Paradisul supermarketurilor

·        Un nou centru comercial ar putea fi construit în Lunca Sucevei, pe un teren al societăţii comerciale Ambro,

·        În cunoscuta zonă industrială socialistă în picioare mai rămân doar o parte din Combinatul pentru Prelucrarea Lemnului (CPL), precum şi fantomele Întreprinderii de Maşini Unelte Suceava (IMUS) şi Întreprinderii de Reparaţii Auto (IRA).

·        Potrivit unor studii, Suceava poate fi considerat municipiul cu cea mai mare suprafaţă comercială pe cap de locuitor, chir dacă două eşecuri răsunătore au înregistrat Billa şi Galeria Mall.    

Municipiului Suceava a devenit un paradis al investitorilor în spaţii comerciale, un nou complex comercial urmând a fi amenajat în fosta zonă industrială comunistă. Consiliul Local al reşedinţei de judeţ va analiza, în şedinţa de săptămâna aceasta, solicitarea societăţii comerciale Ambro Suceava, fostul Combinat de Celuloză şi Hârtie (CPL), de aprobare a planului urbanistic zonal şi regulamentului de urbanism aferent unui centru comercial care ar putea fi ridicat pe un teren proprietate privată în suprafaţă de 7.727 de metri pătraţi situat pe Calea Unirii. Potrivit cererii celor de la Ambro, construcţiile comerciale va avea doar parter, cu înălţimea maximă de 9 metri, căi de comunicaţie rutieră, amenajate urmând a fi inclusiv 112 locuri de parcare şi 340 de metri pătraţi de spaţii verzi. Echiparea edilitară va fi realizată de către investitor, prin extinderea reţelelor de utilităţi existente în imediata vecinătate a amplasamentului, iar costurile vor fi suportate în întregime de către acesta. "Oportunitatea acestui proiect constă în necesitatea reglementării urbanistice a unei zone din municipiul Suceava, cu privire la regimul de construire, funcţiunea zonei, înălţimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului, procentul de ocuparea a terenului, retragerea clădirilor faţă de aliniament, caracteristicile arhitecturale ale clădirilor, materialele admise, organizarea circulaţiei şi accesului, spaţiilor verzi amenajate şi locurilor de parcare", se arată în raportul Serviciului de urbanism. În ultimii ani, în zona noua zonă comercială a Sucevei, pe locurile fostului Combinat de Prelucrare a Lemnului (CPL) şi ex-Întreprinderii de Fibre Artificiale (IFA) au construite au fost Shoping City şi, respectiv, Iulius Mall. Pe amplasamentul defunctei Întreprinderi de Utilaje şi Piese de Schimb (IUPS) în curând va fi dată în folosinţă noua investiţie în spaţii cu destinaţie comercială a celor de la Dedeman. Conform documentaţiei depuse la Primărie, suprafaţa afectată de amenajări este de 96.351 de metri pătraţi,  zona comercială efectivă ocupând 43.547 de metri pătraţi, adică 45,19% din total. Regimul de înălţime al clădirii principale este de parter şi etaj, nedepăşind 15 metri. În preajmă vor fi amenajate 649 de locuri de parcare supraterane, alei pentru circulaţia auto şi spaţii de depozitare.

·        Activitatea comercială nu este una de blamat, atât timp cât ocupă şomerii şi, pe deasupra, aduce bani la bugetul local, opina primarul Ion Lungu. 

Astfel, în cunoscuta zonă industrială socialistă în picioare rămân o parte din Ambro, precum şi fantomele Întreprinderii de Maşini Unelte Suceava (IMUS) şi Întreprinderii de Reparaţii Auto (IRA). De precizat ar mai fi că, în 2011, Lidl România, care are un complex pe Calea Obcinilor, cerea autorităţilor sucevene aprobarea documentaţiei în vederea construirii unui Complex comercial, amenajării a 98 de locuri de parcare şi a 711 metri pătraţi de spaţii verzi la intersecţia străzilor „Eroilor” şi „Cuza Vodă” din cartierul Burdujeni. Noile obiective trebuiau să fie materializate pe un teren proprietate privată în suprafaţă de 6.231 de metri pătraţi.  Primarul Ion Lungu declara cu ceva timp în urmă, că de când ocupă funcţia de primar al municipiului reşedinţă, în Suceava s-au înfiinţat peste 5.000 de locuri de muncă. Lungu opina că deşi s-au iscat controverse asupra exploziei numărului de supermarketuri, cei mai mulţi dintre suceveni şi-au găsit o slujbă în domeniul comerţului. Ocupantul fotoliului din Areni crede că activitatea comercială nu este una de blamat, atât timp cât ocupă şomerii şi, pe deasupra, aduce bani la bugetul local. Ion Lungu reliefa că, pe plan local, salariile din activitatea productivă şi cea din sectorul serviciilor sunt, în medie, de aceeaşi mărime cu remuneraţiile din comerţ, drept pentru care nici sumele atrase din impozitul pe venit nu ar fi cu mult diferite. În plus, din impozitele pe clădiri şi terenuri achitate de marile complexuri comerciale de pe raza Sucevei, în puşculiţa bugetară sunt adunate importante fonduri. Aceasta cu atât mai mult cu cât, de regulă, marile obiective comerciale au fost elevate în perimetre industriale  dezafectate. Potrivit unor surse, Suceava poate fi considerat municipiul cu cea mai mare suprafaţă comercială pe cap de locuitor, chiar dacă două eşecuri răsunătore au înregistrat Billa şi Galeria Mall.