La un an de potop, încă se mai aşteaptă fonduri pentru remedierea stricăciunilor
· Ministerul Mediului şi Comisia Europeană nu dau drumul la fondurile pentru refacerea obiectivelor de pe cursurile de apă şi a infrastructurii de drumuri afectate, datoriile primăriilor către firmele constructoare fiind de circa 40 de milioane de lei
· Distrugerile făcute puhoaie la casele, instituţiile, infrastructura rutieră şi digurile din 90 de localităţi ale judeţului au fost estimate la circa 150 de milioane de euro
· „S-a dat foarte puţin, nici măcar a zecea parte din ceea ce solicitam noi”, spune şeful administraţiei judeţene, Gheorghe Flutur, adăugând că, după demersurile întreprinse, speră încă în disponibilizarea banilor
La un an de la potopul din iulie 2008, preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, spune că Suceava a fost un judeţ puternic lovit, peste 90 de localităţi fiind afectate, sub o formă sau alta. Bilanţul făcut de şeful administraţiei judeţene după urgia abătută atunci asupra sucevenilor este împărţit în două. Prima parte se referă la anul 2008, în care sa aşteptat ca Guvernul Tăriceanu să disponibilizeze fonduri pentru remedierea stricăciunilor. Dl. Flutur susţine că, din păcate, s-au făcut multe promisiuni şi că acestea nu au fost onorate. „S-a dat foarte puţin, nici măcar a zecea parte din ceea ce solicitam noi. Am cerut sprijin şi de la Bruxelles, însă Guvernul de la acea dată a întârziat să trimită documentaţia. A trebuit să merg personal la Parlamentul European, ca să putem să obţinem aprobarea de fonduri pentru refacere digurilor şi drumurilor din judeţ. Însă, din cauza birocraţiei de la Bruxelles, nici până la această dată nu au venit aceşti bani”, relevă preşedintele Consiliului Judeţean. Domnia sa ţine să mulţumească populaţiei judeţului pentru solidaritatea manifestată faţă de locuitorii din zonele calamitate, precum şi autorităţilor, parlamentarilor, lucrătorilor executivului judeţean, inclusiv Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina”, care s-au implicat în combaterea efectelor puhoaielor. Domnia sa reaminteşte de ajutoarele primite din ţară, constând în zeci de tir-uri cu materiale de construcţii, alimente, îmbrăcăminte şi electrocasnice. Şeful administraţiei judeţene nu i-a uitat nici pe „prietenii” din ţară, precum cei din Timişoara, Alba Iulia, Craiova, Bistriţa Năsăud, Bucureşti, dar şi din alte părţi ale ţării, care au dat sucevenilor sentimentul că „nu sunt singuri”, venind cu sprijin în bani şi bunuri.
· Important este că nu au fost pierderi de vieţi omeneşti, spune preşedintele Gheorghe Flutur
A doua parte bilanţului se referă la anul 2009, perioadă, în care, cu ajutorul actualului Guvern, s-a continuat refacerea infrastructurii rutiere nimicite, dar şi a digurilor dezafectate. Preşedintele Consiliului Judeţean remarcă faptul că, din nefericire, atât anul trecut, cât şi în 2009, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Rurale a făcut foarte puţin pentru zonele inundabile în pericol, situaţia fiind una de natură să provoace îngrijorare autorităţilor judeţene. „Una peste alta, am învăţat ceva din necazurile din anul trecut, aceea că administraţiile locale trebuie să fie pregătite şi să intervină din timp. Important este că nu au fost pierderi de vieţi omeneşti în urma acelor ploi torenţiale periculoase, care au avut loc pe timpul nopţii”, explică dl. Flutur. Şeful executivului judeţean subliniază că este de aşteptat ca Ministerul Mediului, cât şi Comisia Europeană să dea drumul la fondurile pentru refacerea obiectivelor de pe cursurile de apă şi a infrastructurii de drumuri afectate, datoriile primăriilor către firmele constructoare fiind de circa 40 de milioane de lei. „Am făcut toate demersurile şi sper să mai obţinem ceva fonduri”, evidenţiază preşedintele Gheorghe Flutur.
· Natura dezlănţuită a făcut prăpăd în mai tot judeţul
Ploile torenţiale şi revărsările de ape din 24-29 iulie 2008, din judeţul Suceava, au făcut stricăciuni în 7632 de gospodării. Potrivit unei analize a Consiliului Judeţean, prezentată pe 30 iulie, 87 de locuinţe ale populaţiei fuseseră rase în întregime de pe faţa pământului, două au fost mistuite de incendii provocate de descărcări electrice, două au căzut paradă alunecărilor de teren, iar alte 117 imobile de locuit erau ameninţate cu iminenţa prăbuşirii. Din cauza viiturilor, 10.137 de fântâni au ajuns de nefolosit. Distruse, în diferite proporţii, au fost drumuri comunale în lungime de 1004 km, 2 km de drumuri naţionale, 3 km de sisteme de alimentare cu apă şi aproape 80 km de drumuri judeţene. Stricăciuni au suferit lucrarea SAPARD de la Marginea, 81 de poduri, 563 de podeţe, 95 de obiective social-economice, 10 autoturisme, 12 linii electrice de medie de tensiune şi 91 de posturi de transformare. Şeful executivului judeţean Gheorghe Flutur, informa că evaluările făcute au scos în evidenţă pagube de peste 300 de milioane de lei(3000 de miliarde de lei vechi). Domnia sa preciza că la 100 de milioane de lei(1000 de miliarde de lei vechi) se ridicau stricăciunile la drumurile judeţene şi podurile din administrarea Consiliului Judeţean, diferenţa de 200 de milioane de lei(2000 de miliarde lei vechi) regăsindu-se la drumurile comunale, podeţe sau alte obiective din raza de competenţă a administraţiilor locale. Dl Flutur, reliefa că, în cazul în care se iau în considerare şi distrugerile suferite de diverse instituţii, pagubele contabilizate se ridicau la circa 150 de milioane de euro
· Micii fermieri nu au fost despăgubiţi pentru culturile calamitate
Potrivit Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, precipitaţiile abundente şi inundaţiile din perioada 24-29 iulie 2008 au provocat stricăciuni pe 18.867 de hectare de culturi agricole, pagubele fiind de 9,46 milioane lei. Cel mai mult au avut de suferit porumbul, afectat pe 4044 de hectare, grâul pe 3571 de hectare, cartoful pe 3023 hectare, plantele de nutreţ pe 2163 de hectare, păşunile pe 2203 hectare şi fâneţele pe 1851 de hectare. Din cauză că nu au fost asiguraţi şi nu au putut face dovada cheltuielilor cu culturile afectate, mici agricultorii suceveni nu au primit niciun ban de la Guvern. DADR a trimis un memoriu pe această temă la Guvernul României, însă demersul nu a avut niciun ecou. Conducerea de atunci a instituţiei dădea puţine şanse pentru adoptarea unei hotărâri care să compenseze producătorii, deşi comisiile locale întocmiseră dosare în acest sens. Aceasta deoarece, potrivit legislaţiei în vigoare, despăgubirile pentru culturile afectate se acordă doar după ce este declarată starea de calamitate. În plus, este obligatoriu ca agricultorii să fie asiguraţi şi să facă, cu acte, dovada cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea şi întreţinerea culturilor. Pe de altă parte, păgubiţii trebuiau să înştiinţeze Primăria în 48 de ore de la înregistrarea stricăciunilor, iar comisia locală să întocmească proces verbal de constatare în 3 zile de la primirea înştiinţării. Lucru care nu s-a întâmplat.
· Peste 20 de locuitori ai reşedinţei de judeţ au primit ajutoare pentru locuinţele inundate
În urma revărsării râului Suceava, 21 de locuitori ai urbei reşedinţă de judeţ s-au adresat Primăriei, solicitând despăgubiri pentru daunele pricinuite de inundaţii. Aceştia au reclamat că le-au fost invadate casele, grădinile, anexele gospodăreşti şi fântânile din zona Iţcani. Cei mai mulţi afectaţi sunt din strada „Ştrandului”, lucrătorii executivului efectuând anchete sociale pentru acordarea sprijinului financiar de urgenţă. Despăgubirile s-au date în funcţie de numărul de membri ai familiei, veniturile realizate de către aceştia, precum şi de amploarea evaluată a pagubelor. Toţi cei care au beneficiat de sprijin din Fondul de rezervă de la Primărie, au avut parte şi de ajutoarele de urgenţă de la Guvern.
· Ministerul Mediului şi Comisia Europeană nu dau drumul la fondurile pentru refacerea obiectivelor de pe cursurile de apă şi a infrastructurii de drumuri afectate, datoriile primăriilor către firmele constructoare fiind de circa 40 de milioane de lei
· Distrugerile făcute puhoaie la casele, instituţiile, infrastructura rutieră şi digurile din 90 de localităţi ale judeţului au fost estimate la circa 150 de milioane de euro
· „S-a dat foarte puţin, nici măcar a zecea parte din ceea ce solicitam noi”, spune şeful administraţiei judeţene, Gheorghe Flutur, adăugând că, după demersurile întreprinse, speră încă în disponibilizarea banilor
La un an de la potopul din iulie 2008, preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, spune că Suceava a fost un judeţ puternic lovit, peste 90 de localităţi fiind afectate, sub o formă sau alta. Bilanţul făcut de şeful administraţiei judeţene după urgia abătută atunci asupra sucevenilor este împărţit în două. Prima parte se referă la anul 2008, în care sa aşteptat ca Guvernul Tăriceanu să disponibilizeze fonduri pentru remedierea stricăciunilor. Dl. Flutur susţine că, din păcate, s-au făcut multe promisiuni şi că acestea nu au fost onorate. „S-a dat foarte puţin, nici măcar a zecea parte din ceea ce solicitam noi. Am cerut sprijin şi de la Bruxelles, însă Guvernul de la acea dată a întârziat să trimită documentaţia. A trebuit să merg personal la Parlamentul European, ca să putem să obţinem aprobarea de fonduri pentru refacere digurilor şi drumurilor din judeţ. Însă, din cauza birocraţiei de la Bruxelles, nici până la această dată nu au venit aceşti bani”, relevă preşedintele Consiliului Judeţean. Domnia sa ţine să mulţumească populaţiei judeţului pentru solidaritatea manifestată faţă de locuitorii din zonele calamitate, precum şi autorităţilor, parlamentarilor, lucrătorilor executivului judeţean, inclusiv Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina”, care s-au implicat în combaterea efectelor puhoaielor. Domnia sa reaminteşte de ajutoarele primite din ţară, constând în zeci de tir-uri cu materiale de construcţii, alimente, îmbrăcăminte şi electrocasnice. Şeful administraţiei judeţene nu i-a uitat nici pe „prietenii” din ţară, precum cei din Timişoara, Alba Iulia, Craiova, Bistriţa Năsăud, Bucureşti, dar şi din alte părţi ale ţării, care au dat sucevenilor sentimentul că „nu sunt singuri”, venind cu sprijin în bani şi bunuri.
· Important este că nu au fost pierderi de vieţi omeneşti, spune preşedintele Gheorghe Flutur
A doua parte bilanţului se referă la anul 2009, perioadă, în care, cu ajutorul actualului Guvern, s-a continuat refacerea infrastructurii rutiere nimicite, dar şi a digurilor dezafectate. Preşedintele Consiliului Judeţean remarcă faptul că, din nefericire, atât anul trecut, cât şi în 2009, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Rurale a făcut foarte puţin pentru zonele inundabile în pericol, situaţia fiind una de natură să provoace îngrijorare autorităţilor judeţene. „Una peste alta, am învăţat ceva din necazurile din anul trecut, aceea că administraţiile locale trebuie să fie pregătite şi să intervină din timp. Important este că nu au fost pierderi de vieţi omeneşti în urma acelor ploi torenţiale periculoase, care au avut loc pe timpul nopţii”, explică dl. Flutur. Şeful executivului judeţean subliniază că este de aşteptat ca Ministerul Mediului, cât şi Comisia Europeană să dea drumul la fondurile pentru refacerea obiectivelor de pe cursurile de apă şi a infrastructurii de drumuri afectate, datoriile primăriilor către firmele constructoare fiind de circa 40 de milioane de lei. „Am făcut toate demersurile şi sper să mai obţinem ceva fonduri”, evidenţiază preşedintele Gheorghe Flutur.
· Natura dezlănţuită a făcut prăpăd în mai tot judeţul
Ploile torenţiale şi revărsările de ape din 24-29 iulie 2008, din judeţul Suceava, au făcut stricăciuni în 7632 de gospodării. Potrivit unei analize a Consiliului Judeţean, prezentată pe 30 iulie, 87 de locuinţe ale populaţiei fuseseră rase în întregime de pe faţa pământului, două au fost mistuite de incendii provocate de descărcări electrice, două au căzut paradă alunecărilor de teren, iar alte 117 imobile de locuit erau ameninţate cu iminenţa prăbuşirii. Din cauza viiturilor, 10.137 de fântâni au ajuns de nefolosit. Distruse, în diferite proporţii, au fost drumuri comunale în lungime de 1004 km, 2 km de drumuri naţionale, 3 km de sisteme de alimentare cu apă şi aproape 80 km de drumuri judeţene. Stricăciuni au suferit lucrarea SAPARD de la Marginea, 81 de poduri, 563 de podeţe, 95 de obiective social-economice, 10 autoturisme, 12 linii electrice de medie de tensiune şi 91 de posturi de transformare. Şeful executivului judeţean Gheorghe Flutur, informa că evaluările făcute au scos în evidenţă pagube de peste 300 de milioane de lei(3000 de miliarde de lei vechi). Domnia sa preciza că la 100 de milioane de lei(1000 de miliarde de lei vechi) se ridicau stricăciunile la drumurile judeţene şi podurile din administrarea Consiliului Judeţean, diferenţa de 200 de milioane de lei(2000 de miliarde lei vechi) regăsindu-se la drumurile comunale, podeţe sau alte obiective din raza de competenţă a administraţiilor locale. Dl Flutur, reliefa că, în cazul în care se iau în considerare şi distrugerile suferite de diverse instituţii, pagubele contabilizate se ridicau la circa 150 de milioane de euro
· Micii fermieri nu au fost despăgubiţi pentru culturile calamitate
Potrivit Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, precipitaţiile abundente şi inundaţiile din perioada 24-29 iulie 2008 au provocat stricăciuni pe 18.867 de hectare de culturi agricole, pagubele fiind de 9,46 milioane lei. Cel mai mult au avut de suferit porumbul, afectat pe 4044 de hectare, grâul pe 3571 de hectare, cartoful pe 3023 hectare, plantele de nutreţ pe 2163 de hectare, păşunile pe 2203 hectare şi fâneţele pe 1851 de hectare. Din cauză că nu au fost asiguraţi şi nu au putut face dovada cheltuielilor cu culturile afectate, mici agricultorii suceveni nu au primit niciun ban de la Guvern. DADR a trimis un memoriu pe această temă la Guvernul României, însă demersul nu a avut niciun ecou. Conducerea de atunci a instituţiei dădea puţine şanse pentru adoptarea unei hotărâri care să compenseze producătorii, deşi comisiile locale întocmiseră dosare în acest sens. Aceasta deoarece, potrivit legislaţiei în vigoare, despăgubirile pentru culturile afectate se acordă doar după ce este declarată starea de calamitate. În plus, este obligatoriu ca agricultorii să fie asiguraţi şi să facă, cu acte, dovada cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea şi întreţinerea culturilor. Pe de altă parte, păgubiţii trebuiau să înştiinţeze Primăria în 48 de ore de la înregistrarea stricăciunilor, iar comisia locală să întocmească proces verbal de constatare în 3 zile de la primirea înştiinţării. Lucru care nu s-a întâmplat.
· Peste 20 de locuitori ai reşedinţei de judeţ au primit ajutoare pentru locuinţele inundate
În urma revărsării râului Suceava, 21 de locuitori ai urbei reşedinţă de judeţ s-au adresat Primăriei, solicitând despăgubiri pentru daunele pricinuite de inundaţii. Aceştia au reclamat că le-au fost invadate casele, grădinile, anexele gospodăreşti şi fântânile din zona Iţcani. Cei mai mulţi afectaţi sunt din strada „Ştrandului”, lucrătorii executivului efectuând anchete sociale pentru acordarea sprijinului financiar de urgenţă. Despăgubirile s-au date în funcţie de numărul de membri ai familiei, veniturile realizate de către aceştia, precum şi de amploarea evaluată a pagubelor. Toţi cei care au beneficiat de sprijin din Fondul de rezervă de la Primărie, au avut parte şi de ajutoarele de urgenţă de la Guvern.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu