Judeţul Suceava, implicare nesatisfăcătoare în "responsabilizarea"
părinţilor cu copii în plasament
·
O campanie a
ANPIS reliefează că în peste jumătate din judeţe nu s-au făcut propuneri în
acest sens sau că au fost identificate "cazuri izolate de nici 1% sau de
puţin peste 1% din numărul copiilor aflaţi în plasament".
·
Inspectorii sociali
cer "sancţiuni sau măsuri, atât pentru părinţii care nu îşi onorează
obligaţiile stabilite, cât şi pentru profesioniştii care nu asigură implicarea
părinţilor într-o măsură de protecţie".
Inspectorii sociali au verificat, în cadrul unei campanii naţionale de controale
a Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS), existenţa, la
nivelul direcţiilor de asistenţă socială şi protecţia drepturilor copilului, a
demersurilor pentru identificarea şi consilierea părinţilor în scopul menţinerii
legăturilor personale a acestora cu copiii. Controalele au avut ca bază de
plecare numărul mare al copiilor aflaţi într-o măsură de protecţie, cât şi
dinamica intrărilor şi revocărilor măsurilor de protecţie, considerându-se că "se impune o rigurozitate în
responsabilizarea şi sancţionarea părinţilor (...), înainte ca să se rupă iremediabil
relaţia părinţi-copii sau ca aceşti copii să-şi petreacă toată copilăria în
sistemul de asistenţă socială". Conform raportului privind rezultatele campaniei
"Controlul de fond al serviciilor publice de asistenţă socială", cu
prilejul controalelor direcţiile de asistenţă socială şi protecţia drepturilor
copilului au raportat un total de 7,82% de situaţii în care instanţele de
judecată sau comisiile pentru protecţia copilului au stabilit o formă de
contribuţie în sarcina părinţilor. Astfel, în 2,31% din cazuri s-a stabilit
contribuţia financiară a părinţilor la întreţinerea copiilor, cu un total lunar
de circa 65.737 de lei, iar în alte 5,51% dintre cazuri s-a instituit obligaţia
părinţilor apţi de a presta lunar între 20 şi 40 de ore de muncă în folosul
comunităţii. Pe de altă parte, potrivit raportului ANPIS, în timp ce în unele
judeţe există o practică pentru identificarea şi responsabilizarea părinţilor,
în peste jumătate din direcţiile de asistenţă socială şi protecţia drepturilor
copilului nu s-au făcut propuneri în acest sens ori identificate au fost "cazuri
izolate de nici 1% sau de puţin peste 1% din numărul copiilor aflaţi în
plasament". Din acest punct de vedere, enumerate sunt direcţiile de
specialitate din Alba, Arad, Argeş,
Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Covasna,
Dîmboviţa, Dolj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa,
Iaşi, Ilfov, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman,
Vîlcea, Vaslui, sectoarele nr. 1, nr.4 şi nr. 5 din Bucureşti. Cele mai mari ponderi
ale părinţilor obligaţi să contribuie financiar sau prin muncă au fost
identificate în Tulcea-55,15% din
totalul copiilor cu măsură de protecţie din judeţ, Maramureş-46,25%; Giurgiu-44,02%;
Timiş-41,47% şi Constanţa-39,41%. Cu pondere medie cuprinsă între 2% şi 7% se
remarcă direcţiile de asistenţă socială şi protecţia drepturilor copilului din
judeţele Bacău, Cluj, Satu Mare şi Vrancea. Pentru creşterea gradului de
responsabilizare, dar şi a implicării părinţilor, este considerată necesară
completarea cadrului legislativ "cu sancţiuni sau măsuri, atât pentru
părinţii care nu îşi achită obligaţiile stabilite, cât şi pentru profesioniştii
care nu asigură implicarea părinţilor într-o măsură de protecţie". De
asemenea, se face şi propunerea instituirii de "sancţiuni pentru părinţii
care, în mod nejustificat, nu se prezintă la solicitările specialiştilor din
cadrul DGASPC, precum şi pentru cei care nu informează cu privire la
schimbările apărute în viaţa lor şi care pot influenţa relaţia cu propriul
copil".
