea de zi a fost aprobarea preţurilor medii ale produselor agricole, niveluri necesare evaluării în lei a arenzii exprimate în natură. Alesul social-democrat Mihai Grozavu s-a declarat intrigat de faptul că, de mai mulţi ani - în condiţiile în care nu are atribuţii concrete în domeniu  - deliberativul judeţean este obligat să dea hotărâri prin care să statueze preţuri din agricultură. „Eu nu văd de ce, de mulţi ani, Consiliul Judeţean trebuie să aprobe preţul mediu la produsele agricole. Orice unitate trebuie să aibă un rol în preţul pe care îl stabileşte, or, de o bună bucată de vreme, ni se pune sub nas şi suntem obligaţi să votăm  o asemenea hotărâre. O poate face Ministerul Agriculturii sau ANAF, dar dacă ni se impune să aprobăm noi aceste preţuri, să ni se dea şi atribuţii ca să putem investi în domeniu”, a spus Mihai Grozavu, menţionând că parlamentarii suceveni sau Prefectura pot face o propunere legislativă de modificare, la acest capitol, a Codului fiscal. Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean, a iterat că, într-adevăr, această reglementare ar trebui modificată, chiar dacă este vorba despre „un preţ de referinţă, de un etalon la care se face referire”. „Va trebui să prevedem acest lucru în lege. Când s-a introdus impozitul pe veniturile din agricultură, începând de atunci s-au folosit preţurile de referinţă. Sigur, eu nu am fost de acord cu introducerea acestui impozit, stabilit ca impozit suplimentar”, a evidenţiat Gheorghe Flutur. În timpul intervenţiilor, consilierii au dat ca exemplu grâul, care, în acest an a fost cumpărat de la agricultori cu 0,45 de lei/kg, în timp ce Consiliul Judeţean a aprobat un nivel de referinţă de 0,56 de lei/kg. În consecinţă, ANAF va impozita cu 16% venitul obţinut cu acest din urmă preţ de referinţă. Preţurile medii ale produselor agricole, aprobate de Consiliul Judeţean Suceava, sunt folosite de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava, precum şi de unităţile din subordine, pentru evaluarea în lei a arenzii exprimată în natură. Potrivit prevederilor Codului fiscal, consiliile judeţene aprobă, anual, la propunerea direcţiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, hotărâri privind preţurile medii ale produselor agricole, pe baza cărora, în anul fiscal următor, se evaluează în lei arenda exprimată în natură. Propunerile privind preţurile medii ale produselor agricole pentru anul 2014, analizate şi aprobate de Consiliul Judeţean au fost transmise de Direcţia pentru Agricultură a Judeţului Suceava. 

Pe fondul atenţionărilor meteorologice,

Prefectul Harasim reclamă la CNAIR insuficienţa stocurilor de antiderapant    

·        În judeţul Suceava se vor înregistra precipitaţii de 15-20 de litri pe  metrul pătrat, ploile urmând a se transforma în lapoviţă şi ninsoare, iar vântul va bate puternic, cu 60-70 km pe oră.

·        Stocurile existente permit intervenţii pe durata a maxim 5 zile, în condiţii de ninsori abundente, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă considerând că această cantitate este insuficientă,

Constantin Harasim, prefectul judeţului Suceava, în calitatea sa de preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a înaintat, ieri, către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere o solicitare privind asigurarea de urgenţă a stocurilor de sare, nisip şi clorură de calciu în bazele de aprovizionare a secţiilor de drumuri naţionale Suceava. Harasim a luat decizia amintită „având în vedere faptul că CNAIR nu a finalizat procedurile de achiziţie a materialului antiderapant necesar pentru sezonul de iarnă 2016-2017”. Demersul a fost făcut după şedinţa de lucru a Grupului de suport tehnic al CJSU, în cadrul întâlnirii purtându-se discuţii legate de Planul de acţiuni pe timp de iarnă, în condiţiile în care, potrivit atenţionărilor meteorologice periculoase, în judeţul Suceava se vor înregistra precipitaţii de 15-20 de litri pe  metrul pătrat, ploile urmând a se transforma în lapoviţă şi ninsoare, iar vântul va bate puternic, cu 60-70 km pe oră. Totodată, analizate au fost raportul preliminar al Comisiei constituite prin ordin al prefectului, pentru verificarea stocurilor de material antiderapant existent în bazele de aprovizionare ale Direcţiei Judeţene de Drumuri şi secţiilor de Drumuri Naţionale Suceava şi Cîmpulung Moldovenesc, stadiul instalării parazăpezilor, cât şi starea utilajelor de intervenţie existente la administratorii de drumuri. „La momentul actual, stocurile existente în bazele de aprovizionare permit intervenţii pe cei 572 km de drum naţional de pe raza judeţului Suceava pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 5 zile, în condiţii de ninsori abundente. Punctul de vedere al CJSU este că această cantitate este insuficientă, având în vedere fenomenele meteorologice specifice zonei de deal şi munte a judeţului pe timp de iarnă”, a declarat prefectul Constantin Harasim. Şedinţa Grupului de suport tehnic al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a avut loc în prezenţa prefectului Constantin Harasim, subprefectului Ionuţ Creţuleac şi preşedintelui Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur. Pe lângă membrii grupului, participanţi au fost şi operatorii economici care au încheiate contracte de deszăpezire şi întreţinere pe timp de iarnă cu administratorii de drumuri naţionale şi judeţene. 

Minor, cu arsuri pe 80% din corp, transportat la Spitalul de Arşi din Bucureşti

Sâmbătă seară, în jurul orei 17:00, dispeceratul pompierilor militari suceveni a fost anunțat, prin numărul unic de urgență 112, despre izbucnirea unui incendiu la o locuință din satul Prelipca, orașul Salcea. La sosirea salvatorilor, ardeau materialele combustibile din interiorul unei camere, existând pericolul de propagare la întreaga locuință. Vecinii, împreună cu lucrătorii serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă, au reușit să localizeze flăcările şi să scoată din interiorul locuinţei un băiat în vârstă de 10 ani, care a suferit arsuri pe aproape întreg corpul. Incendiul a izbucnit, cel mai probabil, din cauza folosirii unui combustibil neadecvat pentru aprinderea focului în soba cu acumulare de căldură. Mai precis, minorul a folosit benzină pentru alimentarea sobei, ceea ce a condus la producerea tragediei. Incendiul a fost lichidat la ora 18:20.  Au ars obiecte de mobilier, materiale textile, tâmplărie din PVC, tavanul camerei și alte bunuri, pe o suprafață de aproximativ 15 metri pătrați. S-au degradat pereții din camera incendiată și pereții holului. Medicii Serviciului de Ambulanță Județean i-au acordat primul ajutor medical minorului, l-au stabilizat, după care l-au transportat la Unitatea de Primire Urgențe a Spitalului județean Suceava. Ulterior, băiatul, care a suferit arsuri de gradele III și IV pe aproximativ 80% din corp, a fost transportat la Spitalul de Arși din București. Din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, care nu au permis transportul aerian al pacientului, deplasarea către capitală s-a efectuat cu ambulanța SMURD de Terapie Intensivă Mobilă a Detașamentului de Pompieri Suceava. 

Consiliul Local, împotriva construirii de noi  supermarketuri

·        Nemulţumiţi că Lidl nu a pus la dispoziţie teren pentru un amenajarea unui sens giratoriu, aleşii locali au votat împotriva ridicării centrului comercial din Zamca,.

·        „Să se ducă să construiască la ei, acasă, şi lase şi pe comercianţii  români să trăiască”, a punctat alesul PNL, Adrian Arămescu, menţionând că este necesar un regulament privind funcţionarea complexurilor de acest tip.

·        „Nu putem dicta ce investiţii se fac în municipiul Suceava. Investitorii vin şi fac investiţiile pe care le consideră ei necesare”, a arătat primarul Ion Lungu, adăugând că îşi pune speranţa şi într-un viitor parc industrial în Lunca Sucevei.   

Consiliul Local Suceava  a respins planul urbanistic de detaliu pentru construirea unui nou centru comercial în cartierul Zamca. Solicitarea a venit din partea Lidl România care, pe lângă imobilul „parţial de tip supermarket”, şi-a exprimat intenţia de a face o parcare, căi de acces, împrejmuirea, racordurile şi branşamentele la utilităţi, precum şi aceea a amplasării a mai multor mijloace publicitare. În prezent, terenul în cauză este proprietate privată, însă, pe vremuri, pe acesta a funcţionat UGIRA, întreprindere comunistă. Potrivit proiectului de hotărâre, Lidl România trebuia să procedeze, pe cheltuiala proprie, la efectuarea lucrărilor de amenajare a circulaţiei rutiere şi pietonale, în condiţiile în care traficul în zonă este foarte aglomerat. Ţinând cont de acest din urmă aspect, la rându-le, autorităţile locale şi-au propus să construiască un sens giratoriu la intersecţia străzilor Zamcei şi Mărăşeşeşti, însă conducerea companiei a refuzat să pună la dispoziţia Primăriei terenul necesar. Aleşii locali au fost nemulţumiţi de această atitudine, 15 consilieri  votând împotriva planului urbanistic de detaliu, unul „pentru”, iar 7 s-au abţinut. În luările de cuvânt, aceştia au invocat faptul că, în ţările civilizate, supermarketurile funcţionează la marginea localităţilor, şi nu în interior ca în România, respectiv  ca în municipiul Suceava, ceea ce adus la „sufocarea micilor comercianţi autohtoni”. Arătându-şi dezaprobarea faţă de poziţia Lidl, Adrian Arămescu, consilier PNL, a opinat că toate complexurile comerciale de acest gen  au acaparat piaţa românească cu produse de calitate slabă, beneficiile realizate fiind „exportate” în ţările de origine. „Aceste supermarketuri nu au nicio legătură cu economia românească. Nu trebuie să suferim noi, cetăţenii, când aceste supermaketuri vin să facă bani pe spatele nostru. În Suceava există mai multe asemenea spaţii comerciale, ceea ce înseamnă că aici le merge foarte bine. Să se ducă să construiască la ei, acasă, şi lase şi pe comercianţii  români să trăiască”, a punctat Adrian Arămescu, menţionând că, în Consiliul Local, ar trebui aprobat un regulament privind  amplasarea şi funcţionarea complexurilor comerciale. Primarul Ion Lungu a precizat că nu putea să nu înainteze documentaţia cu pricina înspre aprobarea consilierilo, atât timp cât aceasta avea avizul Poliţiei Rutiere. Pe de altă parte, interpelat asupra lipsei investiţiilor în producţie,  edilul-şef a reliefat că Primăria şi Consiliul Local „nu pot dicta ce investiţii se fac în municipiul Suceava”. „Investitorii vin şi fac investiţiile pe care consideră ei necesare. Spre ca, într-o zi, să facem un parc industrial în zona Termica şi să acordăm facilităţi acolo”, a explicat Ion Lungu, primarul Sucevei. Lidl are deschise în Suceava, 3 centre comerciale în zona cartierelor Obcini-George Enescu, vizavi de Bazar, pe Calea Unirii, precum şi la ieşirea din cartierul Burdujeni, înspre Botoşani. 

Serpentinele o iau la vale

·        Un zid stavilă de 29 de metri lungime, 3,55 de metri înălţime şi de 2,4 metri lăţime va fi construit pe strada „Mihail Kogălniceanu”.

·        Intervenţiile au loc într-o zonă cu „un istoric complicat al mişcărilor de teren”, pe strada vecină, „Mihail Sadoveanu”, fiind amenajate deja mai multe chesoane.

Alunecările din zona Serpentinelor din municipiul Suceava se reactivează. Primarul Ion Lungu spune că, îngrijoraţi, locuitorii din preajmă au solicitat autorităţilor municipale să ia măsuri de stabilizare a terenului.  „Pe Serpentine, avem solicitări de la cetăţenii din zonă să facem un zid de sprijin, pentru că terenul pleacă la vale”, a precizat Lungu. În cauză este o porţiune din strada „Mihail Kogălniceanu”, aflată la intersecţia cu strada „Petru Rareş”, una cu o pantă de 9 la sută, pe care scurgerea apelor de pe partea carosabilă, din balast superficial, nu este asigurată. Potrivit edilului-şef, ca urmare a fenomenului semnalat, se va trece la amenajarea unui zid de sprijin din beton, acesta având o lungime de 29 de metri. Înălţimea zidului pus stavilă va fi de 3,55 de metri, lăţimea de 2,4 metri, iar lucrarea va costa peste 300.000 de lei. Pe strada vecină, „Mihail Sadoveanu”, au fost construite deja mai multe chesoane pentru preluarea apei freatice, expertizele ulteriore relevând că deplasarea pământului a încetat. Conform datelor compartimentului specializat al Primăriei, Strada „Mihail Kogălniceanu” se află într-o zonă cu alunecări vechi şi cu un istoric complicat al mişcărilor de teren. „Terenul din zonă are stabilitatea locală asigurată, în contextul actual, dar apr manifestări de alunecare laterală a străzii. Astfel, din punct de vedere al stabilităţii platformei, pe această stradă se impun lucrări specifice de susţinere şi de consolidare cu terasamente”, subliniază sursa citată.

Cinci agenţi de ocupare mediază angajări în străinătate

·        În anul 2016, ofertele au fost transmise din ţări precum Germania, Irlanda şi Belgia.

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a desfăşurat o campanie de verificare a modului în care agenţii de ocupare a forţei de muncă respectă prevederile Legii nr.156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate. Obiectivele acesteia au constat în identificarea cazurilor în care aceştia respectă reglementările în vigoare; creşterea gradului de conştientizare faţă de obligativitatea respectării prevederilor legale, cât şi diminuarea consecinţelor sociale şi economice negative care derivă din încălcarea prevederilor legale menţionate. Inspectorii de muncă au trecut pe la agenţii de ocupare a forţei de muncă aflaţi în evidenţa ITM, verificând şi oricare alte persoane fizice sau persoane juridice care desfăşoară activitate de selectare şi plasare a forţei de muncă în străinătate. Potrivit şefului ITM Suceava, Romeo Btunariu,  la acţiune au participat de 16 inspectori de muncă, aceştia controlând 16 agenţi de ocupare a forţei de muncă. Cu prilejul verificărilor s-a constatat că doar 5 agenţi de ocupare a forţei de muncă desfăşoară activităţi de mediere a angajării cetăţenilor români cu domiciliul în România care solicită să lucreze pe baza ofertelor de locuri de muncă transmise din străinătate de persoane juridice, persoane fizice sau organizaţii patronale. În anul 2016, ofertele au fost transmise din ţări precum, Germania, Irlanda şi Belgia. 

Scriitoarea, publicista şi ziarista suceveană Doina Cernica  intră în galeria valorilor bucovinene  

Ieri, cu prilejul şedinţei Colegiului prefectural, scriitoarea, publicista şi ziarista Crai Nou, Doina Cernica a semnat în  Cartea de onoare a valorilor bucovinene. Diploma de excelenţă a fost decernată de prefectul Constantin Harasim, care a elogiat lunga şi bogata activitatea jurnalistică de la Crai Nou, cât şi cea pe cea literară a nou-desemnatei „valori bucovinene”. Prefectul a amintit că pe 22 decembrie 1989, la Revoluţie, Doina Cernica lucra deja la primul număr al cotidianului pe care reprezentatul Guvernului în teritoriu îl consideră drept „ziar de cultură al judeţului Suceava, care continuă să îşi păstreze ţinuta pe zonele de literatură, artă şi de educaţie”. „Doina Cernica are un bogat palmares în cărţi, fiind distinsă şi de organisme internaţionale, cu premii în Franţa, dar şi în alte ţări. Este om deosebit al judeţului nostru, care se remarcă prin modestie şi pe care îl admir pentru sinceritatea comportamentului cu toţi cei din jur. Are o familie deosebită, copii împliniţi şi, pentru toate acestea, şi mai ales pentru că astăzi (ieri n.r.), Doina Cernica îşi lansează o nouă carte, o felicit şi îi doresc să îşi facă, în continuare, simţită prezenţa în viaţa culturală a Bucovine şi a judeţului Suceava”, a spus Constantin Harasim în plenul Colegiului prefectural.  Adresându-se acestuia din urmă,  Doina Cernica a  arătat că nu a mai trăit o  asemenea emoţie de când i s-a conferit titlul de cetăţean de onoare al comunei natale, Vama. „Este o emoţie specială, generată de un eveniment care îţi împrospătează durerea că nu îi mai ai pe părinţi alături, că ei nu mai trăiesc, ca să se bucure împreună cu tine”, s-a exprimat scriitoarea, publicista şi ziarista suceveană. Doina Cernica oferit prefectului Constantin Harasim cartea „Ţara de sus... de mai sus”, al cărui al doilea volum a fost lansat ieri, la Biblioteca Judeţeană „I.G. Sbiera”. „Vă ofer aceste volume cu crezul că autorii cuprinşi aici -  profesionişti ai condeiului şi profesionişti ai artei – ar putea reprezenta o sugestie de viitoare candidaturi pentru această onorantă Carte de onoare a valorilor bucovinene”, a încheiat Doina Cernica, după ce a mulţumit tuturor celor prezenţi. Doina Cernica este cea de-a cincisprezecea personalitate din judeţul Suceava care semnează în Cartea de onoare a valorilor bucovinene, pe 28 ianuarie 2016, prefectul Constantin Harasim înmânând Diploma de excelenţă pentru întreaga activitate şi directorului cotidianului Crai Nou, jurnalistul Dumitru Teodorescu. 

Şase ucraineni, opriţi cu focuri de armă, după ce au trecut cu ţigări în judeţul Suceava

Joi, 24 noiembrie, poliţiştii de frontieră din cadrul SPF Vicovu de Sus și STPF Suceava au declanşat o acţiune pe linia combaterii contrabandei cu ţigări. Astfel, în jurul orei 20.35, lucrătorii specializaţi au observat, cu ajutorul aparaturii din dotare, în apropierea graniţei cu Ucraina, pe direcţia localităţii Frătăuții Noi, un grup de persoane care se deplasa dinspre frontiera de stat spre interiorul României, transportând colete voluminoase. Poliţiştii de frontieră au acţionat pentru reţinerea acestora, efectuând somaţiile legale prin voce, moment în care cei în cauza au abandonat coletele, încercând să fugă. Pentru reţinerea persoanelor care nu s-au supus somaţiilor legale, lucrătorii noştri au folosit armamentul din dotare, fiind tras, cu respectarea prevederilor legale, un foc de avertisment în plan vertical. Astfel, au fost reţinuţi 6 bărbaţi, cetăţeni ucraineni, cu vârste cuprinse între 19 şi 48 de ani. La faţa locului au fost descoperite mai multe baxuri care conţineau 5.000 pachete de țigări marca Marble, de provenienţă ucraineană, în valoare de 50.000 lei, acestea fiind ridicate în vederea confiscării. Totodată, anunţate au fost şi autorităţile de frontieră ale Ucrainei, în vederea cercetării în comun a evenimentului. Celor 6 cetăţeni ucraineni, polițiștii de frontieră le-au întocmit lucrare penală sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de contrabandă în formă agravantă şi trecere frauduloasă a frontierei de stat. În scopul soluţionării legale, lucrarea penală a fost prezentată Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuţi. 

Autorităţile locale sucevene au semnat actul de deces al transportorilor în regim maxi-taxi

·        „Nici nu ştiu dacă aceştia vor mai ajunge să circule şi anul viitor, pentru că, potrivit reglementărilor europene, suntem obligaţi să avem contract doar cu un singur operator de transport”, a declarat primarul Ion Lungu. 

·        De cealaltă parte, TPL, care devine unic prestator, a transmis că „până la achiziţionarea autobuzelor electrice nu are posibilitatea de a asigura necesitatea de transport public din municipiu”.             

  

Consiliul Local Suceava a aprobat, în şedinţă ordinară,  atribuirea în gestiune delegată a serviciului de transport public local de persoane prin curse regulate. Aceasta, întrucât, pentru accederea la fondurile europene, prima condiţie constă în existenţa unui contract cu un unic operator şi care să respecte Regulamentul CE nr. 1370/2007 privind serviciile publice. În prezent, majoritatea autobuzelor de mare capacitate utilizate în municipiul Suceava prezintă un grad înalt de uzură, având fiecare peste 900.000 km parcurşi. De aceea, unica soluţie posibilă întrevăzută de autorităţile locale, pentru înlocuirea acestora, o reprezintă delegarea gestiunii serviciului de transport public local către TPL, firmă la care municipiul Suceava este singurul acţionar. În fapt, TPL are deja un contract în derulare, prin decizia de ieri aleşilor documentul fiind adaptat Regulamentului (CE), inclusiv în ceea ce priveşte modul de acordare a subvenţiilor şi compensaţiilor din bugetul local. Potrivit  expunerii de motive la proiectul de hotărâre, o oportunitate de înnoire a parcului o constituie Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 4-Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, care acordă finanţare investiţiilor destinate îmbunătăţirii transportului public urban, inclusiv prin achiziţionarea de mijloace de transport ecologice. De altfel, Primăria municipiului Suceava pregăteşte documentaţia suport a cererii de finanţare pentru o finanţare nerambursabilă din partea Uniunii Europene, în cadrul Proiectului „Sistem integrat de transport ecologic în municipiul Suceava”, vizată fiind achiziţionarea a 40 de autobuze electrice.

·        Contractele cu prestatorii maxi-taxi, prelungite în iunie 2016, expiră la finele anului, iar aceştia vor fi scoşi lăsaţi fără serviciu.

La acest moment, în municipiul Suceava, serviciul de transport public de persoane este prestat de 4 operatori privaţi deţinători de microbuze, respectiv de Trans DMV Europa, Sory&Nel, Euro Tip şi Family,  cât şi de TPL, care are 33 de autobuze de mare capacitate şi 12 autobuze cu capacitate mică de capacitate redusă. Contractele cu prestatorii particulari, prelungite prima dată în iunie 2016, expiră 31 decembrie 2017, iar aceştia urmează a fi scoşi de pe trasee. De cealaltă parte, societatea de transport public local TPL, deţinătorul contractului pentru transportul regulat, a transmis autorităţilor municipale că „până la achiziţionarea autobuzelor electrice nu are posibilitatea de a asigura necesitatea de transport public din municipiu”. „Nici nu ştiu dacă aceştia vor mai ajunge să circule şi anul viitor, pentru că potrivit reglementărilor europene, suntem obligaţi să avem contract doar cu un singur operator de transport. Contractele cu operatorii privaţi au expirat încă din iunie, fiind prelungite până la finele anului, şi vom vedea dacă le vom mai prelungi”, a declarat primarul Ion Lungu, accentuând că maxi-taxi va dispărea, cu siguranţă, odată cu constituirea noului parc de autobuze electrice.    

·        TPL este moştenitorul şi continuatorul activităţii fostei Întreprinderi de Judeţene de Transport Local (IJTL) Suceava, care a luat fiinţă la începutul anilor 60.

Societatea comercială Transport Public Local SA a fost înfiinţată la data de 17 iulie 2005, prin Hotărârea Consiliului Local nr.193/22.06.2005 al municipiului Suceava. TPL Suceava, cel mai important operator de transport public local de călători din municipiul reşedinţă de judeţ, este continuatorul fostei Întreprinderi de Judeţene de Transport Local (IJTL) Suceava, care a luat fiinţă la începutul anilor 60. În anul 1991, Autobaza nr. 1 a IJTL s-a transformat în Regia Autonomă de Transport Urban de Călători (RATUC), în Agenţia de Transport Local (ATL), iar ulterior, în societatea comercială de Transport Public şi Servicii (TPS), firmă care a intrat în faliment. Obiectul principal de activitate al actualei societăţii comerciale Transport Public de Local (TPL) îl constituie desfăşurarea serviciului public de transport de călători, activitatea fiind demarată pe 1 octombrie 2005, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr.320/29.09.2005 şi contractului de concesionare nr.978/30.09.2005. Prin acest din urmă document, TPL prelua în concesiune, de la concesionarul municipiul Suceava, parcul auto, substaţia de redresare a energie electrice şi reţeaua electrică de contact pentru troleibuze, precum şi infrastructura aferentă, contractul stipulând inclusiv condiţiile de desfăşurare a activităţii. TPL pleca la drum cu un parc auto format din 10 troleibuze, 13 autobuze ROCAR-UDM 112 şi 10 microbuze VW-LT35. După 6 luni de activitate, Primăria municipiului Suceava a achiziţionat şi atribuit TPL, prin concesionare, înspre întreţinere şi exploatare, un prim lot de 15 autobuze Iveco-Irisbus, cu o capacitate mare de transport, respectiv de 104 călători fiecare. La sfârşitul anului 2006, au mai fost cumpărate, şi concesionate către TPL, încă 15 autobuze Iveco-Irisbus. Astfel, la 31 octombrie 2007, TPL Suceava avea un parc format din 30 de autobuze Iveco-Irisbus, 8 autobuze ROCAR-UDM 112 şi 10 microbuze VW-LT35. 

Bariere sociale învinse la Bursa locurilor de muncă pentru eliberaţii din detenţie 

·        „Angajatorii au început să manifeste deschidere faţă de deţinuţi, nemaivând reticenţe în a semna contracte de muncă cu aceştia”, susţine comisarul Dumitru Piroş, reprezentatul Penitenciarului Botoşani.

·        „Dorim ca finalitatea protocolului cu Penitenciarul Botoşani să fie atinsă, adică toţi cei care se eliberează să-şi găsească, în cel mai scurt timp, un loc de muncă”, a declarat Mirela Adomnicăi, directorul executiv.

La sediul Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava a avut loc, ieri, Bursa locurilor de muncă pentru deţinuţii din Penitenciarul Botoşani. În cauză sunt 14 încarceraţi cu vârsta între 21 şi 44 de ani încarceraţi din judeţul Suceava, aceştia urmând a fi eliberaţi în următoarele luni şi integraţi social şi profesional, în baza protocolului încheiat cu unitatea penitenciară botoşăneană. Colaborarea cu AJOFM Suceava a survenit unui proiect cu finanţarea europeană implementat de Penitenciarul din Botoşani. În urma interviurilor, cele 14 persoane au optat pentru ofertele cele mai apropiate de calificările, experienţa profesională sau preferinţele proprii, au lăsat cv-urile şi au primit cărţile de vizită ale angajatorilor, urmând a participa la un doilea interviu, după eliberarea din detenţie. La bursă nu s-au făcut angajări fără pe loc, „dar cu bariere sociale învinse”. Unii dintre deţinuţi au fost selectaţi de mai mulţi agenţi economici, la finalul Bursei numărul de selecţii ajungând la 21. „În continuare, ne propunem ca toţi deţinuţii cu domiciliul în judeţul Suceava, şi care urmează a se elibera, să fie luaţi în evidenţele noastre. După înregistrare, li se va stabili profilul şi gradul de ocupabilitate, iar în funcţie de acesta, de pregătire, calificare şi vârstă să le putem oferi un pachet personalizat de servicii de informare şi de consiliere, cât şi cursuri de calificare şi formare profesională. Îi vom informa inclusiv despre locurile de muncă disponibile în judeţ, astfel încât finalitatea protocolului să fie atinsă, adică toţi cei care se eliberează să-şi găsească, în cel mai scurt timp, un loc de muncă”, a declarat directorul executiv Mirela Adomnicăi,. Reprezentatul Penitenciarului Botoşani, Dumitru Piroş, comisaru cu atribuţii de asistenţă socială, a declarat că  unitatea botoşăneană are în custodie deţinuţi din judeţele Botoşani, Iaşi şi Suceava. La această dată, în Penitenciar îşi ispăşesc pedeapsa 297 de condamnaţi care provin de pe raza judeţului Suceava.  Un număr de 14 dintre aceştia urmează ca în viitorul apropiat să intre în comisia de eliberare condiţionată, existând premisa de a fi puşi în libertate şi a reveni în comunitate „Rolul Bursei este de a-i pune pe deţinuţi faţă în faţă cu angajatorii, de a stabili o legătură directă cu aceştia şi de a identifica oportunităţi de angajare. Ceea ce ne bucură este că angajatorii au început să manifeste deschidere faţă de deţinuţi, nemaivând reticenţe în a semna contracte de muncă cu aceştia”, a reliefat comisarul Dumitru Piroş, menţionând că în urmă cu 2 ani deţinuţii îşi puneau problema stigmatizării şi imposibilităţii găsirii unui loc de muncă. Potrivit statisticii, cei 297 de deţinuţi din judeţul Suceava închişi la Botoşani au niveluri scăzute de pregătire, peste 50% de sub 8 clase, ceea ce face calificarea ulterioară mai dificilă. Unul dintre participanţi, Mugur Polonic, din Bosanci, a spus că are calificare de faianţar şi că a venit la Bursă cu speranţa că va fi ajutat să-şi găsească un loc de muncă, ţinând cont şi de faptul că are experienţă în construcţii. Acesta a  precizat că „a făcut o faptă urâtă, la beţie, după ce a luat salariul”, faptă pe care o regretă şi pentru care a fost pedepsit cu 7 ani de detenţie. Până acum a executat 5 ani de pedeapsă şi aşteaptă să treacă de comisia de eliberare condiţionată, astfel încât să fie alături de fiica sa, în vârstă de 16 ani, şi să poată munci pentru a-şi asigura traiul.        

Grădiniţa din Obcini, din punctul electric de transformare, în fosta piaţă agrolimentară de cartier  

·        Primăria a descoperit că terenul de sub staţia electrică a TPL, pe care se intenţiona ridicarea noii unităţi de învăţământ preşcolar, aparţine comunei Şcheia.  

·        În aceste condiţii, se revine la vechea variantă, respectiv la cumpărarea şi ridicarea viitoarei grădiniţe pe structura imobilelor aparţinând fostei Pieţei private din cartier.

Primăria Suceava se vede forţată să renunţe la construirea unei grădiniţe cu program prelungit la periferia cartierului Obcini. Aceasta după ce s-a constat că terenul vizat nu se află pe raza administrativă a reşedinţei de judeţ, ci pe teritoriul comunei vecine Şcheia. În iunie, înaintea alegerilor locale, primarul Lungu anunţa că a identificat o soluţie pentru ridicarea acesteia, în cauză fiind 5 ari de teren disponibil pe strada „Rulmentului”, suprafaţă ocupată de clădirea unei staţii de transformare a energiei electrice aparţinând societăţii de transport în comun de călători TPL. Începând din anii 80, obiectivul a avut rolul deservirii reţelei de transport cu troleibuze, trasee care, înaintea Revoluţiei, erau planificate a fi extinse în tot cvartalul sucevean. În această vară, amplasamentul cu pricina a fost vizionat de proiectant, pentru întocmirea documentaţiei tehnico-economice fiind prevăzută suma de 150.000 de lei, iar banii necesari construirii grădiniţei trebuiau accesaţi printr-un proiect cu finanţare europeană. „Din păcate, în cartierul Obcini avem o problemă. Anunţam că vrem să facem o grădiniţă acolo, unde este un punct de electric de transformare ala TPL. Din păcate, acea clădire nu este pe terenul administrativ al municipiului Suceava, ci al comunei Şcheia. Ca atare trebuie să găsim alte soluţii”, a spus Lungu. În aceste condiţii, Primăria revine la vechea variantă, respectiv la cumpărarea şi ridicarea viitoarei grădiniţe pe structura imobilelor aparţinând fostei Pieţei private din cartier, administrată de firma Ichim Serv. Pentru perfectarea tranzacţiei, reprezentanţii Ichim Serv au cerut 367.000 de euro, însă, în urma studiului de evaluare al societăţii specializate cu care are contract Primăria, municipalitatea a fost dispusă la achitarea a 352.800 de euro. „S-ar putea să ne reîndreptăm înspre piaţa privată, chiar dacă am avut o situaţie conflictuală cu partenerul de acolo. Vom încerca să găsim o soluţie amiabilă, şi nu prin instanţă, cum suntem acum, întrucât nu văd altă variantă. Nu vreau să ratez acest  proiect de face o grădiniţă nouă cu program prelungit în cartierul Obcini, una care este necesară”, a precizat Ion Lungu, primarul Sucevei.

·        Anul trecut, consilierii PNL au întocmit un proiect de hotărâre prin care cereau evacuarea Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi înfiinţarea grădiniţei în clădirea respectivă.

Demersurile pentru cumpărarea Pieţei „Ichim” au fost iniţiate încă din anul 2008, dată la care deliberativul local şi-a dat acordul de principiu pentru efectuarea achiziţiei. Piaţa agroalimentară de cartier din Obcini a fost închisă după ce s-a constat că aceasta nu-şi auto-finanţează activitatea. În anii 90, pentru deschiderea pieţei, executivul municipal s-a asociat cu societatea comercială Ichim Serv, care a pus la dispoziţie cădirea şi dotările aferente, precum şi cu Vasile Moscaliuc, care  a contribuit cu o suprafaţă de teren de 1.100 de metri pătraţi. De la bugetul local, în reabilitări, pietruire, pavare, împrejmuire şi dotări a fost investită suma de 150.000 de lei, cei doi asociaţi ai administraţiei sucevene urmând să câştige de pe urma taxelor percepute de la comercianţi. Din păcate pentru aceştia din urmă, afacerea a fost una sortită eşecului, locuitorii cartierului preferând să meargă la cumpărături în supermarketurile deschise în apropiere sau la Piaţa agroalimentară din „George Enescu”. De menţionat este că, tot anul trecut, actualii consilieri PNL au întocmit un proiect de hotărâre prin care cereau împuternicirea primarului municipiului Suceava, Ion Lungu, să facă demersurile necesare pentru înfiinţarea unei grădiniţe cu program prelungit în clădirea în care îşi desfăşoară activitatea Agenţia pentru Protecţia Mediului. De precizat este şi faptul că, în februarie 2009, Primăria a inaugurat o nouă grădiniţă în cartierul Obcini, pe strada "Slătioarei".  Investiţia s-a ridicat la 1,62 milioane lei, 920 de mii de lei fiind contribuie locală, iar diferenţa reprezentând fonduri alocate de Guvern. În perioada care vine, o nouă grădiniţă ar putea fi construită, cu finanţare europeană, în cartierul Burdujeni-sat, în curtea Şcolii gimnaziale nr. 6.    

Suceava pierde 8,7 milioane de lei alocaţi prea târziu pentru a se mai face modernizări în reţeaua de 

termificare

·        Banii s-au dat la finele verii, licitaţia a fost demarată în septembrie, contractul de execuţie se va semna pe 2 decembrie, însă banii vor lua calea bugetului statului, întrucât frigul nu mai permite intervenţii în sistem.

·        „Paradoxal, am primit o scrisoare de la Guvern, în care se spune că există încă disponibil, iar dacă mai avem nevoie de finanţare, ni se mai dă”, a precizat primarul Ion Lungu.

Primăria municipiului Suceava va reîntoarce la bugetul statului suma de 8,7 milioane de lei vechi, bani acordaţi pentru modernizarea punctelor termice şi reţelelor de transport. Fondurile au fost disponibilizate la finele verii, licitaţia a fost lansată începutul lui septembrie, însă din cauză că procedurile pentru desemnarea constructorului durează mult, lucrările nu mai pot fi realizate. Câştigătorul licitaţiei este firma bucureşteană Consix Construcţii, aceasta surclasând alţii competitori. Ion Lungu, primarul Sucevei, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că în cazul în care nu vor apărea contestaţiile contractul de execuţie va fi semnat pe 2 decembrie. Însă, oricum este prea târziu, deoarece temperaturile sunt deja prea coborâte pentru mai permite intervenţii în sistemul de termificare. „Dacă nu sunt contestaţii, vom putea semna contractul pe data de 2 decembrie, cel mai repede.  Sigur, suntem în perioada de iarnă, când nu se mai poate face aceste lucrări. Am pierdut 87 de miliarde de lei vechi, dar eu am stras atenţia că aceşti bani trebuie daţi primăvara. Ei vin toamna, iar până se face licitaţia, practic nu mai pot fi folosiţi. Paradoxal, am primit o scrisoare de la Guvern, prin care se arată că există încă disponibil, iar dacă mai avem nevoie de finanţare, ni se mai dă”, a reliefat ocupantul fotoliului administrativ din Areni. În cauză este lotul nr. 1, respectiv reţelele aferente punctului termic „Zamca IV” şi modernizarea Punctului termic „Parc”, scoase la licitaţie pentru 9,5 milioane de lei, la care se adaugă lotul nr. 2, cu reţele secundare care deservesc Punctul termic „Obcini IV”, cu o pornire la licitaţie de 10,69 de milioane de lei. Pentru modernizare sistemului de transport şi distribuţie, în cadrul Programului „Termoficare 2006-2020” municipiul Suceava a primit suma de 8,7 de milioane de lei, diferenţa urmând a fi asigurată din bugetul local.   Ion Lungu şi-a exprimat speranţa că aceeaşi bani vor fi acordate în 2017, însă mai devreme, astfel încât lucrările să se poată fi executate în timp util.  „Este lucrare importantă pe care vrem să demarăm. Licitaţia este efectuată, câştigătorul a fost desemnat,  iar din primăvară am putea să ne apucăm de lucru”, a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.  Până acum, în Suceava, cu bani de la bugetul de stat, au fost reabilitate au fost 18 puncte termice din cele 49 existente, adică aproximativ 40% din total. De asemenea, schimbate au fost conducte secundare în lungime de 62 km, respectiv 36,7 % din total, în timp ce reţelele principale au fost înlocuite în proporţie de 28,6%.

Primăria va dărâma 30 de locuinţe sociale vechi de un secol 

·        Intenţia survine incidentului de la finele săptămânii trecute, când un zid la unui imobil de acest fel din cartierul Burdujeni s-a prăbuşit.

·          „Vreau să spun că mai sunt asemenea cazuri, în care aceste case nu pot fi reparate, ele trebuind a fi dărâmate şi construite din nou”, arată primarul Ion Lungu.    

Primăria municipiului Suceava a depus primul proiect pentru accesarea de finanţare europeană nerambursabilă în exerciţiul financiar 2014-2020. Este vorba de cel  de Sprijin pregătitor pentru înfiinţarea Grupului de Acţiune Locală (GAL) Suceava şi elaborarea strategiei de dezvoltare locală privind zonele urbane marginalizate.  Ion Lungu, primarul reşedinţei de judeţ, susţine că poate fi obţinută o finanţare de 7 milioane de euro, fonduri corespondente din Programul Operaţional capital Uman (POCU) şi Programul Operaţional Regional (POR). „Am depus primul proiect, în vederea întocmirii studiului pentru zonele marginalizate. Aici intră cartierele Burdujeni-sat, Iţcani şi Burdujeni”, a precizat edilul-şef sucevean. Potrivit şefului municipalităţii, accesată urmează a fi Axa 9.1 „Infrastructura de locuire, construire, reabilitare şi modernizare a locuinţelor sociale”  a POR. Lungu spune că, astfel, vizate sunt reabilitarea locuinţelor sociale din patrimoniul Primăriei şi ridicarea de noi blocuri sociale pentru categoriile defavorizate. Astfel, reabilitat ar fi imobilul de locuinţe sociale de pe Aleea Dumbrăvii, din cartierul Burdujeni, actualii locatari urmând a fi mutaţi în alte imobile. Pe de altă parte, Primăria intenţionează să  reconstruiască 30 de clădiri cu destinaţie de locuinţe sociale, primarul făcând referire la prăbuşirea zidului uneia dintre acestea, la finele săptămânii trecute. Este vorba despre case cu o vechime de circa 100 de ani, expertizelor efectuate relevând că unica soluţia este dărâmarea acestora şi ridicarea de la zero a altora noi. „Am avut un incident săptămâna trecută, şi mulţumim lui Dumnezeu că nu au fost victime. Vreau să spun că mai sunt asemenea cazuri în care aceste case nu pot fi reparate, ele trebuie dărâmate şi construite din nou. Or, acest lucru nu se poate face atât timp cât există oameni care locuiesc acolo”, a precizat primarul Sucevei. Ion Lungu  a dat exemplul unui imobil de pe strada „Cernăuţi”,  aflat în pericol de prăbuşire, locatara refuzând să-l părăsească pentru un altul pus la dispoziţie de Primărie, în acest sens semnând un document prin care îşi asumă toate riscurile. Primăria Suceava intenţionează să profite şi de programul de construire de locuinţe sociale al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, demersurile fiind în sensul obţinerii de fonduri pentru ridicarea a 30 de locuinţe sociale, precum şi a încă 10 locuinţe de necesitate.