Prefectul Popescu instituie
Comisie pentru controlul ierburilor aromatice cu efect narcotic

· Într-un garaj funcţionează firma intitulată „WEED”, în engleză cânepă, şi care oferă amatorilor, în general foarte tineri, produse de fumat cu influenţe de natură narcotică, sesizează membrul Colegiului prefectural, Cristinel Macovei
· Şeful DSP, Alexandru Lăzăreanu, a solicitat ca, în perioada controalelor, să aibă protecţie de la poliţişti şi jandarmi

Prin ordin al prefectului, la nivelul judeţului Suceava va funcţiona o comisie de control al comercianţilor de plante halucinogene. Prefectul de Suceava, Sorin Arcadie Popescu a cerut organelor abilitate, ieri, în şedinţa Colegiului prefectural, să se constituie într-o structură care să identifice şi să controleze pe vânzătorii de ierburi cu efecte euforice, din aceasta făcând parte reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean, Inspectoratului Judeţean de Jandarmi şi Direcţiei de Sănătate Publică. Membru al Colegiului prefectural, Cristinel Macovei, a sesizat că în zona în care locuieşte, într-un garaj funcţionează firma intitulată „WEED”, în engleză cânepă, şi care oferă amatorilor, în general foarte tineri, produse de fumat cu influenţe de natură narcotică. „Într-un garaj, de vreo două luni de zile, a apărut un magazin şi am constatat că, mai ales seara, vin acolo tot felul de tineri, fumează ierburi care se vând şi am văzut că respectivii consumatori sunt într-o stare cam euforică”, a spus Macovei. Atât reprezentantul Poliţiei, cât şi al Direcţiei de Sănătate Publică, au specificat că respectivul consum este legal, însă doar cu condiţia autorizării depozitelor dau spaţiilor comeciale. „Am văzut vânzători care nu au nicio înregistrare, iar aceştia sunt cei mai periculoşi. La produse farmaceutice nu sunt probleme, ci la cei care nu sunt înscrişi ”, a spus şeful DSP, Alexandru Lăzăreanu, solicitând ca, în perioada controalelor, să aibă protecţie de la poliţişti şi jandarmi. „Facem o comisie şi trecem la verificarea tuturor agenţilor economici, persoane juridice sau persoane fizice, care comercializează aceste substanţe”, a pus în vedere prefectul Sorin Arcadie Popescu. Reamintim că, al compartimentul specializat al Primăriei Suceava au fost înregistrate două solicitări de eliberare a autorizaţiei pentru acest domeniu de activitate, dintre care una într-un garaj. Viceprimarul Lucian Harşovschi a cerut solicitanţilor certificat de urbanism pentru schimbarea destinaţiei locaţiei, întrucât activitatea în cauză impune, obligatoriu, asigurarea de condiţii specifice. Dl. Harşovschi speră în rezolvarea vidului legislativ, astfel încât administraţia locală să nu mai fie nevoită să autorizeze firme orientate înspre desfacerea de plante care intră sub incidenţa legislaţiei privind narcoticele

Pe caniculă.
Ouă stricate în vitrinele comercianţilor suceveni

· Inspectorii sanitar-veterinari au amendat cu câte 1000 de lei fiecare 3 societăţi care depozitau necorepunzător ouăle

În urma controalelor efectuate zilele trecute, pe fondul temperaturilor atmosferice ridicate, inspectorii sanitar-veterinari au descoperit produse alterate expuse la vânzare, printre acestea numărându-se şi ouăle. „Ca urmare a deficienţelor constatate la manipularea şi depozitarea necorespunzătoare a ouălor au fost aplicate 3 sancţiuni a câte 1000 de lei fiecare pentru depozitarea şi manipularea necorespunzătoare a ouălor”, anunţă directorul coordonator al Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, dr. Petrea Dulgheru. Domnia sa spune că ouăle proaspete au, obligatoriu, coaja întreagă, nefisurată, curată, mată, aspră, fără pete sau pori vizibili, cuticula intactă şi fără neregularităţi. Ouăle vechi sau alterate prezintă coaja lucioasă, unsuroasă, pătată cu porii măriţi. „Lichefierea albuşului şi ruperea sau slăbirea salzelor, pe măsura învechirii şi chiar a alterării ouălor, determină mobilitatea gălbenuşului la scuturarea oului”, relevă dl Dulgheru. Ouăle foarte proaspete nu trebuie să aibă mobilitate, care să poată fi sesizabilă la scuturarea uşoară. Atenţie trebuie manifestată la marcarea ouălor care se face, după caz, direct pe coajă şi pe ambalaj. De menţionat este şi faptul că, urmare a sesizărilor la DSVSA, inspectorii specializaţi au dat o amendă de 1000 de lei pentru depozitarea necorespunzătoare a pâinii şi produselor de panificaţie şi două avertismente pentru lipsa fişei de monitorizare a temperaturii şi etichetare necorespunzătoare. „S-a constatat că mucegăirea pâinii apare atunci când ambalarea se face imediat după scoaterea din cuptor, iar transportul se face în condiţii necorespunzatoare şi depozitarea are loc în spaţii lipsite de ventilaţie şi supra-aglomerate”, spune dr. Petrea Dulgheru.

În condiţiile în care se manifestă atitudini părtinitore,
„Coaliţia PSD-PD-L nu a existat şi nu va exista”

· Deputatul social-democrat Ioan Stan acuză conducerea Consiliului Judeţean că a repartizat pe criterii politice sumele pentru echilibrarea bugetelor locale
· Comunităţile cu edili social-democraţi „au fost total şterse total de pe harta judeţului privind repartizarea fondurilor”, susţine parlamentarul Stan

Deputatul PSD de Fălticeni, Ioan Stan, a reclamat ieri, într-o conferinţă de presă, modul în care consilierii judeţeni au repartizat fondurile din sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. Dl. Stan a arătat că unităţile administrativ-teritoriale de culoare portocalie din colegiul uninominal nr. 5. pe care îl reprezintă ori cele care la europarlamentare au votat candidaţii PD-L, sau bucurat „ de o atenţie deosebită din partea Consiliului Judeţean şi a preşedintelui Gheorghe Flutur”. În contrapondere, comunităţile cu edili social-democraţi „au fost total şterse total de pe harta judeţului privind repartizarea fondurilor”. Ioan Stan a exemplificat cu primăriile PSD de la Drăguşeni, Vadu Moldovei, Boroaia, Fântâna Mare, Rădăşeni, Berchişeşti care nu au fost prinse pe lista cu localităţile cărora li s-au dat bani pentru echilibrarea bugetelor locale. „Îmi amintesc că, la alegerile locale, dl. Preşedinte Flutur şi liderii PD-L au deplâns soarta localităţilor şi modul cum arată judeţul, şi au făcut tot felul de jurăminte. S-au dovedit încă o dată că acelea sunt vorbe deşarte, adevărate gogoriţe electorale”, spune parlamentarul fălticenean, adăugând că, atât timp cât se manifestă asemene atitudini părtinitoare, „Coaliţia PSD-PD-L nu a existat şi nu va exista”. Domnia sa a făcut referire şi la municipiul Fălticeni care, la aceleaşi alegeri, a fost compătimit din cauza modului în care a fost tratat de ex-conducere administrativă a judeţului, iar acum, cu prilejul rectificativului, s-a ales cu doar 100.000 de lei, la fel cu comuna Straja şi mai puţin decât Păltinoasa, cu 150.000 de lei alocaţi.

Centura ocolitoare a Sucevei blocată din cauza imperativului mutării stâlpilor de înaltă tensiune de la intrarea în municipiu

· Operaţiunea este îngreunată de obligaţia despăgubirii proprietarilor pe terenul cărora vor fi translataţi aceştia, neştiindu-se cine va plăti contravaloarea exproprierii suprafeţelor necesare

Săptămânal, conducerea Consiliului Judeţean se întâlneşte cu operatorii implicaţi în proiectele de realizarea a rutei ocolitoare a municipiului Suceava şi de modernizarea a drumului naţional DN 17 Suceava-Vatra Dornei. Ieri s-a consumat o doua şedinţă a acestui comandament cu proiectanţii, consultanţii, executanţii, reprezentanţii „Cadastrului” şi firmei de avocatură care se ocupă cu exproprierile, precum şi cu edilii de la primăriile pe teritoriul cărora se fac investiţiile. Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, reliefează că factorii implicaţi se vor implica ori de câte ori va fi nevoie, până la finalizarea lucrărilor, domnia sa relevând că, săptămânal apar probleme. Una dintre acestea se referă la realizarea exproprierii proprietarilor de pe traseul centurii de ocolire a reşedinţei de judeţ. „Există probleme în anumite zone, dar cu ajutorul primarilor şi cu al celor de la sper să le rezolvăm”, explică preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, adăugând că, ieri, s-a convenit ca, la centura ocolitoare, să se deschidă, pe lângă şantierul de la Moara şi a unuia nou la Pătrăuţi. Piedici s-au ivit şi în ceea ce priveşte linia de înaltă tensiune de 110 kv de la intrarea în municipiu dinspre Fălticeni. Ca urmare a intervenţiilor, stâlpii de susţinere a conductorilor trebuie mutaţi, însă operaţiunea este îngreunată de necesitatea despăgubirii proprietarilor pe terenul cărora vor fi translataţi aceştia. La o şedinţă următoare, participanţi vor fi reprezentanţii E-on, neştiindu-se cine va plăti contravaloarea exproprierii suprafeţelor pentru re-plantarea stâlpilor. „M-am oferit să mediez toate acestea, deoarece se doreşte deblocarea, astfel încât să se lucreze eficient, mai ales acum vara, când ziua este mare”, relevă şeful administraţiei judeţene. Dl. Flutur susţine că pe DN 17 se face presiune constantă, neîncadrări în cele asumate întâlnindu-se la Gura Humorului, şi Cîmpulung Moldovenesc, zone cu multe podeţe la care lucrările durează prea mult. Preşedintele Consiliului Judeţean menţionează că, în luna august, se întorc mulţi suceveni de la munca din străinătate, solicitând constructorilor să finalizeze, pe cât posibil, execuţia obiectivelor, în aşa fel încât traficul să nu aibă de suferit. „Merg pe teren cu constructorii şi cred că, din aproape în aproape, vom evita aceste blocaje”, încheie Gheorghe Flutur.

Nu mai puţin de 13 miliarde de lei vechi privitul peste un proiect

· Plata verificării documentaţiei judeţene pentru platformele ecologice de deşeuri se face din fondurile de 20 de milioane de lei(200 de miliarde de lei vechi) rezervate co-finanţării proiectelor cu aport extern comunitar
Ieri, în şedinţă extraordinară, legislativul judeţean a aprobat, pentru verificarea proiectului de management integrat al deşeurilor menajere, alocarea unei sume de 1,3 milioane de lei(13 miliarde de lei vechi). „Pentru ca proiectul să primească OK-ul trebuie făcută acea verificare din partea specialiştilor. Este necesar ca toate proiectele să parcurgă această etapă a verificării autorizate. Şi, atunci, contravaloarea se suportă din bugetul propriu la Consiliul Judeţean Suceava”, precizează preşedintele Consiliului Judeţean Gheorghe Flutur, adăugând că transferul se face din fondurile de 20 de milioane de lei(200 de miliarde de lei vechi) rezervate co-finanţării proiectelor cu aport extern comunitar. Şeful executivului nu a uitat, însă, să menţioneze că banii vor fi recuperaţi din disponibilizările europene, cheltuiala fiind eligibilă. Chiar dacă suma este denatură să sperie, Flutur precizează că procedura este obligatorie şi impusă de organismele UE. „Este regulă europeană, însă norocul nostru este că recuperăm banii”, relevă şeful administraţiei judeţene, menţionând că recuperarea se va face odată cu aprobarea proiectului şi deschiderea finanţării. Investiţia în cele două depozite ecologice de deşeuri şi 5 staţii de transfer se ridică la aproximativ 50 milioane de euro.

PSD s-a supărat că 17 localităţi cu primari social-democraţi nu au primit bani la rectificativ

· „Nu putem să împărţim bani la toată lumea, pentru că unii au, într-adevăr, suficienţi”, a reliefat vicepreşedintele CJ, Vasile Ilie Deliberativul judeţean a împărţit, în întrunirea extraordinară de ieri, sumele din cote defalcate din impozitul pe venit repartizate de Direcţia Finanţelor Publice pentru echilibrarea bugetelor locale। Este vorba despre 4,88 milioane de lei, alesul judeţean Petru Ştirbu reclamând că 17 comune cu primari social-democraţi nu au primit niciun un ban la rectificare. „S-a constat cu stupoare că un număr de 17 localităţi nu au primit niciun ban la rectificare. Este un fapt surprinzător că toate acestea sunt cu primari aparţinând PSD”, a spus Ştirbu, enumerând administraţiile Vicovu de Sus, Berchişeşti, Boroaia, Ulma, Calafindeşti, Dorneşti, Panaci şi Vereşti. Consilierul social-democrat a spus că era normal să se ia de la comunităţile care au beneficiat de alocaţii de 100.000-150.000 de lei şi să se dea, „câte ceva” şi primăriilor PSD. Şeful executivului judeţean, Gheorghe Flutur, a evidenţiat că nu este vorba despre nicio discriminare, în aceeaşi situaţie fiind, spre exemplu, şi primăriile municipale PD-L de la Suceava şi Gura Humorului, precum şi simpatizanta democrat-liberală de la Cîmpulung Moldovenesc. Domnia sa a precizat că fondurile sunt îndreptate cu prioritate către comunităţile cu proiecte angajate, dar şi la Straja, pentru refacerea drumurilor calamitate de inundaţiile de anul trecut. Dl Flutur a explicat că îşi doreşte cât mai multe rectificări, astfel încât să fie acoperite unele datorii. La rându-i, vicepreşedintele Vasile Ilie a evidenţiat că repartizarea sumelor pe unităţi administrativ-teritoriale s-a făcut, în proporţie de 80% de Direcţia de Finanţe Publice şi de doar 20% de Consiliul Judeţean. „Direcţia de Finanţe are o formulă prin care analizează şi repartizează fondurile. Unele localităţi au venituri mai mari, iar altele mai puţin mari sau foarte mici. Este normal ca, atunci când împarţi bani, să dai mai puţin sau deloc la cei care se autofinaţează. Nu putem să împărţim bani la toată lumea, pentru că unii au, într-adevăr, suficienţi”, a reliefat Ilie.

Flutur acuză:
Fosta administraţie judeţeană PSD a tărăgănat demersurile de înfiinţare a depozitelor de deşeuri

· Faţa Sucevei a fost luată de judeţele Iaşi, Bacău şi Neamţ, care, prin programe PHARE, şi-au stabilit la timp strategia în domeniu
· Odată cu intrarea în linie dreaptă cu materializarea proiectului ,de gestionare integrată, „se încheie un capitol, inclusiv cel de dispute politice sterile”, spune preşedintele CJ

Preşedintele Consiliului judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, spune că judeţul pe care îl conduce este codaş la demersurile pentru amenajarea depozitelor ecologice de deşeuri, faţa Sucevei fiind luată de Iaşi, Bacău şi Neamţ, care, prin programe PHARE, şi-au stabilit la timp strategia în domeniu. Flutur a declarat ieri, într-o întâlnire cu mass media locale, că în anul trecut de la instalarea în fotoliul de la Palatul Administrativ a trebuit să recupereze timpul pierdut în legislatura anterioară. Potrivit conducătorului administraţiei judeţene, după consultarea publică de zilele acestea se intră în linie dreaptă cu proiectul integrat de gestionare a deşeurilor, în perioada ce vine Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bacău urmând a elibera acordul de mediu aferent studiului de impact. La sfârşitul lunii august este aşteaptă finalizarea proiectului tehnic, se vor aproba indicatorii tehnico-economici, cu valoarea estimată a investiţiei, după care va urma licitaţia de desemnare a executantului primei platforme ecologice de la Moara. „Vrem să scurtăm cât mai mult perioada în care primăriile din judeţ sunt nevoite să-şi ducă deşeurile în altă parte. Dacă se doreşte un judeţ turistic, Suceava trebuie să-şi facă ordine şi la capitolul deşeuri, ceea ce înseamnă un pas înspre civilizaţie”, spune Flutur, adăugând că, astfel, se încheie un capitol, inclusiv cel de dispute politice sterile. Consiliul Judeţean Suceava este în curs de a implementa o soluţie privind managementul integrat al deşeurilor urbane şi a celor asimilate, respectiv din comerţ, industrie şi instituţii publice, excepţie făcând deşeurile industriale. În acest scop, printr-o măsură ISPA, a fost elaborat master-planul de rigoare, autorul fiind consorţiul format din firmele C&E, Poyry şi Louis Berger. Master plan-ul prevede, în esenţă, un sistem de colectare selectivă la sursă, transportul, preluarea şi depozitarea în două depozite ecologice a circa 35% din totalul deşeurilor menajere produse.Până în prezent, cele 114 unităţi administrativ-teritoriale au adoptat hotărâri de consiliu de aderare la Asociaţia de dezvoltare inter-comunitară de gestionare a deşeurilor. În judeţul Suceava urmează a se înfiinţa două depozite ecologice la Moara şi Pojorîta. În judeţ există 177 de depozite mici comunale care nu sunt în concordanţă cu standardele europene, acestea trebuind a fi închise, deja, până pe 16 iulie anul acesta

· Şeful executivului judeţean, Gheorghe Flutur, neagă că noul comandat al Aeroportului, Dumitru Sahlean ar lua ca premiu cele 300 de milioane de lei vechi din cauza cărora antecesorul Dan Asmarandei a fost demis
· Asmarandei a mai fost incriminat că, personal, şi cu subordonaţii, ar fi negociat prevederi contractuale dezavantajoase pentru instituţia pe care au reprezentat-o

Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, a respins ieri, într-o conferinţă, de presă, ideea potrivit căreia noul director al Regiei Autonome Aeroportul ”Ştefan cel Mare” Suceava, Dumitru Sahlean, nu s-ar deosebi cu nimic cu demisionatul din toamna trecută, Dan Asmarandei. Potrivit unei recente prevederi bugetare judeţene, Sahlean se va bucura de bonificaţii extra-salariale similare celor pentru care fostul comandat a fost dat afară. „Una este ce ceea ce este prevăzut şi alta este ceea ce se dă, şi în ce condiţii se dă, dacă performează, sau nu, cineva. Trebuie să privim în context. Dacă îţi dai premii singur şi indicatorii nu ţi-i îndeplineşti este una, iar încasarea de premii pe merit pe alta ”, relevă preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur. Reamintim că, aleşii judeţeni suceveni au votat, pe 3o octombrie 2008, înlocuirea din funcţie a directorului Regiei Autonome Aeroportul „Ştefan cel Mare”, Dan Asmarandei, un raport de audit relevând că acesta a luat nemeritat un premiu de 300 de milioane de lei vechi. În acestea circumstanţe, s-a făcut analogie cu cazul mediatizatului director al Autorităţii Aeronautice Române, Florea Geică, care ar avea o pensie lunară de 300 de milioane lei vechi. În raportul comisiei de auditare se mai arăta că ex-directorul Regiei, Dan Asmarandei, şi personalul din subordine au negociat, la acea dată, relaţii contractuale dezavantajoase pentru instituţia pe care acesta a reprezentat-o. Printre criteriile de performanţă al noului comandat al unităţii aero-porutare de la Salcea, Dumitru Sahlean, figurează eliminarea totală a pierderilor cauzate de eroarea umană, optimizarea activităţii economico-financiare şi oferirea de servicii aero-portuare de calitate. De asemenea, vizată este folosirea „prudentă şi eficientă” a fondurilor prin înregistrare de cheltuieli de exploatare sub nivelul prevederilor bugetare, astfel încât economiile să fie orientate înspre finanţarea investiţiilor necesare funcţionării în condiţii optime. Totodată, unul dintre principalele obiective este sporirea cu 10%, a numărului de pasageri. Printre criteriile de performanţă ies în evidenţă cele privind negocierea cu operatorii aerieni a unor condiţii avantajoase pentru intensificarea zborurilor regulate şi curselor charter, precum şi înfiinţarea, în incinta Aeroportului, a unei agenţii de turism. Acestea din urmă se pare că au fost punctate prin venirea Blue Air la Salcea a curselor companiei pe relaţia Viena şi Veneţia.

Flutur ţine palma ministreselor Udrea şi Ridzi

Vicepreşedintele naţional al PD-L, Gheorghe Flutur, nu crede în aşa zisele economii pe care ar putea fi făcute prin posibila desfiinţare a Ministerului Turismului şi Ministerului Tineretului şi Sportului, de care se leagă numele divelor din partid, Elena Udrea şi Monica Ridzi. Flutur, lider al organizaţiei judeţene Suceava a liberal-democraţilor şi şef al administraţiei de la judeţ, a declarat că nu exclude, totuşi, varianta desfiinţării ministerelor incriminate. La fel, preşedintele Flutur consideră că remanierea guvernamentală poate fi condidrată dezirabilă.„Nu cred că în termenii ăştia trebuie pusă problema, de remaniere a celor două ministere nou înfiinţate. Altfel trebuia abordată situaţia din punct de vedere economic şi a crizei, cu efecte negative cât mai puţine pentru populaţie”, susţine Gheorghe Flutur, schimbând macazul pe sensul restructurării agenţiilor guvernamentale care ar urma să fie desfiinţate sau comasate. Liderul semnificativ al PD-L este de părere că Udrea şi Ridzi fac obiectul unei campanii mediatice intensificate, menţionând că, la fel de bine, este posibilă punerea pe linie moartă şi a altor ministere. „Eu cred că de turism şi sport avem mult mai multă nevoie şi, la fel, de o strategie în aceste sectoare”, explică Gheorghe Flutur.

Lucrătorilor din asistenţa socială şi protecţia copilului li s-au tăiat 7 drepturi salariale

· Aceştia nu vor mai primi sporul de încordare psihică de 30%, plata pentru orele suplimentare, salariile de merit, masa caldă zilnică, primele de vacanţă, echipamentul de protecţie a muncii şi premiile de 2-10% din fondul de salarii

· Directorii vor beneficia de sporuri de 30%, consilierii superiori de 50%, asistenţii sociali, paznicii, tâmplarii şi spălătoresele de 20%, iar kinoterapeuţii şi supraveghetorii de noapte 75%

Consilieri judeţeni au aprobat, în şedinţa extraordinară de ieri, locurile de muncă şi categoriilor de personal de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului care beneficiază de sporuri în raport cu condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea. Astfel, funcţia de unitatea în care lucrează şi gradul de dificultate al relaţiei cu asistaţii, directorii vor beneficia de sporuri de 30%, consilierii superiori şi tâmplarii de 50%, asistenţii sociali, paznicii, tâmplarii şi spălătoresele de 20%, iar kinoterapeuţii şi supraveghetorii de noapte75%. Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, spune că, din decembrie 2008, fondul de salarii de la Direcţia amintită a scăzut cu 13 milioane de lei, salariaţilor instituţiei tăindu-li-se 7 drepturi. Printre acestea se numără sporul de încordare psihică de 30%, orele suplimentare, salariile de merit, masa caldă zilnică, primele de vacanţă, echipamentul de protecţie a muncii, premiile de 2-10% din fondul de salarii. De menţionat este faptul că două treimi din angajaţii sistemului de asistenţă socială sucevean au salarii de sub 813 de lei pe lună, maximul retribuţiei fiind de 1624 de lei. Sporurile aprobate ieri au la bază expertiza locurilor de muncă făcută de Autoritatea de Sănătate Publică, cu avizul favorabil al Inspectoratului Teritorial de Muncă, şi sunt valabile până în luna octombrie a acestui an. Preşedintele Consiliului Judeţean subliniază că la Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului nu vor avea loc disponibilizări, adăugând că, la nivel naţional, în sistemul protecţiei sociale este nevoie de reformă şi eficientizare.

Taximetriştii suceveni îşi fură clienţii prin metoda „Cauciucul”

· Viceprimarul Lucian Harşovschi demască felul în care cei care apelează la un taxi sunt jecmăniţi
Mai multe reclamaţii au sosit la primăria Suceava prin care localnici grăbiţi au fost înşelaţi de prestatorii de servicii de transport în regim taxi. Ei s-au plâns că, parcurgând zilnic aceeaşi distanţă, aparatele taximetrelor luate de ocazie le indică tot timpul „kilometraje” diferite. „S-au descoperit 13 taxi-uri în municipiul Suceava care au alte anvelope decât cele prevăzute în certificatul de înmatriculare”, face cunoscut viceprimarul Lucian Harşovschi, menţionând că fentarea călătorilor începe încă de la „Metrologie”. Adjunctul şefului administrativului municipal spune că taximetriştii „hârşiti” vin la verificarea metrologică cu anvelope de diametru mare, după care şi le schimbă cu unele subdimensionate. Dl Harşovschi subliniază că, astfel, la 2 km parcurşi sunt taxaţi 200-300 de metri suplimentari. „Am făcut adrese la Biroul judeţean de metrologie legală, pentru că este de competenţa lor să facă verificarea”, relevă adjunctul ocupantului fotoliului din Areni. Dl Harşovschi precizează că nu a găsit înţelegere la „Metrologie”, reprezentanţii instituţiei spunând că nu este treaba lor să constate dacă anvelopele corespund sau nu celor stipulate în certificatul de înmatriculare autoturismului

Începe coşmarul conducătorilor auto şi al călătorilor cu mijloacele de transport în comun

· Săptămâna viitoare, primăria deschide şantierele de reabilitare a sistemului de termoficare din zona Pieţei centrale şi cartierului „”George Enescu”, condiţii în care vor fi impuse restricţii de circulaţie
Săptămâna viitoare vor începe primele lucrări la reţeaua de termoficare a municipiului Suceava. Viceprimarul Viorel Seredenciuc aduce la cunoştinţa locuitorilor urbei reşedinţă de judeţ că prima zonă atacată este cea aferentă Pieţei centrale, respectiv pe „Petru Rareş” şi, în continuare, pe străzile „Vasile Alecsandri”, „Armenească” „Constantin Dobrogeanu Gherea”, „Dragoş Vodă”, „George Enescu” şi „Cireşoaia”- intersecţie cu strada ”Mărăşeşti”. Lucrările se vor face pe carosabil, adjunctul şefului administraţiei locale anunţând restricţii de circulaţie. Simultan, un şantier va fi deschis şi pe Bulevardul ”George Enescu” şi Calea Obcinilor, în perimetrul în cauză intervenţiile urmând a avea loc pe sub trotuare şi spaţiile verzi, mai puţin cele de traversare a Căii Obcinilor. În prelungire, supusă lucrărilor este artera principală de circulaţie, pe relaţia „Maraton”-intersecţia cu strada „Universităţii”, traficul anunţându-se unul de coşmar pentru conducătorii auto, dar şi pentru călătorii cu mijlocele de transport în comun. „Rugăm populaţia să ne înţeleagă, pentru a putea moderniza reţeaua de termificare, fiind neapărat nevoie să se execute aceste lucrări”, subliniază dl. Seredenciuc. Modernizarea sistemului de transport al energiei termice include magistralele nr. 1, 2 şi 3. Acestea însumează 5,3 km de conductă, iar valoarea lucrărilor se ridică la mai mult de 5 milioane de euro. Afectate de lucrări vor fi circa 30 de străzi de pe traseul Piaţa Centrală-Primărie, Piaţa Centrală-Cartierul „George Enescu”-Cartierul Obcini şi Complexul comercial „Bila”-Cartierul ”Cuza Vodă”-Punctul termic nr. 6. Fondurile, inclusiv cele destinate punctelor termice, sunt asigurate din cele 10,3 milioane de lei din Proiectul „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”, precum şi din cele 3,5 milioane lei din Programul „Termoficare 2006-2009”

Poliţiştii comunitari vânează comercianţii de plante cu efecte euforice

· Societăţile care pun în vânzare vegetale narcotice îşi desfăşoară activitate între 19.00 seara şi primele ore ale dimineţii, susţine viceprimarul Lucian Harşovschi

Lucrătorii Poliţiei Comunitare sucevene au intrat în alertă după ce au fost înregistrate noi cereri de autorizare a spaţiilor comerciale care oferă amatorilor produse de origine vegetală cu efect halucinogen. La compartimentul specializat al executivului au fost înregistrate două solicitări de eliberare a autorizaţiei pentru acest domeniu de activitate, dintre care una într-un garaj. „Nu am dat curs acestor solicitări, nu am acreditat aceste societăţi comerciale, ci am făcut adrese, atât către Direcţia de Sănătate Publică, cât şi către Poliţia municipiului Suceava-Direcţia Anti-Drog şi Protecţia Consumatorului, pentru a verifica exact dacă respectivele plante se încadrează în cele stipulate de prevederile legale”, evidenţiază viceprimarul Lucian Hrşovschi. Pe acest fond, primăria le-a cerut solicitanţilor certificat de urbanism pentru schimbarea destinaţiei locaţiei, întrucât activitatea în cauză impune, obligatoriu, asigurarea de condiţii specifice. Viceprimarul Harşovschi speră în rezolvarea vidului legislativ, astfel încât administraţia locală să nu mai fie nevoită să autorizeze firme orientate înspre desfacerea de plante care intră sub incidenţa legislaţiei privind narcoticele. „Poliţia Comunitară şi colegii de la Autorizare vor veghea ca ceste societăţi să nu funcţioneze, pentru că avem informaţii că aceste firme îşi desfăşoară activitate între 19.00 seara şi primele ore ale dimineţii”, relevă Harşovschi, adăugând că amenzile drastice vor contribui la diminuarea amploarei fenomenului consumului de droguri legale.

Centru cultural cu patru etaje pe ruinele fostului cinema “Modern”

· Valoarea investiţiei care urmează a fi făcută în condiţii de criză încă nu este cunoscută, în legislatura trecută, pe structura cădirii cu un singur etaj, plus o supraînălţare, fiind estimată cheltuirea a 17 miliarde de lei vechi

Proiectul pentru reabilitarea şi modernizarea fostului cinematograf „Modern” agreat de primăria Suceava, este cel prezentat de firma AGD Suceava. Anunţul este făcut de viceprimarul Viorel Seredenciuc, care a prezentat soluţia în cauză, ieri, într-o conferinţă de presă. Astfel, făcându-se o extindere a spaţiului util de la 904 metri pătraţi, la 2480 metri pătraţi(adică de două ori şi jumătate în plus), actuala structură cu parter şi un singur etaj va fi modificată, imobilul modernizat urmând a avea demisol, parter şi 4 etaje. Clădirea modernizată va include şi o sală de spectacole, la preluarea cinema-ului fiind impusă păstrarea activităţii de proiecţie de pelicule cinematografice. Dl. Seredenciuc a declarat că valoarea lucrărilor va fi cunoscută după întocmirea studiului de fezabilitate, proiectului tehnic şi aprobarea indicatorilor tehnico-economici în Consiliul Local. Interesant este că, iniţial, deliberativul local din capitala de judeţ a decis ca imobilul modernizat să găzduiască o casă de cultură, valoarea lucrărilor fiind estimată, în legislatura anterioară, prin alţi indicatori tehnico-economici votaţi în Consiliu, la circa 1,7 milioane lei(17 miliarde de lei vechi). Investiţiile prevedeau, printre altele, repararea tencuielilor interioare şi exterioare, refacerea acoperişului, montarea de instalaţii sanitare, de apă caldă şi rece, de încălzire, electrice, de gaze naturale, acustice şi de sonorizare, amenajarea pardoselii, construirea unei scene, montarea de scaune, instalarea unui ecran de proiecţie etc. La modernizarea fostului cinematograf „Modern” va participa şi executivul judeţean, deliberativul de la Palatul Administrativ aprobând o hotărâre de asociere cu municipalitatea suceveană. Aşa se face că, după reabilitare, în casă nouă are a se instala proaspătul constituit Centrul Cultural „Bucovina”, cu subordonatele Ansamblul Artistic “Ciprian Porumbescu”, Şcoala Populară de Arte şi Meserii “Ion Irimescu”, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, precum şi a Revista “Bucovina Literară”. În decembrie anul trecut, preşedintele Traian Băsescu a promulgat Legea prind trecerea fostelor cinematografe din domeniul privat al statului şi administrarea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor(RADEF) în domeniul public şi administrarea autorităţilor publice locale

PRM Suceava l-a mazilit pe liderul de la municipiul reşedinţă, Ilie Niţă

· „Inactivitatea, incompetenţa, indisciplina şi tendinţa de a ne vinde, a dus la excluderea dlui Niţă din rândul membrilor de partid”, explică, Gheorghe Acatrinei, preşedintele organizaţiei judeţene a formaţiunii
Ilie Niţă, preşedinte al organizaţiei municipale a PRM Suceava a fost dat jos din funcţie şi exclus din partid. Anunţul a fost făcut ieri, într-o conferinţă de presă, de liderul judeţean Gheorghe Acatrinei, domnia sa precizând că decizia a fost luată marţi, în şedinţa Biroului executiv judeţean. Măsura îndepărtării lui Niţă, candidat la primăria Sucevei la alegerile locale din iunie 2008, este justificată prin „inactivitate totală, subminarea şi încercarea de destabilizare a organizaţie judeţene”. Preşedintele judeţean Acatrinei a invocat inactivitatea totală a lui Niţă din intervalul iunie 2008-iulie 2009, abandonarea organizaţiei din urbea capitală de judeţ, inclusiv absenţa de la cele două campanii electorale de la parlamentarele din toamna lui 2008 şi europarlamentarele din iunie 2009. Ex-senatorul Acatrinei îl acuză pe Ilie Niţă de sabotarea alegerilor, bănuită fiind colaborarea exclusului cu adversarii politici ai Partidului România Mare, mai ales că acesta din urmă „a venit în PRM de la PD”. „Mai ales atunci când a candidat la locale, dl Niţă a dat mâna cu clientela da politică de la adversari şi a lăsat-o mai moale. La campania pentru parlamentare pe colegii uninominale, cât la şi europarlamentare, dl Niţă nu a participat efectiv”, reliefează Gheorghe Acatrinei, adăugând că, la scrutinul pentru Parlamentul European meritul scorului ridicat înregistrat de PRM, ca treia forţă politică în Suceava, revine, pur şi simplu, electoratului şi nu activităţii filialei municipale condusă de Ilie Niţă.. „Inactivitatea, incompetenţa, indisciplina şi tendinţa de a ne vinde a dus la excluderea dlui Niţă din rândul membrilor de partid”, explică, Gheorghe Acatrinei, preşedintele organizaţiei judeţene a formaţiunii politice conduse la centru de tribunul Corneliu Vadim Tudor. Dl Acatrinei a evidenţiat că, în aceste circumstanţe, şi în baza hotărârii Biroului executiv judeţean, în funcţia de lider al filialei municipiului Suceava a PRM, a fost confirmat economistul Teodor Sîrghe, membru al acestui for. Ilie Niţă, vicepreşedinte pe probleme organizatorice judeţene a Partidului România Mare Suceava, a venit la conducerea organizaţiei din urbea reşedinţă în februarie 2008, liderul municipal de la acea vreme, Ioan Herghelegiu, fiind îndepărtat din nevoia de „impulsionare a activităţii filialei din municipiul Suceava”.De menţionat este faptul că, în 2004, Ilie Niţă a candidat la Primăria Suceava din partea PD, însă a părăsit competiţia după ce a fost acuzat de nereguli privind întocmirea listei electorale. La ultimele alegeri locale, cele de mai bine de un an, Ilie Niţă a obţinut un scor mai mult decât modest, adjudecându-şi sub 3% din sufragiile sucevenilor din capitala de judeţ.

Plecarea lui Petru Luhan, o mare pierdere pentru Gheorghe Flutur

· Preşedintele CJ spune că, la volumul de muncă la care s-a angajat, îi era mai uşor cu un asemenea sprijin şi că lipsa administratorului public va duce la redistribuire de sarcini, precum şi la efort suplimentar
· Cabinetul şefului executivului judeţean va avea şi un consilier în mai puţin, pe liber fiind pus Daniel Rusu, sfătuitor pe partea de legalitate a deciziilor conducătorului administraţiei judeţene

Preşedintele Gheorghe Flutur, a anunţat ieri, că administraţia judeţeană nu va organiza concurs pentru ocuparea funcţiei de administrator public, post devenit vacant după plecarea lui Petru Luhan în Parlamentul European. „Nu cred că vom angaja administrator public anul acesta”, a spus dl. Flutur, menţionând că banii vor fi orientaţi înspre domenii prioritare, precum finanţarea proiectelor în derulare. Domnia sa a arătat că, la volumul de muncă la care s-a angajat, îi era mai uşor cu un asemenea sprijin şi că lipsa administratorului public va duce la redistribuirea de sarcini şi la depunerea de efort suplimentar, inclusiv din partea celor doi vicepreşedinţi. Postul de administrator unic al judeţului a fost introdus în organigrama Consiliului Judeţean după alegerile din iunie anul trecut, când la conducerea judeţului s-a instalat PD-L şi Gheorghe Flutur. Administratorul unic, în baza unui contract încheiat cu preşedintele Consiliului Judeţean, îndeplinea atribuţii de coordonare a aparatului de specialitate şi serviciilor publice de interes judeţean, printre care şi compartimentul de turism. Petru Luhan a făcut obiectul unor controverse legate remuneraţia apreciabilă pe care o încasa, aceasta fiind, după unele surse, de 16.000 de lei pe lună. În şedinţa de vineri a deliberativului, Gheorghe Flutur va propune, de asemenea, şi reducerea unui post de la cabinetul propriu. Astfel, şeful executivului judeţean va avea doar 4 consilieri în loc de 5, pe liber fiind pus tânărul Daniel Rusu. „Reducem un post de la Consiliul Judeţean, şi acesta de la cabinetul meu”, a reliefat Gheorghe Flutur, menţionând că Daniel Rusu îl consilia pe probleme juridice, în special pe partea de legalitate a deciziilor conducătorului administraţiei judeţene.

La un an de potop, încă se mai aşteaptă fonduri pentru remedierea stricăciunilor

· Ministerul Mediului şi Comisia Europeană nu dau drumul la fondurile pentru refacerea obiectivelor de pe cursurile de apă şi a infrastructurii de drumuri afectate, datoriile primăriilor către firmele constructoare fiind de circa 40 de milioane de lei
· Distrugerile făcute puhoaie la casele, instituţiile, infrastructura rutieră şi digurile din 90 de localităţi ale judeţului au fost estimate la circa 150 de milioane de euro
· „S-a dat foarte puţin, nici măcar a zecea parte din ceea ce solicitam noi”, spune şeful administraţiei judeţene, Gheorghe Flutur, adăugând că, după demersurile întreprinse, speră încă în disponibilizarea banilor

La un an de la potopul din iulie 2008, preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, spune că Suceava a fost un judeţ puternic lovit, peste 90 de localităţi fiind afectate, sub o formă sau alta. Bilanţul făcut de şeful administraţiei judeţene după urgia abătută atunci asupra sucevenilor este împărţit în două. Prima parte se referă la anul 2008, în care sa aşteptat ca Guvernul Tăriceanu să disponibilizeze fonduri pentru remedierea stricăciunilor. Dl. Flutur susţine că, din păcate, s-au făcut multe promisiuni şi că acestea nu au fost onorate. „S-a dat foarte puţin, nici măcar a zecea parte din ceea ce solicitam noi. Am cerut sprijin şi de la Bruxelles, însă Guvernul de la acea dată a întârziat să trimită documentaţia. A trebuit să merg personal la Parlamentul European, ca să putem să obţinem aprobarea de fonduri pentru refacere digurilor şi drumurilor din judeţ. Însă, din cauza birocraţiei de la Bruxelles, nici până la această dată nu au venit aceşti bani”, relevă preşedintele Consiliului Judeţean. Domnia sa ţine să mulţumească populaţiei judeţului pentru solidaritatea manifestată faţă de locuitorii din zonele calamitate, precum şi autorităţilor, parlamentarilor, lucrătorilor executivului judeţean, inclusiv Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina”, care s-au implicat în combaterea efectelor puhoaielor. Domnia sa reaminteşte de ajutoarele primite din ţară, constând în zeci de tir-uri cu materiale de construcţii, alimente, îmbrăcăminte şi electrocasnice. Şeful administraţiei judeţene nu i-a uitat nici pe „prietenii” din ţară, precum cei din Timişoara, Alba Iulia, Craiova, Bistriţa Năsăud, Bucureşti, dar şi din alte părţi ale ţării, care au dat sucevenilor sentimentul că „nu sunt singuri”, venind cu sprijin în bani şi bunuri.
· Important este că nu au fost pierderi de vieţi omeneşti, spune preşedintele Gheorghe Flutur
A doua parte bilanţului se referă la anul 2009, perioadă, în care, cu ajutorul actualului Guvern, s-a continuat refacerea infrastructurii rutiere nimicite, dar şi a digurilor dezafectate. Preşedintele Consiliului Judeţean remarcă faptul că, din nefericire, atât anul trecut, cât şi în 2009, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Rurale a făcut foarte puţin pentru zonele inundabile în pericol, situaţia fiind una de natură să provoace îngrijorare autorităţilor judeţene. „Una peste alta, am învăţat ceva din necazurile din anul trecut, aceea că administraţiile locale trebuie să fie pregătite şi să intervină din timp. Important este că nu au fost pierderi de vieţi omeneşti în urma acelor ploi torenţiale periculoase, care au avut loc pe timpul nopţii”, explică dl. Flutur. Şeful executivului judeţean subliniază că este de aşteptat ca Ministerul Mediului, cât şi Comisia Europeană să dea drumul la fondurile pentru refacerea obiectivelor de pe cursurile de apă şi a infrastructurii de drumuri afectate, datoriile primăriilor către firmele constructoare fiind de circa 40 de milioane de lei. „Am făcut toate demersurile şi sper să mai obţinem ceva fonduri”, evidenţiază preşedintele Gheorghe Flutur.
· Natura dezlănţuită a făcut prăpăd în mai tot judeţul
Ploile torenţiale şi revărsările de ape din 24-29 iulie 2008, din judeţul Suceava, au făcut stricăciuni în 7632 de gospodării. Potrivit unei analize a Consiliului Judeţean, prezentată pe 30 iulie, 87 de locuinţe ale populaţiei fuseseră rase în întregime de pe faţa pământului, două au fost mistuite de incendii provocate de descărcări electrice, două au căzut paradă alunecărilor de teren, iar alte 117 imobile de locuit erau ameninţate cu iminenţa prăbuşirii. Din cauza viiturilor, 10.137 de fântâni au ajuns de nefolosit. Distruse, în diferite proporţii, au fost drumuri comunale în lungime de 1004 km, 2 km de drumuri naţionale, 3 km de sisteme de alimentare cu apă şi aproape 80 km de drumuri judeţene. Stricăciuni au suferit lucrarea SAPARD de la Marginea, 81 de poduri, 563 de podeţe, 95 de obiective social-economice, 10 autoturisme, 12 linii electrice de medie de tensiune şi 91 de posturi de transformare. Şeful executivului judeţean Gheorghe Flutur, informa că evaluările făcute au scos în evidenţă pagube de peste 300 de milioane de lei(3000 de miliarde de lei vechi). Domnia sa preciza că la 100 de milioane de lei(1000 de miliarde de lei vechi) se ridicau stricăciunile la drumurile judeţene şi podurile din administrarea Consiliului Judeţean, diferenţa de 200 de milioane de lei(2000 de miliarde lei vechi) regăsindu-se la drumurile comunale, podeţe sau alte obiective din raza de competenţă a administraţiilor locale. Dl Flutur, reliefa că, în cazul în care se iau în considerare şi distrugerile suferite de diverse instituţii, pagubele contabilizate se ridicau la circa 150 de milioane de euro
· Micii fermieri nu au fost despăgubiţi pentru culturile calamitate
Potrivit Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, precipitaţiile abundente şi inundaţiile din perioada 24-29 iulie 2008 au provocat stricăciuni pe 18.867 de hectare de culturi agricole, pagubele fiind de 9,46 milioane lei. Cel mai mult au avut de suferit porumbul, afectat pe 4044 de hectare, grâul pe 3571 de hectare, cartoful pe 3023 hectare, plantele de nutreţ pe 2163 de hectare, păşunile pe 2203 hectare şi fâneţele pe 1851 de hectare. Din cauză că nu au fost asiguraţi şi nu au putut face dovada cheltuielilor cu culturile afectate, mici agricultorii suceveni nu au primit niciun ban de la Guvern. DADR a trimis un memoriu pe această temă la Guvernul României, însă demersul nu a avut niciun ecou. Conducerea de atunci a instituţiei dădea puţine şanse pentru adoptarea unei hotărâri care să compenseze producătorii, deşi comisiile locale întocmiseră dosare în acest sens. Aceasta deoarece, potrivit legislaţiei în vigoare, despăgubirile pentru culturile afectate se acordă doar după ce este declarată starea de calamitate. În plus, este obligatoriu ca agricultorii să fie asiguraţi şi să facă, cu acte, dovada cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea şi întreţinerea culturilor. Pe de altă parte, păgubiţii trebuiau să înştiinţeze Primăria în 48 de ore de la înregistrarea stricăciunilor, iar comisia locală să întocmească proces verbal de constatare în 3 zile de la primirea înştiinţării. Lucru care nu s-a întâmplat.
· Peste 20 de locuitori ai reşedinţei de judeţ au primit ajutoare pentru locuinţele inundate
În urma revărsării râului Suceava, 21 de locuitori ai urbei reşedinţă de judeţ s-au adresat Primăriei, solicitând despăgubiri pentru daunele pricinuite de inundaţii. Aceştia au reclamat că le-au fost invadate casele, grădinile, anexele gospodăreşti şi fântânile din zona Iţcani. Cei mai mulţi afectaţi sunt din strada „Ştrandului”, lucrătorii executivului efectuând anchete sociale pentru acordarea sprijinului financiar de urgenţă. Despăgubirile s-au date în funcţie de numărul de membri ai familiei, veniturile realizate de către aceştia, precum şi de amploarea evaluată a pagubelor. Toţi cei care au beneficiat de sprijin din Fondul de rezervă de la Primărie, au avut parte şi de ajutoarele de urgenţă de la Guvern.

Faptele penale stradale fac legea în Suceava

· Preşedintele CJ, Gheorghe Flutur, cere organelor abilitate să coboare în stradă

Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, a cerut Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică(ATOP) să prezinte, în şedinţa deliberativului din luna august, o informare asupra actului infracţional din judeţul Suceava. Şeful executivului judeţean a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, că faptele penale stradale şi cele care atentează la siguranţa cetăţenilor s-au înmulţit în ultima perioadă. „Voi cere organelor în drept să-şi intensifice acţiunile în stradă”, subliniază dl. Flutur. Domnia sa spune că, în luna august, se întorc în judeţ foarte mulţi suceveni care lucrează peste graniţă, lucrătorii de la ordine publică fiind îndemnaţi să-şi dea concursul la asigurarea fluidităţii şi securităţii traficului. Un alt aspect, nerezolvat încă în judeţul Suceava, se referă la circulaţia căruţelor pe altă rute decât drumurile judeţene şi cele naţionale. Accidentele în care sunt implicate atelaje hipo sunt în creştere numerică, poliţia locală fiind chemată la măsuri severe împotriva celor care nu respectă indicaţiile privind înscrierea pe variantele special amenajate. „Se ştie că au avut loc accidente tragice, drumurile recent modernizate îndemnând conducătorii auto la viteză”, relevă preşedintele Consiliului Judeţean. Dl. Flutur spune că o parte dintre primari, precum cel de la Şcheia, s-au conformat şi au înfiinţat drumuri pentru căruţe, acesta necontinuând, însă, înspre Stroieşti. Preşedintele Consiliului Judeţean a mai menţionat că fenomenul este ruşinos pentru Suceava. „care este recunoscut ca un judeţ la care te poţi întâlni oricând cu căruţe”.

Adriana Iordache, comisar şef judeţean de mediu:
Servicii Comunale Rădăuţi sfidează legea şi lucrătorii de mediu

· Depozitând deşeuri menajere pe platforma care trebuia închisă pe 16 iulie, societatea rădăuţeană încalcă prevederile avizului de mediu, normele europene, dar şi legislaţia românească de profil, susţine dna Iordache

Firma de salubritate rădăuţeană Servicii Comunale nu respectă directivele europene şi legislaţia românească privind tragerea pe dreapta a gropilor de gunoi neconforme standardelor comunitare. Aşa a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, şeful Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu, Adriana Iordache, care evidenţiază că la verificările în teren s-a constat că Servicii Comunale Rădăuţi nu respectă prevederile avizului de mediu eliberat, la solicitarea societăţii, de Agenţia pentru Protecţia Mediului şi care obligă la sistarea depozitării deşeurilor pe rampa municipală începând cu 16 iulie 2009. „S-a constatat că Servicii Comunale depozitează în continuare deşeuri pe platforma de gunoi a municipiului Rădăuţi, încălcând prevederile HG. nr.349/2005 şi planul de implementare pentru Directiva nr. 1099/31 privind depozitarea deşeurilor, emisă de Guvernul României în octombrie 2004”, arată dna Iordache. Domnia sa spune că acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că, pe 15 iulie 2009, Servicii Comunale Rădăuţi a încheiat un contract cu societatea comercială botoşăneană „Urban”, documentul permiţând depozitarea deşeurilor de la Rădăuţi pe depozitul conform al municipiului Botoşani. „Cu toate acestea, Servicii Comunale Rădăuţi sfidează atât legea, cât şi organele abilitate, respectiv Agenţia pentru Protecţia Mediului şi Garda de Mediu, depozitând deşeuri menajere pe platforma care trebuia închisă pe 16 iulie”, spune şeful Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu. Dna Iordache reliefează că, la data verificării, reprezentanţii firmei rădăuţene au refuzat să semneze procesul verbal de contravenţie, acesta, inclusiv amenda de 80.000 de lei, fiind transmisă, ulterior, la sediul Servicii Comunale. Sancţiunea a fost aplicată pe fondul nerespectării măsurii de sistare a depozitării deşeurilor în rampa de la Rădăuţi, pe care conducerea societăţii şi-o sumase prin avizul de mediu al APM, în baza reglementărilor legale amintite, dar şi în urma unei inspecţii a comisarilor de mediu de la finele lunii mai. Adriana Iordache spune că Servicii Comunale s-a adresat Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu cu o plângere prealabilă împotriva raportului de inspecţie întocmit la ora controlului, prin aceasta solicitând revocarea măsurilor dispuse. Reprezentanţii societăţii de salubritate invocă în sprijinul lor reglementări care stipulează că închiderea depozitului de deşeuri menajere rădăuţean are ca termen limită finele lunii decembrie 2009. „Măsurile sunt obligatorii, în perioada următoare vom face noi controale, iar dacă se va impune vom aplica alte amenzi”, declară comisarul şef Iordache.

Flutur nu este de acord cu concedierea profesorilor

· Şeful administraţiei judeţene crede că nu s-a făcut vreun studiu asupra impactului acestei măsuri

Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava dezavuează disponibilizările din învăţământ. Dl Flutur crede că punerea pe liber a 6% din dascăli nu are un fundament serios şi că măsura ar putea avea efecte negative neaşteptate. „În primul rând, nu cred că s-a făcut un studiu asupra impactului, pentru că este vorba despre acoperirea catedrelor”, relevă şeful administraţiei judeţene. Domnia sa spune că, atât timp cât se vorbeşte despre calitatea actului educativ, trebuie manifestată o mai mare atenţie, mai ales că intenţia reducerii de personal vine în prag de nou an şcolar. „Îndată începe anul şcolar şi trebuie să ne gândim asupra încărcăturii cu profesori şi la calificarea acestora. Este târzie această anunţare”, subliniază dl Flutur. Şeful administraţie judeţene a mai spus că, de asemenea, trebuie stabilite priorităţi pentru investiţiile în unităţile şcolare, existând foarte multe datorii către constructori, care provin încă de anul trecut.

Operatorii din sectorul agro-alimentar pun bazele lanţurilor integratoare producător-procesator-comerciant

· La Iulius Mall se va înfiinţa o piaţă ţărănească de produse agricole proaspete
Conducerea Consiliului Judeţean s-a întâlnit, ieri, reprezentanţii asociaţiilor de producători agricoli, procesatorilor şi ai supermarketurilor din judeţul Suceava. Preşedintele administraţiei judeţene, Gheorghe Flutur, spune că întrunirea şi-a propus să pună bazele unui statut în vederea constituirii lanţurilor integratoare producător-procesator-comerciant şi înfiinţarea pieţelor ţărăneşti de produse proaspete. „Trebuie să facem ceva pentru a rezista pe piaţă, să promovăm şi să vindem produsele noastre sub marca . Foarte mulţi ştiu că în această zonă avem produse naturale, de calitate foarte bună, motiv pentru este necesar un prim pas pentru a le scoate pe piaţă”, a subliniat dl Flutur, un grup de iniţiativă fiind constituit, deja, cu acest prilej. Administratorii de la Suceava a Iulius Mall, Dan Dascălu şi Stelian Nistor, s-au oferit să pună la dispoziţie un spaţiu pentru producătorii agricoli şi procesatorii din judeţul Suceava, în care aceştia să-şi comercializeze produsele proaspete. Dl. Dascălu a evidenţiat că, în situaţia în care există amatori, spaţii de comercializare pot fi amenajate şi la mall-uri din Iaşi, Cluj şi Timişoara. Oferta făcută de aceştia este acompaniată de cea a şefului Shopping City, directorul Mircea Petrariu precizand că este dispus să identifice, pentru operatorii suceveni, 8 locaţii disponibile din ţară.

În iarnă, cîmpulungenii şi humorenii vor fi încălziţi de la noile centrale pe gaze naturale
Centrale pe gaze naturale de la Cîmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului ar putea fi puse în funcţiune din această toamnă. Afirmaţia aparţine şefului administraţiei judeţene, Gheorghe Flutur, care precizează că, mâine, la Bucureşti, se va întruni comitetul interministerial care va lua în discuţie continuarea finanţării acestor obiective. „Vrem să punem în funcţiune centrale de cogenerare în această toamnă, ca să putem da căldură în sezonul rece”, reliefează dl. Flutur. Domnia sa menţionează că va insista la Guvern şi ministere şi în vederea desemnării operatorului pentru alimentarea cu gaze naturale din cele douălocalităţ, prioritară fiind, însă, alocarea fondurilor necesare finalizării execuţiei la centralele executate cu bani din cadrul Proiectului „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”.

Sucevenii riscă să îi prindă îngheţul fără căldură şi apă caldă

· Dacă investiţiile în modernizarea sistemului de termoficare vor începe în august, acestea vor fi încheiate abia la jumătatea lui noiembrie, adică în plin sezon rece
· Directorul general al Termica, Constantin Plăcintă, şi primarul Ion Lungu sunt plecaţi în concediu de odihnă, modul în care vor evolua lucrurile fiind destul de neclar
· În condiţiile reducerii volumului livrat către Termica pentru prepararea apei calde, ACET ar putea trimite acasă peste 30 de oameni de la staţia de pompare Dragomirna

Staţia de alimentare cu apă Dragomirna ar putea fi închisă. Cel puţin aşa lasă de înţeles conducerea societăţii de utilităţi comunale ACET, potrivit căreia această măsură ar putea fi luată pe fondul reducerii volumului livrat către Termica pentru prepararea apei calde. Directorul general al ACET, Ştefan Groza, spune că, deocamdată, o hotărâre în acest sens încă nu s-a luat, decizia urmând a surveni stabilirii, de către producătorul, furnizorul şi distribuitorul de agent termic, a programului lucrărilor de reabilitare a magistralelor de transport şi punctelor termice. Dl. Groza arată că, dacă Termica intră în plin în modernizare - condiţii în care cel puţin 3 luni de zile în reşedinţa de judeţ nu se va mai livra apă caldă menajeră – de la staţia de pe lacul de acumulare de la Mitocu Dragomirnei vor pleca acasă peste 30 de oameni. De altfel, nici în prezent sucevenii nu se bucură de beneficiile acestui serviciu, de la 1 iulie societatea de termoficare efectuând revizia anuală a instalaţiilor. Cu toate că în anii anteriori lucrările de remediere durau circa 3 săptămâni, acum această perioadă a expirat, iar Termica nu dă niciun semn că ar avea intenţii de reluare a furnizării agentului termic. Încercarea de contactare a unui oficial al societăţii a eşuat, directorul general Constantin Plăcintă fiind în concediu de odihnă, iar directorul adjunct Doina Oică având două zile libere. La data sistării livrării, dl Plăcintă declara că intervenţiile din această lună sunt complementare investiţiilor din programul de amploare privind modernizarea şi că acestea au drept scop pregătirea instalaţiilor pentru sezonul rece 2009-2010. De asemenea, acesta preciza că reluarea furnizării energiei termice pentru prepararea apei calde va fi corelată cu termenele din contractele de execuţie a investiţiilor de modernizare a conductelor şi punctelor termice. Din păcate, acestea din urmă sunt blocate, întrucât una dintre firmele participante la licitaţia organizată de primăria Suceava pentru desemnarea executantului a făcut contestaţie la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor. Întrucât asociaţiei care a depus contestaţia, respectiv Incom şi Conest Iaşi, i s-a dat câştig de cauză, întreaga procedură a fost reluată. În aceste circumstanţe, precum şi în varianta în care se reuşeşte desemnarea constructorului, în frontul de lucru s-ar putea intra, cel mai devreme, în prima jumătate a lui august. Dacă termenul de 3 luni va fi respectat, sucevenii se vor bucura de apă caldă şi căldură abia în jurul datei de 15 noiembrie, deci în plin sezon rece. Primarul Ion Lungu este şi el în concediul legal, la plecare menţionând că nu şi l-a efectuat, în întregime nici pe cel din 2007. Modernizarea sistemului de transport al energiei termice va include magistralele nr. 1, 2 şi 3. Acestea din urmă însumează 5,3 km de conductă, iar valoarea lucrărilor se ridică la mai mult de 5 milioane de euro. Afectate de lucrări vor fi circa 30 de străzi de pe traseul Piaţa Centrală-Primărie, Piaţa Centrală-Cartierul „George Enescu”-Cartierul Obcini şi Complexul comercial „Bila”-Cartierul ”Cuza Vodă”-Punctul termic nr. 6. Fondurile, înclusiv cele destinate punctelor termice, sunt asigurate din cele 10,3 milioane de lei din Proiectul „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”, precum şi din cele 3,5 milioane lei din Programul „Termoficare 2006-2009”.

Pe fondul temperaturilor înalte,
Pâine râncedă şi mucegăită în chioşcurile şi magazinele sucevene

· În urma reclamaţiilor primite, inspectorii sanitar-veterinari fac verificări pe linia calităţi produselor de panificaţie puse în consum

Sanitar-veterinari suceveni fac controale pe linia calităţii produselor de panificaţie puse în vânzare. Directorul coordonator al Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, dr. Petrea Dulgheru spune că inspectorii din subordine răspund, astfel, unor reclamaţii venite din partea consumatorilor, aceştia din urmă plângându-se că li s-a vândut pâine necomestibilă. Dr. Dulgheru atenţionează cumpărătorii să aibă grijă de unde se aprovizionează, deoarece, din cauza temperaturilor ridicate, produsele de panificaţie ambalate sau neambalate, ţinute în mediu impropriu, se pot deprecia rapid. „Am primit reclamaţii de la consumatori că, pe fondul căldurii de afară, pâinea este ţinută la temperaturi foarte înalte în chioşcuri sau alte unităţi comerciale şi mucegăieşte sau se acidulează”, relevă şeful DSVSA, adăugând că, date fiind condiţii amintite, în această perioadă fierbinte apar nedorite modificări organoleptice şi fizico-chimice. Petrea Dulgheru nu recomandă consumatorilor pâinea cu suprafaţa crăpată, arsă sau deformată, insuficient crescută, cu miezul crud ori cu miros nespecific de rânced. Din 2004, DSVSA are competenţe pe latura alimentară, controlând aspecte legate de implementarea legislaţiei specifice şi de aplicarea şi respectarea normelor de siguranţă alimentară.

Suceava, neclarităţi teritoriale la graniţa cu vecinii

· Din cauza nefinalizării delimitării administrativ-teritoriale, pe terenuri care aparţin municipalităţii, autorizaţiile de construire sunt eliberate de autorităţile comunelor învecinate

Administraţia suceveană va relua demersurile privind delimitarea administrativ-teritorială dintre Suceava şi comunele Şcheia şi Moara. Viceprimarul Lucian Harşovschi spune că între conducerile celor 3 primării a fost semnat un protocol în acest sens, însă acesta încă nu îşi face efectele scontate. „Există un protocol încheiat de mai mult timp, însă acesta nu este foarte clar, având elemente de ambiguitate. O să trebuiască să plecăm, din nou, din punctul zero, o decizie pe această linie urmând a fi luată în Consiliul Local”, arată dl. Harşovschi. Primăria va urgenta demersurile necesare, mai ales că, pe acest fond, proliferează diverse anomalii. Astfel, pe terenuri care aparţin municipalităţii, autorizaţiile de construire pentru diverse obiective sunt eliberate de autorităţile din comunele vecine, probleme de acest gen întâlnindu-se, de-a lungul vremii, şi la graniţa cu Ipoteşti. De asemenea, în zona Autoservice, spre exemplu, mulţi dintre proprietarii de imobile plătesc impozite la Şcheia, în timp ce utilităţile sunt asigurate de municipiul Suceava. Pe acest fond, Primăria intenţionează obţinerea unei hotărâri de Guvern de delimitare administrativă, deoarece elementele stabilite prin diversele protocoale nu sunt validate prin lege.

Sucevenii vor fi scoşi din beznă abia târziu în toamnă
Locuitorii urbei reşedinţă de judeţ mai au de aşteptat până când vor avea un iluminat public modern. În prezent, lucrătorii executivului municipal lucrează la întocmirea caietului de sarcini pentru organizarea licitaţiei de atribuire a lucrărilor, acesta urmând a fi pus pe masa deliberativului local, înspre analiză, abia luna viitoare. În condiţiile în care proiectul de hotărâre va trece de Consiliul Local, urmează procedura de desemnare a executantului, demersul durând încă cel puţin o lună. „Sperăm ca până în luna august să avem caietul de sarcini, să-l aprobăm în Consiliul Local, după care să organizăm licitaţie. Intenţionăm să întocmim un caiet de sarcini în avantajul municipalităţii, în ideea că firma care vine să suporte cheltuielile de investiţii”, a declarat primarul Ion Lungu, menţionând că, astfel, municipalitatea va plăti doar contravaloarea consumului de energie electrică. În primăvară, în vederea modernizării, primăria a achiziţionat reţeaua electrică de iluminat stradal urban de la E-on, scop în care de la bugetul local a fost alocată suma de 500.000 de lei. În prezent, iluminatul public funcţionează defectuos, majoritatea deficienţelor fiind cauzate de gradul ridicat de uzură a infrastructurii electrice. Şeful municipalităţii spunea că reţeaua electrică este veche, cu cabluri îmbătrânite şi împuşcate, în calcul fiind luate în înlocuirea conductorilor, stâlpilor şi lămpilor, precum şi folosirea de becuri economice cu elemente de temporizare, la fel ca în mai multe municipii din ţară.

Sogor Csaba, europarlamentar UDMR
România are preşedinte şi constituţie de secolul al XIX-lea

Viitorul Europei depinde de materializarea principiului unităţii în diversitate, fie aceasta culturală, etnică sau de altă natură, a declarat ieri, la Suceava, cu prilejul aniversării a 20 de activitate a Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, europarlamentarul UDMR Sogor Csaba, acesta precizând că Bucovina este un model european al multi-culturalităţii. „Nu numărul contează. În această Europă Unită toţi suntem minoritari, şi români şi francezii şi germanii”, a subliniat Csaba. Domnia sa a subliniat că UDMR este singurul partid care nu şi-a schimbat, denumirea, ideologia sau orientarea, promovând, de-a lungul timpului, dialogul şi încrederea. Europarlamentarul nu a precizat către care dintre candidaţii la preşedinţie vor merge voturile electoratului maghiar în al doilea tur al alegerilor din noiembrie, menţionând că o decizie va fi luată la momentul respectiv. Cât despre preşedintele în funcţie, Sogor Csaba este părere că Traian Băsescu este un şef de stat anacronic. „Domnul preşedinte trăieşte în secolul al XIX-lea. Constituţia ţării noastre este tot de secolul XIX, pentru că pe hârtie este una, iar în realitate alta. În momentul constituirii României moderne în 1920, România era o ţară multi-etnică, iar 30% din populaţia ţării nu era de etnie română. Acum situaţia este mai proastă, am ajuns doar la 10%”, reliefează europarlamentarul UDMR, Şogor Csaba.

Încălcare a legilor la reabilitarea termică pe cont propriu a blocurilor de locuinţe

· Inspectorii primăriei vor face controale în teren, fenomenul riscând să scape de sub control

Municipalitatea suceveană ar putea trece la sancţionarea proprietarilor care îşi reabilitează termic, pe cont propriu, blocul în care locuiesc. Măsura survine amploarei pe care a căpătat-o fenomenul, acesta riscând să scape de sub control din cauza nerespectării unor minime reguli urbanistice. Astfel, deoarece există şi proprietari din condominiu care nu au posibilităţi financiare, izolarea cu elemente de polistiren nu se face pe toată faţada imobilului, aspectul acestuia din urmă lăsând mult de dorit. Pe de altă parte, a apărut suspiciunea, dacă nu chiar certitudinea, că lucrările se derulează în absenţa avizelor necesare şi autorizaţiei de construire. La fel, se bănuieşte că executanţii nu sunt tocmai operatori specializaţi şi că aceştia lucrează la negru. Primarul Ion Lungu a declarat că administraţia locală ar trebui să manifeste exigenţă şi să întreprindă verificări pe această linie. „Cred că noi, prin cei de la Direcţia de urbanism, ar trebui să fim mult mai drastici, pentru că, probabil, mulţi fac aceste lucrări fără aprobări. De multe dintre acestea nici măcar habar nu avem şi ar trebui să mergem să aplicăm amenzi, pentru că nu este corect să se izoleze două-trei apartamente, iar restul să rămână ca înainte”, a menţionat edilul şef. Dl Lungu recomandă intrarea proprietarilor în programul naţional de creştere a performanţei energetice a imobilelor de locuit, care garantează lucrări complexe şi de calitate şi pentru care, la final, se eliberează certificatul de eficienţă energetică.

Proaspăt absolvenţii neînscrişi la AJOFM riscă să piardă ajutorul de şomaj

Absolvenţii din promoţia acestuia an au la dispoziţie 60 de zile de la data absolvirii pentru a-şi găsi un loc de muncă sau, dupăcaz, în vederea înscrierii în baza de date a Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă, anunţă directorul coordonator Ioan Cristian Şologon. Acesta atenţionează că, după expirarea acestui interval, ignoranţii nu mai au acces la protecţia socială reprezentată de indemnizaţia de şomaj şi nici la suportul reprezentat de măsurile active prevăzute de lege. Din această din urmă categorie fac parte prima dată absolventului care reuşeşte să se angajeze cu program de lucru normal şi pe o perioadă mai mare de 1 an; acordarea, în continuare, a indemnizaţiei de şomaj către absolventul care se încadrează în interioul perioadei de şomaj de 6 luni; primele de stimulare a mobilităţii forţei de muncă, precum şi serviciile gratuite de ocupare şi formare profesională. Măsurile active vizează şi angajatorii, acestea având ca finalitate reducerea efortului financiar a agenţilor economici, prin subvenţionarea, pe durata a 12 luni, a locului de muncă al absolventului angajat şi scutirea de la plata contribuţiei la bugetul asigurărilor pentru şomaj aferente proaspătului încadrat. Agenţii economici beneficiază, de asemenea, de programe gratuite de formare profesională a absolvenţilor, dar şi de unele facilităţi fiscale accesabile după primii trei ani de menţinere a raporturilor de muncă cu aceştia. „Fondurile alocate prin buget pentru subvenţionarea locurilor de muncă ale absolvenţilor au acoperit, până acum, doar cheltuielile angajate în convenţiile încheiate anul trecut, în perioada următoare urmând fi deschise finanţările aferente acestui an”, precizează Ioan Cristian Şologon.

Gheorghe Acatrinei vrea ca Marko Bella să fie cercetat de Parchetul General

Filiala judeţeană Suceava a Partidului România Mare s-a adresat în scris preşedintelui României, Traian Băsescu, cerând măsuri împotriva declaraţiilor făcute pe 19 iulie la Tuşnad, de către senatorul Marko Bella. Organizaţia judeţeană a Partidului România Mare Suceava condamnă vehement poziţia liderului maghiar şi solicită sesizarea Parchetului General pentru investigaţii în legătură cu afirmaţiile potrivit cărora, în următorii 20 de ani, acesta are sarcini „pentru demontarea totală a statului român”. „Prin această declaraţie, dl Marko Bela se pune în afara legilor şi Constituţiei ţării. Un asemenea cetăţean al României nu merită să reprezinte statul român”, arată liderul judeţean al PRM Suceava, Gheorghe Acatrinei, propunând Senatului să ia în discuţie calitatea de senator a lui Marko Bella şi să hotărască invalidarea mandatului acestuia. În misivă se cere ca preşedintele Băsescu să facă uz de prerogativele sale legale şi să sesizeze toate instituţiile abilitate ale statului, în scopul stopării încercările de subminare a unităţii statului român. „Românii de etnie maghiară nu doresc aşa ceva. Ei au trăit de zeci de ani de zile alături de autohtoni existând şi o mulţime de căsătorii mixte. Pe de altă parte, nu trebuie să uităm că românii sunt unul dintre cele mai vechi popoare din Europa şi, fireşte, apar şi unii interesaţi să slăbească unitatea acestui stat aflat la confluenţa a două continente”, reliefează ex-senatorul PRM de Suceava, Gheorghe Acatrinei.

Micii voluntari ecologişti suceveni, implicaţi activ în protejarea mediului

· Suceava este pe primul loc la nivelul Regiunii de Nord-Est, cu 14 unităţi preşcolare şi şcolare angrenate şi cu 2813 de voluntari

În organizarea Asociaţiei ,,Scut Verde” Oneşti, începând din februarie, pe durata a 7 luni, se desfăşoară proiectul regional ,,Ocolul infinitului mic, pornind de la pitic”. Proiectul are loc la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, este finanţat în proporţie de 90% de la Fondul de mediu şi de 10% de „Scut Verde” Oneşti, şi se adresează preşcolarilor, şcolarilor, părinţilor, comunităţii locale şi celei regionale. Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava şi celelalte autorităţi de mediu teritoriale, sub coordonarea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Bacău, participă în calitate de partener, fiind implicată în buna organizare a activităţilor specifice, precum şi în diseminarea materialelor documentare. Unităţile de învăţământ sucevene înscrise în proiect, sub coordonarea APM şi cu colaborarea Inspectoratului Şcolar Judeţean susţin o campanie de conştientizare a importanţei gestionării deşeurilor şi protejării mediului, prin distribuirea şi afişarea de pliante, afişe şi fly-ere, organizarea de workshop-uri artistice şi educaţionale, precum şi de acţiuni de ecologizare şi colectare selectivă a deşeurilor în şcoli, exteriorul acestora şi în mediul familial. Directorul coordonator al APM Suceava, Constantin Proboteanu spune că, dacă iniţial în proiect s-au înscris 6 grădiniţe din judeţ cu circa de १८० voluntari, în prezent Suceava este pe primul loc la nivelul Regiunii, cu 14 unităţi preşcolare şi şcolar, având 2813 de participanţi. Cele mai active sunt grădiniţele ,,Obcini”, ,,Ţăndărică”, Maria Montessori”, ,,Gulliver”, Grădiniţa cu program prelungit şi Colegiul Naţional ,,Mihai Eminescu” toate din Suceava, dar şi Grădiniţa ,,Căsuţa din poveşti” şi Şcoala cu clasele I-VIII din Bosanci. „Rezultate obţinute de numărul mare de participanţi, demonstrează că problemele de mediu sunt de interes pentru întreaga comunitate şi că, prin colaborarea dintre instituţiile publice şi parteneriatul cu societatea civilă, se poate realiza dezideratul dezvoltării durabile privind noile modele sustenabile de viaţă, producţie şi consum, în care tânăra generaţie să se poată dezvolta în condiţii optime”, subliniază Constantin Proboteanu.

La Casa Culturii, acţiuni paralele cu cultura

· Primăria intenţionează să preia în administrare monumentul de arhitectură din centrul urbei reşedinţă şi să investească până la 2 milioane de euro în reabilitarea acestuia
Conducerea municipalităţii sucevene ar putea intensifica demersurile pentru preluarea în administrare a Casei Culturii. Primarul Ion Lungu a declarat că, din păcate, activitatea culturală din municipiul Suceava este în mare suferinţă şi că tratative pe marginea transferării obiectivului amintit se poartă de mai multă vreme. Parteneri de discuţii au fost reprezentanţii sindicaliştilor, Casa de Cultură fiind moştenire a Uniunii Generale a Sindicatelor din România. Intervenţiile edilului şef vin pe fondul necesităţii unor lucrări obligatorii de reabilitare la obiectivul cultural amintit, dl Lungu apreciind că acestea ar putea costa între 1 şi 2 milioane de euro. „Avem o mare problemă cu Casa Culturii, iar discuţiile pe această temă sunt aproape imposibile, imobilul aparţinând de 4 confederaţii sindicale. Din toată sărăcia şi austeritatea bugetului local, s-ar putea să alocăm, totuşi, fonduri pentru refacerea Casei Culturii, pentru că este un monument reprezentativ de arhitectură din centrul municipiului”, precizează Ion Lungu. Primarul de Suceava evidenţiază că, din păcate, la instituţia culturală din centrul urbei se desfăşoară tot felul de activităţi, şi mai puţin cele care ţin de actul cultural. Ocupantul fotoliului din Areni susţine că nu va renunţa la ideea preluării, cerând parlamentarilor suceveni să promoveze un proiect de hotărâre în acest sens. „Sigur o să ne adresăm şi parlamentarilor noştri, poate că există posibilitatea unui proiect de hotărâre de preluare. Pentru că este vorba, totuşi, despre o casă de cultură, iar multe activităţi de acolo sunt paralele cu cultura”, explică Ion Lungu

Deşi contractul a fost semnat, modernizarea drumului Calafindeşti-Siret încă nu a început

· Preşedintele CJ, Gheorghe Flutur, anunţa demararea lucrărilor încă de a doua zi, însă acestea s-au poticnit în proceduri birocratice

Lucrările la drumul judeţean DJ 2009 Dărmăneşti-Calafindeşti-Siret vor începe, cel mai probabil, în cursul săptămânii viitoare. Aceasta după ce marţi, preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, şi Cornel Unghiuz, reprezentantul firmei câştigătoare a licitaţiei, Tehnostrade Bacău, au semnat contractul de modernizare a arterei rutiere în cauză. Potrivit şefului administraţie judeţene este vorba despre o rută alternativă care leagă DE 85 şi localităţile Dărmăneşti, Şerbăuţi Calafindeşti, Grămeşti şi Siret. Valoarea investiţiei este de 6,3 milioane de euro, cei 27 km de infrastructură urmând a fi modernizaţi în 16 luni. „Este, de fapt, primul contract de modernizare pe drumuri judeţene la Suceava. Mai avem încă 4, toate fiind la procedura de licitaţie pentru adjudecarea constructorului. Unele dintre ele au fost contestate, însă sperăm într-o rezolvare favorabilă”, precizează dl. Flutur. Deşi intrarea în frontul de lucru fusese anunţată pentru a doua zi, demararea efectivă este decalată din cauza unor proceduri preliminare. „Există anumite etape care trebuie respectate, După ce se plăteşte 0,1 % din valoarea de autorizare la Inspectoratul în Construcţii, tot la acesta se face înştiinţarea începerii execuţiei, cu cel puţin 10 zile înainte de demararea acesteia. Mai apoi, se cheamă proiectantul în teren pentru predarea-primirea amplasamentului şi montarea bornelor de reper”, precizează surse care doresc să rămână anonime. Consiliul Judeţean are în plan să intervină pe 250 de km de drumuri de rang judeţean, dintre care 100 km finanţate din fonduri europene, pe Programul Operaţional Regional (POR), cu disponibilităţi financiare de 35 milioane euro. Pe această din urmă sumă urmează să intre în lucru şi drumurile judeţene Vatra Dornei-Şaru Dornei-Panaci-Bilbor, Probota-Dolhasca, Vereşti-Roşcani, şi Pojorîta-Rarău. Tot cu finanţare obţinută în cadrul Programului Operaţional Regional, la acestă dată se lucrează la proiectul de modernizare a infrastructurii rutiere din municipiul Fălticeni.

Guvernul nu susţine financiar introducerea ordinii în urbanismul sucevean

· Din suma solicitată de 2,4 milioane de lei noi, înspre Suceava îndreptate au fost doar 60.000 de lei

Consiliul Judeţean Suceava reia demersurile la Ministerul Dezvoltării în vederea disponibilizării fondurilor necesare întocmirii planurilor urbanistice ale localităţilor. Preşedintele Gheorghe Flutur spune că respectivele documentaţii de urbanism au durata de valabilitate de 10 ani şi, pentru că au fost realizate între 1997 şi 2000, cele mai multe au expirat. Şeful administraţiei judeţene reliefează că un PUG costă şi până la 200.000 de lei(2 miliarde de lei vechi), mare parte dintre primării neavând resursele financiare necesare achitării acestora. „Am ridicat această problemă la Ministerul Dezvoltării şi la Guvern în sensul demarării unui proiect înpe această linie, iar Ministerul Finanţelor a luat act de solicitarea noastră. Trebuie să rezolvăm această problemă a localităţilor din România, pentru că primăriile nu au bani pentru întocmirea planurilor urbanistice generale”, spune dl Flutur. Şeful administraţiei judeţene precizează că a cerut de bugetul central bani pentru 80 de unităţi administrativ-teritoriale, iar fonduri s-au alocat doar pentru două dintre ele. La fel, din suma solicitată de 2,4 milioane de lei noi, înspre Suceava îndreptate au fost doar 60.000 de lei.