Stâlpii fostei reţele de troleibuze, disputaţi de Primărie şi TPL      

·        Administratorul unic Darie Romaniuc a prezentat acte din care rezultă că stâlpii de beton au fost realizaţi înainte de 1989, pe vremea fostei Întreprinderi Judeţene de Transport Local, al cărei succesor TPL este.

Primăria municipiului Suceava şi societatea de transport public local în comun de călători TPL îşi dispută stâlpii fostei reţele electrice contact pentru troleibuze. Problema s-a ridicat în momentul în care executivul sucevean a promovat un proiect de hotărâre prin care scoate la licitaţie închirierea stâlpilor de iluminat public şi a celor pentru troleibuze, în vederea pozării cablurilor firmelor de telecomunicaţii, cât şi în scopul amplasării pe aceşti a unor mijloace publicitare. Noile contracte ar trebui încheiate direct cu Primăria, iar cu toate că la TPL acţionar unic este municipiul Suceava, societatea, în calitate de moştenitor al Întreprinderii Judeţene de Transport Local (IJTL), îşi revendică dreptul de proprietate a stâlpilor pentru troleibuze, de urma a căror închiriere şi-ar putea spori veniturile. Ion Lungu, primarul reşedinţei de judeţ a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că administratorul unic Darie Romaniuc a prezentat acte din care rezultă că stâlpii de beton au fost realizaţi înainte de 1989, pe vremea IJTL, iar în consecinţă aceştia sunt proprietate a TPL, în calitate de succesor ai fostei întreprinderi socialiste. Lungu arată că, indirect, patrimoniul TPL este patrimoniu privat al municipiului Suceava, însă, societatea de transport de călători ar vrea să câştige o parte din banii de pe urma închirierii, „ceea ce, până la urmă, nu este ilegal”. „Ei susţin că o parte din stâlpi, respectiv cei ai reţelei de contact, sunt ai TPL, şi nu ai Primăriei. Conducerea de acolo vine cu documente prin care ne demonstrează că este vorba despre investiţiile din înainte de 1989 ale IJTL. Acesta sunt reale până la un punct, acestea figurând şi în anexele prin care, la vremea respectivă, s-au cumpărat doar lămpile din vârf, nu şi stâlpul. Sunt discuţii pe această temă, însă o să le clarificăm”, a reliefat edilul-şef sucevean, Ion Lungu, menţionând că, în 2015, în bugetul local, pentru TPL sunt prinse subvenţii în valoare de 5 milioane de lei.  De la 1 iunie 2015, pentru reţelele supraterane, operatorii de cablu ar urma să achite la bugetul local, 5 lei de conexiune şi stâlp pe lună.  În cazul reţelelor subterane, chiria percepută va fi de 20 de lei pe metru pătrat şi an. Pentru publicitate, evaluatorul autorizat a stabilit ca preţul de pornire la licitaţie să fie de 11 lei pe lună şi amplasament.

·        În 2006, Lungu opina, drept posibil, ca, „peste 8-10 ani de zile, să constăm că este economic sau ecologic să folosim energia electrică”.

Reamintim că troleibuzele societăţii de transport public local au fost retrase în garaje încă din vara lui 2006. Atunci primarul Ion Lungu preciza că  retragerea din trafic are la bază raţiuni ce ţin de nerentabilitate  şi consum mare de energie. Decizia venea şi pe fondul demersului de dotare a TPL cu 30 de autobuze noi, era mijloacelor de transport pe fir părând a apune la Suceava. Aceasta după ce, în 1995, încă se mai discuta încă despre extinderea reţelei şi în cartierul Obcini, la acea dată Consiliul Local aprobând un studiu de fezabilitate în acest sens. În fapt, generalizarea transportului cu troleibuze era parte a programului ceauşist din 1987, când a fost inaugurată prima linie din municipiul reşedinţă de judeţ. La acea dată, folosirea energiei electrice era mai avantajoasă decât cea a motorinei sau benzinei, iar înspre fabrici şi uzine se deplasau zeci de mii de oameni din tot judeţul. Primul semn de decădere a venit o dată cu disponibilizările masive de personal din zona industrială Şcheia, Linia 3 fiind închisă, iar reţeaua din zonă dezafectată. În 1998, adică după mai bine de 10 ani de „cablu”, pe scenă a intrat transportul în regim maxi taxi, concurenţa pentru troleibuze, fiind de-a dreptul copleşitoare. Cu toate acestea, în 2006, la scoaterea din joc a mijloacelor electrice, primarul Ion Lungu anunţa că instalaţiile cu pricina vor fi păstrate şi trecute în conservare,  fiind posibil ca, „peste 8-10 ani de zile, să constăm că este economic sau ecologic să folosim energia electrică”.