Blestemul deşeurilor

·        Depozitul ecologic de la Moara, intrat în lucrări în 2010, va fi dat în folosinţă, cel mai probabil la finele anului, condiţii în care sporesc sumele cheltuite cu transportarea temporară pe o platformă provizorie.     

·        „Există un blestem al deşeurilor, pentru că am pătimit destul plătind zeci de miliarde lei vechi pentru a căra aceste deşeuri la Fălticeni şi Botoşani, dar şi în alte părţi”, a conchis Ion Lungu, primarul Suceava.    

Municipalitatea suceveană este îngrijorată de întârzierea dării în folosinţă a noului depozit ecologic de deşeuri de la Moara, executat în cadrul mega-proiectului judeţean Sistem de management integrat al deşeurilor (SMID). Primarul Sucevei, Ion Lungu,  a declarat, ieri, că depozitarea gunoiului, pe o platformă temporară, nu face decât să ducă la înregistrarea de cheltuieli suplimentare care trebuie plătite de la bugetul local. „Primăria municipiului Suceava depozitează temporar aceste deşeuri undeva în zona Termica, pe un teren închiriat de la comuna Ipoteşti de către firma Diasil Service, care are o rampă autorizată acolo. În măsura în care se deschide groapa de la Moara, noi trebuie să cărăm aceste deşeuri la noul depozit”, arată primul gospodar al urbei  reşedinţă de judeţ. În cadrul unei întâlniri de la Consiliul Judeţean, s-a evidenţiat faptul că lucrările de investiţii, inclusiv cele de la staţia de epurare a scurgerilor din rampa de gunoi, sunt finalizate, acestea urmând fi inspectate, potrivit şefului administraţie judeţene, Ioan Cătălin Nechifor, la sfârşitul acestei săptămâni. Însă, cea mai stringentă problemă este aceea că încă nu există desemnat un operator care să se ocupe de gestionarea deşeurilor în depozit. În acest sens, Asociaţia de dezvoltare comunitară de gestionarea a deşeurilor din judeţul Suceava a aprobat înfiinţarea unui compartiment de achiziţii cu doi lucrători, persoane preluate de la cele de contabilitate şi tehnic, structură care să grăbească formalităţile de scoatere la licitaţie a operării, deoarece, aşa cum a arătat primarul Sucevei,  „va fi gata groapa şi nu vom avea operatorul”. „Ca atare, nu putem spune când depozitul ecologic va fi dat în folosinţă. Încerc să fiu optimist, sperând că, până la sfârşitul anului, va fi operată această groapă”, subliniază ocupantul fotoliului din Areni. Lungu a ţinut să precizeze că Primăria Suceava a achitat 2,5 milioane de lei din cele 4,7 milioane de lei, cofinanţare datorată în calitate de membru al Asociaţiei intercomunitare de gestionare a deşeurilor, diferenţa urmând a fi onorată până la finele lui iunie, astfel încât autorităţilor din reşedinţa de judeţ să li se mai poată  imputa nimic. „Există un blestem al deşeurilor, pentru că am pătimit destul plătind zeci de miliarde lei vechi pentru a căra aceste deşeuri la Fălticeni şi Botoşani, dar şi în alte părţi”, a accentuat Ion Lungu, primarul Sucevei, menţionând că, lunar, pentru transportarea gunoaielor la Botoşani se plătea 500.000 de lei. 

Licitaţia pentru construirea centrului de management al deşeurilor de la Moara a fost câştigată, în toamna lui 2009, de firma austriacă Alpine Bau GmbH Wals,însă execuţia efectivă a început în 2010. Amplasamentul de la Moara al depozitului ecologic este situat la aproximativ 1 km nord-vest de satul Moara şi la 1 km nord-est de Vornicenii Mici. Valea din vestul obiectivului este străbătută de un canal de scurgere  care se varsă în Şomuzul Mare, afluent al râului Siret. Prima celulă a gropii de gunoi de la Moara se întinde pe o suprafaţă de 7,5 hectare şi va asigura procesarea a 100.000 de tone de deşeuri pe an. Proiectul „Sistemul de management integrat al deşeurilor în judeţul Suceava” prevede construirea a 2 depozite ecologice judeţene; a unei staţii de sortare; a 3 staţii de transfer şi a 5 centre de colectare a deşeurilor, dintre care 2 pentru extinderea staţiilor de transfer existente. Totodată, inclusă este construirea de platforme de colectare a deşeurilor reciclabile şi a deşeurilor reziduale; închiderea actualelor depozite neconforme şi achiziţionare de echipamente de colectare, respectiv de euro-containere, unităţi de compostare individuală şi tocătoare. Valoarea proiectului este de 218.045.617 de lei fără TVA, adică 51.761.570 euro. Durata de implementare este de 52 luni, contractul de finanţare fiind semnat pe 11 aprilie 2011. Finanţarea nerambursabilă este de 184.626.330 de lei, fără TVA, adică de 43.828.209 de euro.