Grad scăzut de realizare a proiectelor din judeţ

·        În primul trimestru, cheltuielile aferente secţiunii de dezvoltare a bugetului judeţean au fost de numai 16%, au reproşat aleşii PNL.  

·        Potrivit preşedintelui CJ, Ioan Cătălin Nechifor, în primele luni ale anului acestea sunt de regulă mai mici, ţinând cont că în sezonul rece volumul lucrărilor este mic.

Liberalii din Consiliul Judeţean Suceava au reproşat ieri, şedinţă în ordinară, cu prilejul aprobării execuţiei bugetare pe primele 3 luni ale anului, gradul scăzut în care au fost făcute cheltuielile din cadrul secţiunii de dezvoltare a bugetului judeţean.      Vasile Ilie liderul grupului politic al PNL a solicitat un plan de acţiuni privind accelerarea lucrărilor aferente tuturor proiectele aflate în desfăşurare în judeţ. „Constatăm că veniturile sunt încasate în proporţie de 81%, dar ne îngrijorează foarte mult faptul că doar 16% din banii pentru dezvoltarea judeţului s-au cheltuit. Acest lucru impune măsuri energice şi rapide pentru recuperarea întârzierilor. Sper ca în şedinţa Consiliului Judeţean din 31 iunie, când vom analiza din nou execuţia bugetară, să putem constata că banii alocaţi dezvoltării proiectelor din judeţul Suceava au fost cheltuiţi şi că, de a 1 august Aeroportul Suceava va fi funcţional,  cu minim 2 curse pe zi”, a iterat Vasile Ilie.

Preşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Cătălin Nechifor, a pus în vedere că respectivele cheltuieli sunt repartizate proporţional, iar cele din primul trimestru al anului sunt de regulă mai mici, ţinând cont că în sezonul rece lucrările au o amploare scăzută.     „Normal că este doar 16%, pentru ca a fost iarnă, iar în ianuarie, februarie, martie şi aprilie a nins. Mulţumim pentru  atenţionare, iar dacă există dorinţă, rog pe toţi colegii să participe mai activ, să facem cu toţii un efort pentru ca acest obiectiv să fie îndeplinit”, a accentuat Ioan Cătălin Nechifor, subliniind că „aşa a fost bugetul aprobat de către consilieri şi aşa este executat”. 

La Bivolărie,

Cadre didactice angajate şi plătite cu încălcarea legii

Comisia care a verificat activitatea Liceului Tehnologic Special Bivolărie a constatat ieri o serie de deficienţe şi de nereguli, consilierul Judeţean PSD, Virginel Iordache, fost inspector şcolar adjunct, solicitând ieri, în cadrul întrunirii ordinare a deliberativului judeţean, „alcătuirea unei set de măsuri cu responsabilităţi şi termene, astfel încât lucrurile să intre în legalitate”. „S-au constat minusuri care trebuie neapărat corectate. Au fost încadraţi şi plătiţi profesori, din banul public, fără să se respecte legislaţia în vigoare. Cred că Inspectoratul Şcolar, organismul care asigură încadrarea, trebuie să ia măsuri pentru intrarea în legalitate”,  a precizat Virginel Iordache. Colega sa de partid, Cristina Teodorovici,  adjunct al şefului ISJ, a ţinut să pună în vedere că măsuri de genul celor solicitate au fost întreprinse încă din luna februarie. „Inspectoratul şi-a făcut treaba şi am luat măsurile legale. Nu trebuie să ne erijăm atribuţiilor altor instituţii, auditul, ţinând de partea economică, fiind făcut, din câte ştiu, de Consiliul Judeţean”, a pus în vedere Cristina Teodorovici.         

Din comisie au făcut parte consilierii judeţeni Sorina Barbu, Cristina Teodorovici şi Virginel Iordache, directorul executiv al Direcţiei  Juridice a Consiliului Judeţean, Gheorghe Alexandru Moldovan şi consilierul superior, Constantin Pelepco. Comisia a verificat, printre altele, modul de realizare a veniturilor proprii, eficienţa şi oportunitatea utilizării resurselor financiare provenite din bugetul Consiliului Judeţean sau din veniturile proprii ale unităţii şcolare. Verificate au fost, de asemenea, managementul resurselor financiare, managementul privind asigurarea calităţii, dezvoltarea instituţională, eficienţa  atragerii şi folosirii resurselor umane, financiare, materiale şi informaţionale, respectarea legislaţiei specifice în vigoare şi a regulamentelor interne. 

Salariaţii pot şti dacă angajatorul le declară contribuţiile de asigurări sociale

·        Acest lucru este posibil pe  site-ul ANAF, unde este disponibil serviciul „Spaţiu privat virtual” pentru contribuabilii persoane fizice.   

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice anunţă că,    potrivit prevederilor legale, persoanele fizice pot opta pentru comunicarea prin mijloace electronice. Purtătorul de cuvânt al instituţiei sucevene, Oana Violeta Apetrea, face cunoscut că, în acest sens, pe site-ul Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală, www.anaf.ro, disponibil este serviciul „Spaţiu privat virtual" (SPV), pe care contribuabilii persoane fizice pot să se informeze asupra obligaţiilor fiscale de achitat. „Respectiva pagină web oferă facilitatea descărcării deciziilor de impunere, începând încă din anul 2013. De asemenea, puteţi verifica dacă angajatorul dumneavoastră declară contribuţiile de asigurări sociale”, arată Oana Violeta Apetrea. Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice face cunoscut că serviciul oferă persoanelor fizice, care nu deţin un certificat digital calificat, posibilitatea de a depune, printr-un canal securizat, declaraţia „D 200” privind veniturile realizate din România. Pentru a transmite simplu şi rapid declaraţia       „D 200” electronic, prin intermediul „Spaţiului privat virtual", se pot vizualiza şi instrucţiunile de completare. Unul dintre obiectivele specifice ale Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală în strategia de îmbunătăţire a relaţiilor dintre contribuabili şi autoritatea fiscală este acordarea de servicii la distanţă. Astfel, prin OUG nr. 40/2014 şi a OMFP nr. 1154/2014 s-a stabilit cadrul legal pentru  aceste servicii.

Alertă epidemiologică

·        În rândul copiilor din Valea Moldovei au fost înregistrate 60 cazuri de oreion, 12 dintre acestea lăsându-se cu complicaţii,  respectiv cu meningită urliană.

·        Condiţiile din şcoală pot reprezenta un factor de risc în declanşarea unor focare şi epidemii”, se explică într-un comunicat al Prefecturii.

„Situaţia este doeosebită din punct de vedere epidemiologic, deoarece până în prezent s-au înregistrat 12 cazuri cu complicaţii,  respective de meningită urliană”, se arată într-un comunicat al Prefecturii Suceava, care face precizări pe tema focarului epidemic de infecţie urliană (oreion) din comuna Valea Moldovei. Ţinând seama de acest aspect, autorităţile competente s-au întâlnit la sediul Instituţiei Prefectului judeţului Suceava, la întrunire participând prefectul Constantin Harasim, Atanasă Nistor; vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Alexandru Rădulescu; directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică, Ludovic Abiţei; inspectorul şcolar general adjunct, Cristina Teodorovici; primarul comunei Valea Moldovei, Constantin Moroşan, cât şi consilierul pentru problemele romilor, Alina Stan. Potrivit datelor datele DSP Suceava, de la începutul anului 2015, în rândul copiilor preşcolari şi şcolari care învaţă la Şcoala generală din Valea Moldovei, cât şi la cea din satul Mironu, au fost înregistrate 60 cazuri de infecţie urliană. „Starea actuală a şcolii din Mironu nu a constituit un factor în declanşarea bolii, aceasta din urmă răspândindu-se pe cale aeriană, iar ca măsură medicală este impusă izolarea bolnavului. Totuşi, condiţiile din şcoală pot reprezenta un factor de risc în declanşarea unor focare şi epidemii”, se explică în comunicatul citat. Pentru început, Direcţia de Sănătate Publică Suceava a declanşat ancheta epidemiologică specifică şi a distribuit substanţe dezinfectante Şcolii din Mironu, precum şi cabinetului medicului de familie. Pe de altă parte, în urma şedinţei s-a stabilit ca o comisie formată din reprezentanţi ai Instituţiei Prefectului, DSP, lideri ai romilor, în  frunte cu primarul comunei Valea Moldovei, să se deplaseze în satul Mironu şi, pentru a susţine o campanie de prevenire şi conştientizare a fenomenului. În acelaşi timp, vor fi urgentate procedurilor de finalizare a lucrărilor de construire a şcolii şi grădiniţei din Mironu, acestea fiind demarate încă din anul 2007. Totodată, se va face o catagrafiere completă privind situaţia vaccinărilor. 

Rosal Grup îl cheamă pe primarul Ion Lungu la confruntări în instanţă

·        „Ceea ce propun cei de la Rosal, prin intermediul avocaţilor trebuie, în primul rând, acceptat de instanţă”, susţine ocupantul fotoliului administrativ din Areni.

·        Compania bucureşteană urmăreşte să obţină plata de despăgubiri pentru perioada în care ar fi fost îndreptăţită să presteze servicii în baza prelungirii contractului.

Compania bucureşteană Rosal Grup îl cheamă la confruntări, în faţa judecătorului, pe Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Contractul pentru prestarea serviciului de salubritate menajeră în reşedinţa de judeţ a expirat pe 18 aprilie, iar dată fiind întârzierea organizării licitaţiei pentru desemnarea noului operator, Rosal Grup s-a considerat la îndreptăţită la prelungirea „mandatului” pe care îl avea, până la terminarea procedurilor. Între timp, pe motiv de „forţă majoră”, adunarea, ridicarea şi transportarea resturilor menajare au fost atribuite, până la licitaţia de pe 16 iunie, asociaţiei de firme Diasil Service Suceava şi Florconstruct Fălticeni, compania din Capitală refuzând oferta de a opera în jumătate de municipiu, potrivit aceleiaşi soluţii de urgenţă adoptate recent de autorităţile locale. Ion Lungu, şeful administraţiei locale, a declarat că juriştii Rosal Grup nu ezită să recurgă la tot felul de „şicane” avocăţeşti, Primăria primind câte o înştiinţare pe zi, începând de la plângere prealabilă şi acţionare în judecată şi terminând, mai nou, cu chemarea în instanţă individual, pe persoană fizică. „Este, probabil, ceva nou în Codul de procedură penală, un interviu dat în faţa judecătorului şi grefierului. Am văzut un model de chestionar, însă ceea ce propun cei de la Rosal, prin intermediul avocaţilor trebuie, în primul rând, acceptat de instanţă”, a subliniat ocupantul fotoliului administrativ din Areni, adăugând că vizaţi în acest sens sunt şi cei doi viceprimari, respectiv Ovidiu Doroftei şi Lucian Harşovschi. Astfel, Rosal Grup ar urmări să obţină plata de despăgubiri aferente perioadei în care ar fi fost îndreptăţită să presteze servicii în baza prelungirii pe un interval de 2 ani a contractului, prelungire considerată ilegală de către Ion Lungu şi pe care şeful municipalităţii a respins-o cu preţul funcţie sale.

De pe 18 aprilie, actualul operator, Rosal Grup Bucureşti, operatorul din ultimii 8 ani nu se mai poate ocupa de adunarea şi transportul în rampă a deşeurilor menajere. Aceasta deoarece  susţine primarul Ion Lungu - prevederile legale în vigoare stipulează că prelungirea contractului de salubritate se poate face cu 6 luni înainte de expirarea acestuia, lucru care nu s-a întâmplat. Autorităţile locale justifică întârzierea prin aceea că elaborarea studiului de fezabilitate şi caietului de sarcini pentru licitaţia efectivă de delegare, pe o perioadă de 12 ani, a necesitat un volum mare de muncă. Aceasta deoarece trebuit identificate cel 145 de amplasamente pentru amenajarea platformelor subterane de deşeuri şi întocmite planurile de situaţii aferente. 

Stâlpii fostei reţele de troleibuze, disputaţi de Primărie şi TPL      

·        Administratorul unic Darie Romaniuc a prezentat acte din care rezultă că stâlpii de beton au fost realizaţi înainte de 1989, pe vremea fostei Întreprinderi Judeţene de Transport Local, al cărei succesor TPL este.

Primăria municipiului Suceava şi societatea de transport public local în comun de călători TPL îşi dispută stâlpii fostei reţele electrice contact pentru troleibuze. Problema s-a ridicat în momentul în care executivul sucevean a promovat un proiect de hotărâre prin care scoate la licitaţie închirierea stâlpilor de iluminat public şi a celor pentru troleibuze, în vederea pozării cablurilor firmelor de telecomunicaţii, cât şi în scopul amplasării pe aceşti a unor mijloace publicitare. Noile contracte ar trebui încheiate direct cu Primăria, iar cu toate că la TPL acţionar unic este municipiul Suceava, societatea, în calitate de moştenitor al Întreprinderii Judeţene de Transport Local (IJTL), îşi revendică dreptul de proprietate a stâlpilor pentru troleibuze, de urma a căror închiriere şi-ar putea spori veniturile. Ion Lungu, primarul reşedinţei de judeţ a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că administratorul unic Darie Romaniuc a prezentat acte din care rezultă că stâlpii de beton au fost realizaţi înainte de 1989, pe vremea IJTL, iar în consecinţă aceştia sunt proprietate a TPL, în calitate de succesor ai fostei întreprinderi socialiste. Lungu arată că, indirect, patrimoniul TPL este patrimoniu privat al municipiului Suceava, însă, societatea de transport de călători ar vrea să câştige o parte din banii de pe urma închirierii, „ceea ce, până la urmă, nu este ilegal”. „Ei susţin că o parte din stâlpi, respectiv cei ai reţelei de contact, sunt ai TPL, şi nu ai Primăriei. Conducerea de acolo vine cu documente prin care ne demonstrează că este vorba despre investiţiile din înainte de 1989 ale IJTL. Acesta sunt reale până la un punct, acestea figurând şi în anexele prin care, la vremea respectivă, s-au cumpărat doar lămpile din vârf, nu şi stâlpul. Sunt discuţii pe această temă, însă o să le clarificăm”, a reliefat edilul-şef sucevean, Ion Lungu, menţionând că, în 2015, în bugetul local, pentru TPL sunt prinse subvenţii în valoare de 5 milioane de lei.  De la 1 iunie 2015, pentru reţelele supraterane, operatorii de cablu ar urma să achite la bugetul local, 5 lei de conexiune şi stâlp pe lună.  În cazul reţelelor subterane, chiria percepută va fi de 20 de lei pe metru pătrat şi an. Pentru publicitate, evaluatorul autorizat a stabilit ca preţul de pornire la licitaţie să fie de 11 lei pe lună şi amplasament.

·        În 2006, Lungu opina, drept posibil, ca, „peste 8-10 ani de zile, să constăm că este economic sau ecologic să folosim energia electrică”.

Reamintim că troleibuzele societăţii de transport public local au fost retrase în garaje încă din vara lui 2006. Atunci primarul Ion Lungu preciza că  retragerea din trafic are la bază raţiuni ce ţin de nerentabilitate  şi consum mare de energie. Decizia venea şi pe fondul demersului de dotare a TPL cu 30 de autobuze noi, era mijloacelor de transport pe fir părând a apune la Suceava. Aceasta după ce, în 1995, încă se mai discuta încă despre extinderea reţelei şi în cartierul Obcini, la acea dată Consiliul Local aprobând un studiu de fezabilitate în acest sens. În fapt, generalizarea transportului cu troleibuze era parte a programului ceauşist din 1987, când a fost inaugurată prima linie din municipiul reşedinţă de judeţ. La acea dată, folosirea energiei electrice era mai avantajoasă decât cea a motorinei sau benzinei, iar înspre fabrici şi uzine se deplasau zeci de mii de oameni din tot judeţul. Primul semn de decădere a venit o dată cu disponibilizările masive de personal din zona industrială Şcheia, Linia 3 fiind închisă, iar reţeaua din zonă dezafectată. În 1998, adică după mai bine de 10 ani de „cablu”, pe scenă a intrat transportul în regim maxi taxi, concurenţa pentru troleibuze, fiind de-a dreptul copleşitoare. Cu toate acestea, în 2006, la scoaterea din joc a mijloacelor electrice, primarul Ion Lungu anunţa că instalaţiile cu pricina vor fi păstrate şi trecute în conservare,  fiind posibil ca, „peste 8-10 ani de zile, să constăm că este economic sau ecologic să folosim energia electrică”.

Resturi vegetale şi deşeuri menajare pe cursurile de apă

·        Trei comisii mixte au făcut controale în toate unităţile administrativ-teritoriale ale judeţului, dând avertisment în Izvoarele Sucevei, Vicovu de Sus şi Frasin.    

Mai multe comisii mixte au verificat modul în care, în această primăvară, a fost asigurată salubritatea cursurilor de apă şi s-au amenajat şanţuri ori rigole în localităţi judeţului Suceava. Este vorba despre 3 comisii constituite din reprezentanţi ai Sistemului de Gospodărire a Apelor, Comisariatului Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă şi Instituţiei Prefectului, controale fiind făcute în toate cele 114 unităţi administrativ-teritoriale. Astfel, în urma descinderilor, în comuna Izvoarele Sucevei, a fost constatată prezenţa resturilor de exploatare silvică şi de materiale lemnoase în albiile minoră şi majoră a pârâului Bobeica,  pădurarul titular al cantonului silvic nr. 11 fiind avertizat cu privire la necesitatea luării cu prioritate a măsurilor  de ridicare a deşeurilor, în scopul asigurării scurgerii libere a apei în zona podurilor. Depozite necontrolate de resturi vegetale rezultate din „toaletarea” arborilor au fost depistate în Frasin, pe râul Moldova şi pârâul Suha, iar în Vicovu de Sus, pe cursul Sucevei s-a constatat existenţa deşeurilor menajere, resturilor vegetale, şi deşeurilor din construcţii, în acest din urmă caz fiind dat un avertisment contravenţional. Într-o informare a Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) se arată că, pe durata controalelor, nu s-au descoperit resturi de exploatare pe formaţiunile torenţiale din apropierea zonelor locuite. Pentru remedierea neregulilor, comisiile mixte au dispus afişarea la primării a hărţilor cu zonele potenţiale de risc la inundaţii, a semnificaţiei codului de culori folosit pentru avertizările hidrometeorologice, precum şi constituirea stocului minim şi de mijloace şi materiale de apărare împotriva revărsărilor de ape. Nu în cele din urmă, impuse au fost măsuri de asigurarea funcţionării sistemului local de înştiinţare-alarmare, a salubrităţii tuturor cursurilor de apă, dar şi de decolmatare a şanţurilor şi rigolelor de pe raza celor 114 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Suceava.

Direcţia Silvică Suceava produce peste 8 milioane de puieţi 

·    2 milioane de puieţi de molid şi 100.000 de puieţi de larice sunt produşi pentru persoane fizice cu suprafețe tãiate în anii anteriori și care terenuri, în conformitate cu legea, trebuie reîmpãdurite.

În anul 2015, programul de regenerare a pãdurilor vizează o suprafaţã de 1.750 de hectare, dintre care 712 de hectare de regenerări naturale, iar 1.038 de hectare de împãduriri. Însă, potrivit unei informări a Direcţiei Silvice Suceava, anul acesta se vor împăduri doar  980 de hectare. În primăvara anului trecut, în judeţul Suceava s-a împădurit o suprafaţã de 916 de hectare, dintr-un program de 1.692 de hectare. Astfel, în campania de împãduriri din primãvara anului 2014 s-au folosit 6,8 milioane puieþi forestieri, dintre care 4,7 milioane de puieţi de molid, 314.000 de puieþi de brad, 293.000 de puieþi de larice, 36.000 de puieþi de pin silvestru, 240.000 de puieþi de fag, 376.000 de puieþi de paltin de munte, 210.000 de puieti de frasin,  367.000 de puieţi de stejar, 80.000 de puieþi de gorun, 47.000 de puieþi de salcâm, 27.000 de  puieţi de cireş, 8.000 de puieţi de tei, 4.000 de puieþi de plop, 11.000 de puieţi de anin, 5.000 de puieţi de cătină şi 1.000 de puieþi plop alb. Numărul de puieţi produşi anual de Direcţia Silvicã Suceava este de 8,2 milioane de bucăţi, cu un excedent de 2 milioane de puieţi de molid şi 100.000 de puieţi de larice, produşi pentru persoane fizice cu suprafețe tãiate în anii anteriori și care, în conformitate cu legea, trebuie reîmpãdurite. Conform informării citate, Direcția Silvicã Suceava deține 64 pepiniere permanente, dintre care 62 de rãșinoase și 2 de foioase, suprafața totalã a acestora fiind de 117 hectare. De asemenea, instituţia silvică suceveană are în administrare şi 210 de pepiniere cantonale, cu o întindere totală de 12 hectare. În anul 2016, Direcţia Silvicã Suceava va împãduri o suprafaţă de circa 830 de hectare aflată în fondul forestier de stat, 145 de hectare în fond forestier administrat, iar în cazul persoanelor fizice cu contracte de servicii silvice, plantările vor viza o suprafaţă cel puţin egală celei din 2015. De menţionat este faptul că suprafaţa totală a fondului forestier administrată de Direcţia Silvicã Suceava este de  344.116 de hectare, cea proprietate publică a statului fiind de 272.895 de hectare, iar cea administrată cu contracte de administrare şi servicii silvice este una de 71.221 de hectare.

Bani din publicitatea făcută pe stâlpi

·        Preţul de pornire la licitaţie este de 11 lei pe lună şi amplasament, licitaţi fiind stâlpii de pe aproape 50 de străzi. 

Primăria municipiului Suceava scoate la licitaţie unele amplasamente pe stâlpii care fac parte din domeniul public.  Serviciul de specialitate al executivului sucevean a comandat un raport de evaluare, iar evaluatorul autorizat a stabilit ca preţul de pornire la licitaţie să fie de 11 lei pe lună şi amplasament. În vederea montării de mijloacele publicitare pe stâlpii care fac parte din domeniul public al municipiului Suceava, emis a fost şi un certificat de urbanism, în care  sunt evidenţiate condiţiile urbanistice care trebuie obligatoriu îndeplinite pentru plasarea mijloacelor în cauză. Potrivit unui proiect de hotărâre care va ajunge pe masa deliberativului local, stâlpii destinaţi montării de mijloace publicitare se află pe aproape 50 de străzi din reşedinţa de judeţ, în zone cu locuinţe, instituţii publice, cât şi în zone comerciale. Conform caietului de sarcini privind organizarea licitaţie de închiriere, interzisă este amplasarea pe stâlpi a mijloacelor publicitare care prin formă, conţinut, dimensiuni şi culori pot fi confundate cu mijloacele de semnalizare rutieră sau care împiedică vizibilitatea acestora din urmă. De asemenea, nu este permisă folosirea în scop publicitar a stâlpilor situaţi în zonele de protecţie a monumentelor istorice, pe o  rază de 100 de metri, cu excepţia indicatoarelor direcţionale turistice. Noua iniţiativă stabileşte şi sancţiuni, aşa încât, pentru nerespectarea obligaţiilor stabilite prin contract şi caietul de sarcini, părţile datorând penalităţi şi daune.                 

Chirie recalculată la aproape 470 de lei pe lună pentru locuinţele ANL

·        La această dată, ocupanţii achită, în funcţie de suprafaţa unităţii de locuit, chirii subvenţionate începând de la peste 100 de lei pe lună.

Alţi suceveni care locuiesc în apartamentele construite cu finanţare de la Agenţia Naţională pentru Locuinţe vor plăti chirii majorate. Cuantumul acestora va fi analizat în şedinţa Consiliului Local, propunerile începând de la 286 de lei pe lună, pentru o garsonieră de 57,67 de metri pătraţi, 397,88 de lei pentru un apartament cu 2 camere şi cu suprafaţa de 80,19 de metri pătraţi, ajungând până la 468,19 de lei pe lună, în cazul unui apartament cu 3 camere şi cu suprafaţă de 94,36 de metri pătraţi. Recalcularea chiriei afectează pe titularii de contract de închiriere care au depăşit vârsta de 35 de ani din cele două blocuri ANL cu câte 40 de unităţi de locuit, de pe Bulevardul „1 decembrie 1918”, zona Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă, din cartierul Obcini. Imobilele cu au fost date în folosinţă în 2010, contractele de închiriere fiind semnate, pentru o perioadă de 5 ani, cu tineri sau familii tinere. Acest interval a fost deja depăşit, actele normative prevăzând că prelungirea relaţiei contractuale se va face anual, inclusiv prin recalcularea chiriei, în conformitate cu Legea locuinţei nr.114/2006, republicată. Pentru titularii care nu au depăşit încă vârstă de 35 de ani, condiţiile iniţiale referitoare la cuantumul chiriei nu se schimbă. Chiria practicată pentru locuinţele ANL vor acoperi cheltuielile de administrare, întreţinere şi reparaţii, impozitele pe clădiri şi pe teren, recuperarea investiţiei, în funcţie de durata normată, asigurând şi un profit 1% din valoarea acestora din urmă. În aprilie 2010, Primăria Suceava a reactualizat a chiriile din Blocul nr. 30, de pe acelaşi Bulevard „1 Decembrie 1918”, la acea dată chiriaşii ANL reclamând că noul nivel nu reflectă realitatea. Respectivii locatari s-au plâns că sunt puşi să plătească pentru suprafeţe mai mari decât cele din contractele iniţiale, motiv pentru care au solicitat revederea documentaţiilor în cauză. În urma acestor neconcordanţe, primarul Ion Lungu a renunţat temporar la demersul de majorare, chiriile actualizate fiind aprobate abia în anul următor. La această dată, ocupanţii în vârstă de până la 35 de ani ai locuinţelor ANL, achită, în funcţie de suprafaţa unităţii de locuit, chirii subvenţionate începând de la peste la 100 de lei.

 Ţeapă în Programul „Casa verde”

·        Cu dosare depuse încă din 2011, peste 300 de suceveni continuă să aştepte banii promişi prin Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă.

·        „Din informaţiile pe care le avem noi, nu ar fi fost plătit niciun dosar, deci banii respectivi nu au intrat în contul oamenilor”, reliefează Iluţă Cocriş, şef de serviciu la APM.

·        De păgubit au avut o serie de firme care, pe fondul efervescenţei din 2010, s-au înhămat pe proprie socoteală la întocmirea documentaţiilor şi executarea lucrărilor, iar răsplata nu au primit-o nici până acum.

Sute de suceveni aşteaptă să le intre în conturi banii făgăduiţi prin intermediul Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, cunoscut drept „Casa verde”. Prima sesiune a Programului s-a desfăşurat în 2010, iar în primul an, din judeţul Suceava au fost adunate, analizate şi înaintate Administraţiei Fondului pentru Mediu 613 de dosare, dintre care 13 pentru pompe de căldură, 219 pentru centrale termice pe biomasă, iar 381 pentru panouri solare. Iluţă Cocriş, şeful Serviciului „Deşeuri şi arii protejate” al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava spune că valoarea fondurilor solicitate s-a ridicat la 3,7 milioane de lei, aprobate în vederea finanţării fiind 664 de propuneri, iar în cazul a 470 dintre proiectele materializate s-a făcut şi decontarea efectivă a lucrărilor. „Foarte multă lume care şi-a instalat asemenea sisteme este mulţumită, deoarece se realizează economii semnificative la energie electrică sau combustibili clasici”, susţine oficialul APM Suceava. Potrivit lui Iluţă Cocriş, în anul următor, ca urmare a succesului înregistrat - întrucât Administraţia Fondului pentru Mediu nu are structuri în teritoriu -, APM a fost asaltată de depunători de dosare. Drept urmare, la Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava s-a venit cu nu mai puţin de 902 de proiecte, 9 suceveni voind să se doteze cu pompe de căldură, 192 cu centrale termice pe biomasă, iar 701 cu panouri solare. Valoarea sumei solicitate din Fondul de Mediu a fost de 5,4 milioane de lei, una sensibilă mai mare faţă de cea din anul anterior. Demersurile au intrat în stagnare în anii 2012 şi 2013, pentru ca, în 2041, prin ordin al ministrului Mediului, Administraţia Fondului pentru Mediu să reia procedurile de verificare a dosarelor. Cocriş arată că, până în prezent, din stocul de dosare amintit, adică din 902 de documentaţii, aprobate au fost 623, iar în cazul a 538 s-a semnat şi contractul de finanţare. 

Pentru decontare, respectiv în vederea obţinerii „subvenţiei” de la Fondul de Mediu, sucevenii au înaintat 323 de cereri, însă până acum niciunul nu ar fi intrat în posesia banilor cuveniţi. „Din informaţiile pe care le avem noi, nu ar fi fost plătit niciun dosar, deci banii respectivi nu au intrat în contul oamenilor”, reliefează Iluţă Cocriş. De păgubit au avut o serie de firme care, pe fondul efervescenţei din 2010, s-au înhămat pe proprie socoteală la întocmirea documentaţiilor şi executarea lucrărilor, răsplata pentru aceste servicii trebuind să vină din sumele decontate din Fondul de Mediu. „Mulţi întreprinzători au adunat de la cetăţeni datele necesare, au făcut dosarele şi chiar au executat lucrările, crezând că vor fi plătiţi imediat din decontările din Fondul de Mediu. Neprimind banii, aceştia au rămas în contact cu beneficiarii, asupra cărora au făcut demersuri să le plătească contravaloarea prestaţiilor”, a explicat Iluţă Cocriş, şeful Serviciului „Deşeuri şi arii protejate” al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava. În cadrul Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, statul acordă solicitanţilor finanţare de cel mult 6000 lei pentru amplasarea de panouri solare; până la 8000 lei în cazul montării de pompe de căldură şi nu mai mult de 6000 lei pentru centralele termice pe peleţi, brichete, tocătură lemnoasă şi alte resturi şi deşeuri vegetale, agricole, forestiere şi silvice. Programul, denumit popular „Casa Verde”, a fost lansat, pentru persoane fizice, începând cu 1 iunie 2010.

La Bursa generală,

Aproape 670 de suceveni, selectaţi în vederea eventualei angajări

·        Cu încadrare la faţa locului s-au ales 26 de persoane fără  loc de muncă.

Bursa generală a locurilor de muncă, de vineri, s-a lăsat cu angajarea pe loc a 26 de şomeri. Cel puţin aşa susţin oficialii Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, după manifestarea desfăşurată într-un supermarket din municipiul Suceava, „Casa germană” din Rădăuţi şi la sediile agenţiilor locale din Fălticeni şi Cîmpulung Moldovenesc. Mirela Adomnicăi, director executiv al AJOFM, spune că 117 agenţi economici au venit la Bursă 555 de slujbe disponibile, iar pe la standurile acestora s-au perindat 1.560 de persoane fără o  ocupaţie stabilă sau unele interesate să-şi găsească un nou job, mai convenabil. Cea mai bogată ofertă, dar şi interesul cel mai sporit, s-au remarcat în municipiul Suceava, unde 42 de angajatori au scos la mezat 307 de locuri de muncă, adică cu mult peste jumătate din total, acestea din urmă fiind „vânate” de 693 de concurenţi. În municipiul Cîmpulung Moldovenesc - localitate urbană cunoscută ca deficitară la capitolul locuri de muncă vacante - angajate pe loc au fost doar 2 persoane neocupate. Pe prima poziţie în top, din acest punct de vedere, se situează zona Rădăuţi, cu 9 angajări „instantanee”, urmată de Suceava, cu 8, şi Fălticeni, cu 7 angajări „imediate”. Pe de altă parte, selectate pentru o eventuală încadrare ulterioară au fost 678 de participanţi, respectiv 390 din Suceava, 173 din Rădăuţi. 73 din Cîmpulung Moldovenesc şi 42 din Fălticeni.  „Semnalizăm prezenţa, peste cifra confirmărilor, a angajatorilor din majoritatea locaţiilor în care s-a ţinut Bursa, ceea ce indică o creştere a cererii de forţă de muncă pe piaţa locală a forţei de muncă”,  subliniază Mirela Adomnicăi, directorul executiv al AJOFM.      

Combustibil auto falsificat, descoperit de inspectorii antifraudă

·       Aceştia au constat că transportatorii şi constructorii achiziţionau combustibil lichid greu, similar păcurei, cu acciză foarte mică, care, după ce se amesteca cu uleiuri minerale, era utilizat drept combustibil auto.

Pe parcursul lunii martie şi aprilie 2015, 130 de inspectori ai Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală au verificat 80 de firme specializate în comercializarea en gross şi en detail a combustibililor, respectiv a benzinei, motorinei şi gazului petrolier lichid. Alexandru Cristea purtătorul de cuvânt al instituţiei informează că, în urma controalelor, s-au constatat abateri pentru sancţionarea cărora au fost date 19 amenzi în valoare totală de peste 40.000 de lei. În urma verificărilor, lucrătorii specializaţi au dispus confiscarea de venituri de circa 11,2 milioane lei, precum şi a aproximativ 30 de tone de motorină, depozitate în spaţii neautorizate. Potrivit responsabilului DGAF, ca urmare a analizelor preliminare de risc fiscal şi controalelor inopinate făcute la nivel naţional, au fost constatate încălcări ale condiţiilor de autorizare şi funcţionare, cum ar fi desfăşurarea, fără atestat legal, de către intermediari, a activităţii de comercializare a produselor energetice, sau de către benzinării, a combustibililor fără a se utiliza mijloace tehnice de măsurare şi control autorizate oei pe baza unor buletine de verificare metrologică şi certificate de calibrare expirate. Inspectorii antifraudă au verificat transportatori şi constructori de drumuri, în calitate de beneficiari finali ai unor cantităţi importante de combustibil susceptibile a fi provenit din surse nelegitime. În aceste situaţii, inspectorii DGAF au depistat că se achiziţiona combustibil lichid greu similar păcurei, cu acciză foarte mică, dar care era utilizat drept combustibil auto, după ce era amestecat cu uleiuri minerale. „Verificările continuă, în cazurile în care au fost identificate elemente constitutive ale unor infracţiuni urmând a fi sesizate organele de urmărire penală”, arată Alexandru Cristea purtătorul de cuvânt al Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală. Cele mai multe nereguli au fost constatate de către inspectorii antifraudă fiscală în judeţele Argeș, Alba, Bacău, Constanța și Tîrgu Jiu.

La Bursă, disponibile peste 200 de locuri de muncă în străinătate

·        Acestea sunt oferite de angajatorii din Germania, Malta, Franţa şi Suedia.

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava organizează, astăzi, Bursa generală a locurilor de muncă, care, în reşedinţa de judeţ, se ţine la Iulius Mall, începând cu ora 10.00.  Evenimentul are loc simultan şi în localităţile Fălticeni, Rădăuţi şi Cîmpulung Moldovenesc. Din datele pe care le deţinem până în prezent, la nivelul judeţului sunt disponibile 436 de locuri vacante, 227 de posturi fiind scoase la concurs în Suceava, 54 în Fălticeni, 114 în Rădăuţi şi 41 în Cîmpulung Moldovenesc. Cu oferte au venit 85 de angajatori, 35 confirmându-i prezenţa la bursa din Suceava, 12 la cea din Fălticeni, 19 la Rădăuţi şi 19 la bursa din Cîmpulung Moldovenesc. La nivelul acestei etape de monitorizare a bursei, cei mai solicitaţi sunt confecţionerii de îmbrăcăminte, tâmplarii, dulgherii şi şoferii, un număr important de posturi vacante solicitând şi calificări precum cele de asistent relaţii publice şi comunicare în limba italiană, lucrător comercial, electrician şi bucătar. Printre cele mai căutate specializări cu studii superioare rămân, în continuare, inginerii şi economiştii, la nivelul judeţului oferta pentru nivelul superior de studii ajungând la 28 de posturi. „Alături de oferte de locuri vacante pe plan local, persoanele interesate vor putea consulta şi solicita consiliere pentru a ocupa locuri vacante în străinătate, mediate prin reţeaua EURES a serviciilor publice din Europa”, a informat directorul executiv Mirela Adomnicăi. Astfel, disponibile sunt 203  locuri vacante în Germania, Malta, Franţa şi Suedia. 

Noua societate a Primăriei,

Transagent nu poate participa la licitaţia pentru preluarea transportului energiei termice

·        Legislaţia interzice intrarea în competiţie a două firme ale autorităţilor locale, având aceleaşi obiect activitate şi, pe deasupra, noua societate nici nu este „licenţiată” în domeniul serviciilor comunale.     

Autorităţile locale din municipiul Suceava lucrează la documentaţia de obţinere a unei licenţe temporare în domeniul serviciilor de comunale pentru societatea comercială Transagent. Noua firmă a fost înfiinţată în vederea unei eventuale preluări a  serviciului public de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic, însă acest lucru nu se poate întâmpla atât timp cât la prima etapă a licitaţie a participat deja Termica, societatea în insolvenţă a cărui unic acţionar este tot municipiul Suceava. Atât conducerea executivului, cât şi membrii Consiliului Local, aşteaptă termenul în instanţă, de pe 28 mai, în care producătorul de energie termică Bioenergy Suceava cere declanşarea procedurii de faliment a beneficiarului său, Termica. Astfel, numai dacă organele judecătoreşti s-ar pronunţa în acest sens, Transagent ar avea cale liberă pentru a se înscrie în etapa a doua a licitaţiei pentru delegarea pin concesionare a serviciului public de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic. „La Termica este un proces pe rol, iar pe data de 28 aprilie se aşteaptă o hotărâre destul de importantă. Trebuie să vedem ce se va întâmpla până atunci, pentru că nu cred că Primăria va putea participa la licitaţie cu două societăţi, pentru că am intra într-un conflict de incompatibilitate, de legalitate. Ca primar, am decis să licenţiem Transagent, însă o hotărâre va luată de Consiliul Local”, a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei. Transagent este o societate cu răspundere limitată, asociat unic şi un capital social subscris de 200 de lei. Iniţial, noua societate era prevăzută a fi una pe comercială pe acţiuni (SA), cu acţionar unic municipiul Suceava şi un capital social subscris de 90.000 de lei. Constituirea unei SRL a survenit riscului ca viitorii lichidatori ai Termica să conteste o doua societate cu acelaşi obiect de activitate, la care municipiul Suceava este unic acţionar. Pe de altă parte, atragerea unui al doilea acţionar al Transagent ar fi fost dificilă, în condiţiile în care o altă firmă a autorităţilor locale, ACET, este operator unic regional pentru servicii de alimentare cu apă, iar cea de a treia, societatea de Transport Public Local nu o duce tocmai bine din punct de vedere economico-financiar. Reamintim că prima etapă a licitaţiei de delegare a serviciului de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic, cea de pe 16 aprilie, la care au participat Thermonet Suceava şi Termica, a fost anulată, pe motiv că nu s-a întrunit numărul minim de 3 competitori. Următoare etapă competiţiei se va consuma, cel mai probabil,  la jumătatea lunii mai.  

Blestemul deşeurilor

·        Depozitul ecologic de la Moara, intrat în lucrări în 2010, va fi dat în folosinţă, cel mai probabil la finele anului, condiţii în care sporesc sumele cheltuite cu transportarea temporară pe o platformă provizorie.     

·        „Există un blestem al deşeurilor, pentru că am pătimit destul plătind zeci de miliarde lei vechi pentru a căra aceste deşeuri la Fălticeni şi Botoşani, dar şi în alte părţi”, a conchis Ion Lungu, primarul Suceava.    

Municipalitatea suceveană este îngrijorată de întârzierea dării în folosinţă a noului depozit ecologic de deşeuri de la Moara, executat în cadrul mega-proiectului judeţean Sistem de management integrat al deşeurilor (SMID). Primarul Sucevei, Ion Lungu,  a declarat, ieri, că depozitarea gunoiului, pe o platformă temporară, nu face decât să ducă la înregistrarea de cheltuieli suplimentare care trebuie plătite de la bugetul local. „Primăria municipiului Suceava depozitează temporar aceste deşeuri undeva în zona Termica, pe un teren închiriat de la comuna Ipoteşti de către firma Diasil Service, care are o rampă autorizată acolo. În măsura în care se deschide groapa de la Moara, noi trebuie să cărăm aceste deşeuri la noul depozit”, arată primul gospodar al urbei  reşedinţă de judeţ. În cadrul unei întâlniri de la Consiliul Judeţean, s-a evidenţiat faptul că lucrările de investiţii, inclusiv cele de la staţia de epurare a scurgerilor din rampa de gunoi, sunt finalizate, acestea urmând fi inspectate, potrivit şefului administraţie judeţene, Ioan Cătălin Nechifor, la sfârşitul acestei săptămâni. Însă, cea mai stringentă problemă este aceea că încă nu există desemnat un operator care să se ocupe de gestionarea deşeurilor în depozit. În acest sens, Asociaţia de dezvoltare comunitară de gestionarea a deşeurilor din judeţul Suceava a aprobat înfiinţarea unui compartiment de achiziţii cu doi lucrători, persoane preluate de la cele de contabilitate şi tehnic, structură care să grăbească formalităţile de scoatere la licitaţie a operării, deoarece, aşa cum a arătat primarul Sucevei,  „va fi gata groapa şi nu vom avea operatorul”. „Ca atare, nu putem spune când depozitul ecologic va fi dat în folosinţă. Încerc să fiu optimist, sperând că, până la sfârşitul anului, va fi operată această groapă”, subliniază ocupantul fotoliului din Areni. Lungu a ţinut să precizeze că Primăria Suceava a achitat 2,5 milioane de lei din cele 4,7 milioane de lei, cofinanţare datorată în calitate de membru al Asociaţiei intercomunitare de gestionare a deşeurilor, diferenţa urmând a fi onorată până la finele lui iunie, astfel încât autorităţilor din reşedinţa de judeţ să li se mai poată  imputa nimic. „Există un blestem al deşeurilor, pentru că am pătimit destul plătind zeci de miliarde lei vechi pentru a căra aceste deşeuri la Fălticeni şi Botoşani, dar şi în alte părţi”, a accentuat Ion Lungu, primarul Sucevei, menţionând că, lunar, pentru transportarea gunoaielor la Botoşani se plătea 500.000 de lei. 

Licitaţia pentru construirea centrului de management al deşeurilor de la Moara a fost câştigată, în toamna lui 2009, de firma austriacă Alpine Bau GmbH Wals,însă execuţia efectivă a început în 2010. Amplasamentul de la Moara al depozitului ecologic este situat la aproximativ 1 km nord-vest de satul Moara şi la 1 km nord-est de Vornicenii Mici. Valea din vestul obiectivului este străbătută de un canal de scurgere  care se varsă în Şomuzul Mare, afluent al râului Siret. Prima celulă a gropii de gunoi de la Moara se întinde pe o suprafaţă de 7,5 hectare şi va asigura procesarea a 100.000 de tone de deşeuri pe an. Proiectul „Sistemul de management integrat al deşeurilor în judeţul Suceava” prevede construirea a 2 depozite ecologice judeţene; a unei staţii de sortare; a 3 staţii de transfer şi a 5 centre de colectare a deşeurilor, dintre care 2 pentru extinderea staţiilor de transfer existente. Totodată, inclusă este construirea de platforme de colectare a deşeurilor reciclabile şi a deşeurilor reziduale; închiderea actualelor depozite neconforme şi achiziţionare de echipamente de colectare, respectiv de euro-containere, unităţi de compostare individuală şi tocătoare. Valoarea proiectului este de 218.045.617 de lei fără TVA, adică 51.761.570 euro. Durata de implementare este de 52 luni, contractul de finanţare fiind semnat pe 11 aprilie 2011. Finanţarea nerambursabilă este de 184.626.330 de lei, fără TVA, adică de 43.828.209 de euro.    

Piaţa Mare, cu încălzire în sistem centralizat

·        Potrivit proiectului de modernizare, încălzit va fi doar unul dintre cele două tronsoane, acesta urmând a fi branşat la reţeaua de termoficare a municipiului.       

Trei oferte au fost înregistrate la licitaţia pentru modernizarea Pieţei agroalimentare centrale a municipiului Suceava, informează primarul Sucevei, Ion Lungu. Este vorba despre cele ale firmelor Agacon Suceava, Peter Grup Suceava şi Comtransport Suceava, aceasta din urmă fiind eliminată din cursă, întrucât a venit cu documentaţia la 5 minute după expirarea orei limită de depunere.   „Din start, oferta celor de la Comtransport a fost descalificată. Cred că participanţii trebuie să înveţe să respecte regulile, mai ales că aceste licitaţii au mize uriaşe. Fac un apel către cei care au de venit la licitaţii, să respecte procedurile legale”, a precizat Lungu.

Lucrările sunt scoase la licitaţie la o valoarea de 1 milion de lei, însă responsabilii executivului speră ca în urma competiţiei suma la care acestea  vor fi adjudecate să fie una mai mică. Banii vor fi cheltuiţi, printre altele, pe intervenţii de înlocuire a acoperişului, modernizărilor din interiorul pieţei, precum şi pentru amenajarea unui sistem de încălzire centralizată. Încălzit va fi doar unul dintre cele două tronsoane, acesta urmând a fi branşat la reţeaua de termoficare a municipiului. „Sper să clarificăm cât mai repede această licitaţie, să desemnăm un executant şi să demarăm lucrările de modernizare a Pieţei centrale. Este bine ca acestea se desfăşoare în perioada de vară, astfel încât, până în toamnă să putem reabilita cel puţin exteriorul”, a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.    

Federaţia Patronală a  IMM Suceava ar putea reclama ANAF la CEDO

·        „Abuzurile din controalele fiscale creează premisele unor viitoare acţiuni la Curtea Europeană a Drepturilor Omului”, avertizează reprezentanţii oamenilor de afaceri suceveni.  

Federaţia Patronală a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din judeţul Suceava ia atitudine faţă de controalele efectuate în ultima perioadă, de către, inspectorii Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) la agenţii economici suceveni. Astfel, într-o şedinţă a Comisiei de Dialog Social de pe lângă Prefectura Suceava, întrunită la cererea FP a IMM, reprezentanţii agenţilor economici au prezentat problemele întâmpinate pe durata controalelor fiscale. Astfel, în principal, oamenii de faceri suceveni se declară nemulţumiţi de dubla măsura de amendare şi închidere a activităţii firmei, care „este o încălcare gravă a principiilor de drept, care stabilesc că pentru o singură faptă nu se poate aplica decât o singură sancţiune”. Criticată este, totodată, aplicarea valorii maxime a amenzii, indiferent de valoarea pagubei, considerându-se că „asemenea măsuri pot avea consecinţe imprevizibile”.

·        Legislaţia în domeniu este incoerentă contradictorie şi interpretabilă. 

 „Modul în care se realizează controalele este un abuz şi o încălcare a principiilor constituţionale şi de drept”, se arată într-un comunicat al  Federaţiei Patronale a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, în care se avansează că legislaţia în domeniu este incoerentă contradictorie şi interpretabilă. Reprezentaţii IMM din judeţul Suceava cer ca angajaţii instituţiilor de control să răspundă personal pentru greşelile din activitatea desfăşurată, avertizând că „abuzurile din controalele fiscale creează premisele unor viitoare acţiuni la Curtea Europeană a Drepturilor Omului”. Pentru  a veni în sprijinul agenţilor economici, în cadrul şedinţei Comisie de Dialog Social, Liliana Agheorghicesei, preşedintele FP a IMM, a făcut propuneri de eliminarea a „practicilor exagerate asupra IMM”. Astfel, au fost formulate propuneri privind stabilirea de planuri de control care să se axeze, cu prioritate, pe combaterea marii evaziuni fiscale; continuarea procesului de simplificarea a procedurilor administrative şi fiscale, precum şi de reducere a cuantumului amenzilor pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii.  În urma discuţiilor, s-a convenit ca, pe data de 25 mai, Comisia de Dialog Social să se întrunească din nou, prilej cu care vor fi prezentate măsurile adoptate de către instituţiile competente. 

Doar unul din zece suceveni participă al adunările asociaţiilor de proprietari  

·        O singură asociaţie de proprietari a procedat la micşorarea salariilor întregului personal, în timp ce altele 5 au decis majorarea remuneraţiilor.

Sucevenii sunt puţin interesaţi de problemele cu care se confruntă comunitatea în care trăiesc. Cel puţin aşa se poate concluziona după un bilanţ al participării la adunările generale ale asociaţiilor de proprietari, prezentat de Ovidiu Doroftei, viceprimarul municipiului Suceava.

„Prezentarea proprietarilor la adunarea generală a fost scăzută, în procentaj de 10-15% din numărul total al proprietarilor”, a declarat adjunctul şefului administraţie locale sucevene. Potrivit lui Doroftei în cadrul adunărilor ţinute în lunile februarie-martie, locuitorii reşedinţei de judeţ au reclamat aspecte legate de gestionarea câinilor fără stăpân, reabilitarea locurilor de joacă pentru copii şi măturatul aleilor dintre blocuri. De asemenea, sucevenii membri de asociaţii s-au plâns de starea proastă a trotuarelor şi iluminatului public, numărul insuficient al parcărilor şi de deficienţele în alimentarea cu apă caldă şi căldură. Totodată, participanţii au cerut continuarea reabilitării punctelor termice, scutirea de impozit pentru proprietarii de apartamente care îşi anvelopează termic blocul pe cheltuială proprie, cât şi amenajarea de noi puncte de colectare a deşeurilor. Conform viceprimarului, adunările proprietarilor au hotărât înlocuirea din funcţie a 6 preşedinţi de asociaţii. Pe de altă parte, de menţionat este că doar o singură asociaţie de proprietari a procedat la micşorarea salariilor întregului personal, în timp ce altele 5 au decis majorarea remuneraţiilor.     „Salariile s-au menţinut la nivelul anilor precedenţi în cazul majorităţii asociaţiilor”, a explicat Ovidiu Doroftei. 

„Ştiu şi aplic”

Elevii suceveni s-au întrecut în cunoştinţe pe teme de sănătate şi securitate în muncă

·        În competiţie au intrat 18 echipe formate din câte 2 doi elevi, cele situate pe primele 3 locuri urmând a participa la faza naţională din Iaşi.

Recent, la iniţiativa Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, s-a desfăşurat faza judeţeană a concursului pe teme de securitate şi sănătate în muncă „Ştiu şi aplic”, destinat elevilor de liceu. Inspectorul şef Romeo Butnariu informează că acţiunea are ca obiectiv pregătirea tinerilor, anterior intrării lor pe piaţa forţei de muncă, cu privire la riscurile profesionale şi la drepturile şi obligaţiile lucrătorilor. De asemenea, urmărită a fost încurajarea şi atragerea acestora în activităţi de studiere a disciplinei „securitate şi sănătate în muncă”, dar şi prevenirea accidentelor de muncă în rândul tinerilor. Concursul s-a desfăşurat pe secţiunea „tehnic” şi secţiunea „teoretic”, în competiţie intrând 18 echipe formate din câte 2 doi elevi. Elevii si-au dovedit cunoştinţele participând la o probă teoretică şi o probă practică, aceasta din urmă constând în selectarea şi îmbrăcarea echipamentului individual de protecţie, potrivit unui anumit obiect de activitate. „Competiţia, care a fost foarte strânsă, a arătat că elevii s-au pregătit cu seriozitate”, a declarat Romeo Butnariu, şeful ITM Suceava. La secţiunea „tehnic”, locul I a fost ocupat, la egalitate, de echipele de la Colegiul naţional „Vasile Lovinescu” Fălticeni şi Colegiul naţional economic „Dimitrie Cantemir” Suceava. Pe locul al II-lea s-a situat echipa Colegiul naţional tehnic „Samuil Iospescu” Suceava, iar pe locul al III-lea cea a Colegiul naţional tehnic „Petru Muşat” Suceava. La secţiunea „teoretic” prima poziţie a fost ocupată de echipa Colegiul naţional tehnic „Petru Muşat” Suceava, pe cea de a doua treaptă a podiumului urcând echipa Colegiului naţional tehnic „Mihai Băcescu” Fălticeni, iar pe ultimul loc plasându-se echipa de la Colegiului tehnic Rădăuţi. Toate echipele amintite sunt calificate pentru a participa la faza naţională a concursului, care se va  desfăşura în luna mai la Colegiul naţional tehnic „Gheorghe Asachi” din  Iaşi. Partenerii organizatori ai fazei judeţene a concursului au fost Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava, Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava şi Colegiul naţional  tehnic „Samuil Isopescu” Suceava.