Investiţii de 400 de milioane de euro, în 15 ani cu Ion Lungu la Primăria municipiului Suceava

·        200 de milioane de lei reprezintă finanţări europene nerambursabile, 86 de milioane de euro au fost atrase în parteneriat public-privat, în centrala pe biomasă din Lunca Sucevei, iar diferenţa provine din fonduri proprii, credite şi alte surse atrase.

·        Lungu a declarat că nu este "disperat să mai fie primar", iar dacă, totuşi, va candida, "în funcţie de aceste multe proiecte" se va putea confrunta cu "orice competitor", deoarece va "avea şi cu ce".

Ion Lungu, primarul municipiului Suceava şi-a făcut ieri, într-o conferinţă de presă, bilanţul celor 15 ani împliniţi la conducerea administraţiei publice locale din reşedinţa de judeţ.

Lungu le-a mulţumit sucevenilor care i-au "acordat încredere", remarcând, însă şi pe generaţia tânără, care, pe diferite căi, ar susţine că municipiul nu se remarcă cu cine ştie ce realizări în această perioadă. "Sigur, nu spun că am răsturnat munţii. Dar, un singur lucru l-am făcut: mi-am pus mintea cu Primăria în aceşti 15 ani şi, de dimineaţă până în seară, am lucrat la Primărie. Sigur, puteam să lucrez mai bine, mai mult, să fac lucruri mai bune, pentru că, atunci când te uiţi în urmă, poţi constata că nu întotdeauna deciziile au fost chiar cele mai bune. Însă, mă deranjează - şi amintesc acest lucru, la 15 ani de mandat -, (...) vin aceste generaţii mai tinere ca spun că nu s-a făcut nimic la Primărie. Eu o să dau, însă, drept exemplu, cele 50 proiecte grupate pe care le-am făcut în aceşti 15 ani", a subliniat edilul-şef sucevean, adăugând că "este dreptul tinerilor" să vină cu "critici pertinente", cu "iniţiative bune". 

Lungu a subliniat că în intervalul 2004-2019, în care a fost primar, în municipiul Suceava s-au făcut investiţii de 400 de milioane de euro, dintre care 200 de milioane de lei reprezintă finanţări europene nerambursabile, 86 de milioane de euro au fost atrase în parteneriat public-privat în centrala pe biomasă din Lunca Sucevei, iar diferenţa provine din fonduri proprii, credite şi alte surse atrase. Dintre multele realizări prezentate de şeful municipalităţii sucevene în aceşti ani enumerăm doar unele cu rezonanţă, precum proiectul ISPA de reabilitare a reţelelor de alimentare cu apă, reţelelor de canalizare şi a staţiilor de tratare-epurare, în valoare de 52 de milioane de euro; iniţierea lucrărilor la cele 3 rute ocolitoare ale reşedinţei de judeţ; reabilitarea Cetăţii de Scaun a Sucevei; amenajarea parcărilor subterane; modernizarea magistralei rutiere centrale; modernizarea iluminatului public cu finanţare elveţiană nerambursabilă; achiziţionarea de biciclete, autoutilitare şi autobuze electrice cu fonduri elveţiene; construirea centralei pe biomasă pentru termoficarea municipiului şi reabilitarea, prin proiectul "Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene" a 40% din punctele termice, cu 25 de milioane de euro valoare a investiţiei. Primarul Lungu a mai menţionat proiectul de modernizarea a serviciului de salubritate menajeră cu platforme moderne îngropate şi semi-îngropate; alimentarea cu apă din sursa Berchişeşti a cartierului Burdujeni-sat şi demararea lucrărilor de introducere a gazelor naturale în acelaşi cartier;  stabilizarea versantului de nord-est al municipiului; construirea a 520 de apartamente ANL şi sociale; finalizarea blocurilor "Kosovo" din tronsonul 20, 21, 22, începute înainte de anul 1990, dar şi construirea cartierelor pentru tineri "Tinereţii" şi "Europa", pe terenuri atribuite în folosinţă gratuită de către Primărie. La toate cele menţionate adăugate sunt modernizarea Bazarului şi a pieţelor agroalimentare; amenajarea sediului Primăriei din Burdujeni; reabilitarea cinematografului "Modern" şi amenajarea Centrul Cultural "Bucovina"; construirea cu fonduri europene a Centrului de conservare a tradiţiilor populare; demararea lucrărilor de creştere a eficienţei energetice a sediului Primăriei; reabilitarea termică a 1.000 de apartamente cu fonduri guvernamentale şi demararea procedurilor pentru încă 4.925; reabilitarea parcurilor din cartierele oraşului şi amenajarea a altora două noi; amenajarea ZoneI de agrement "Tătăraşi"; achiziţionarea celor 30 de autobuze Iveco-Irisbus; reabilitarea podurilor şi pasarelelor de cale ferată din cartierele Burdujeni şi Iţcani; iniţierea procedurilor pentru amenajarea depozitului ecologic de  deşeuri de la Moara; lucrări de investiţii şi de reparaţii în toate unităţile şcolare şi preşcolare; construirea a două grădiniţe noi; construirea de săli de sport noi şi reabilitarea celor existente, precum şi înfiinţarea Teatrului Municipal "Matei Vişniec".

·        "În actualul exerciţiu 2014-2020 lucrurile au mers şi încă merg destul de anevoios", arată edilul-şef sucevean, făcând referire la proiectele europene, menţionând că Primăria "şi-a făcut treaba".  

Primarul Ion Lungu a făcut şi bilanţul celui de al treilea an din mandatul patrulea, în cadrul acestuia fiind remarcate, printre multe altele, demararea construirii podului "Unirii"; licitarea lucrărilor pentru amenajarea cu fonduri europene a sediului Primăriei din Iţcani; licitarea lucrărilor pentru modernizarea ştrandului "Iţcani"; înfiinţarea Asociaţiei "Moldova se Dezvoltă"; depunerea unui proiect pentru amenajarea unui stadion de dimensiuni UEFA; reabilitarea statuii ecvestre a domnitorului Ştefan cel Mare; achiziţionarea activelor TPL de la TASA şi, nu în cele din urmă depunerea proiectului pentru achiziţionarea cu finanţare europeană nerambursabilă de autobuzelor electrice şi obţinerea, de către municipiul Suceava, a Titlului de excelenţă în administraţie pentru iluminat public eficienţă energetică. Pentru anul de mandat 2018-2019, la nerealizări, Ion Lungu a trecut întârzierile în implementarea proiectelor europene, dar pentru care de vină nu este neapărat Primăria. "Noi ne-am făcut lecţiile, mai mergem la Bucureşti, mai semnăm, dar şi astăzi lucrurile merg destul de greu. Comparativ cu exerciţiul financiar 2007-2013, în actualul exerciţiu 2014-2020 lucrurile au mers şi încă merg destul de anevoios", este de părere şeful administrativului sucevean. Cu întârziere are loc şi transferarea Parcului "Şipote" şi Pădurii "Zamca" din proprietatea Romsilva în administrarea Primăriei, cauzată de măsurătorile prilejuite de la faţa locului, cu greu fiind derulat şi programul de asfaltări din reşedinţa de judeţ, mai ales din cauza lipsei de muncitori.  Întrebat dacă va mai candidat pentru un nou mandat de primar, la alegerile locale din iunie 2020, Ion Lungu a declarat că nu este "disperat să mai fie primar", "nefiind în competiţie" cu cineva. "Eu sunt în competiţie doar cu mine şi, în funcţie de aceste multe proiecte - o spun cu modestie - poate să vină orice competitor, deoarece, dacă voi candida, voi avea şi cu ce", a conchis Ion Lungu primarul municipiului Suceava.      

Programul de asfaltări din Suceava este dat peste cap din cauza lipsei muncitorilor

·        "Una dintre marile probleme pe care le avem la ora actuală  este lipsa din România a forţei de muncă cu calificare, iar acesta este doar începutul", susţine primarul Ion Lungu.  

·        Firmele care au adjudecat serviciul de reparare şi întreţinere a infrastructurii rutiere au un buget disponibil de 30 de milioane de lei,  cel mai mare din ultimii 30 de ani.      

Programul de asfaltări din 2019 are neşansa de a nu fi îndeplinit, cu toate că, la început de an, autorităţile administraţiei publice locale din municipiul Suceava anunţau ce mai mare campanie de reparaţii din toate timpurile.    Potrivit primarului Ion Lungu,  în teren ar trebui să se afle 10 formaţii lucru, însă, efectiv, intervenţiile sunt făcute de maxim 5 dintre acestea. Mai mult, una dintre firmele care au câştigat licitaţia pentru întreţinerea şi repararea infrastructurii rutiere din reşedinţa de judeţ este angajată şi în execuţia rutei ocolitoare, pe tronsonul Şcheia-Moara. "Lucrurile nu merg cum aşa trebuie. Firma Autotehnorom - pentru care am tot respectul - s-a întins, lucrând şi la ruta ocolitoare, iar celelalte firme, la fel, au oameni puţini. Ne dorim să avem 10 formaţii la reparaţii, dar lucrăm numai cu 4-5 formaţii", a reliefat primul gospodar al oraşului. Întrebat de ce nu ia măsuri de reziliere a contractelor încheiate cu societăţile în neregulă, Lungu a precizat ieri, într-o conferinţă de presă, că pe fondul crizei de forţă de muncă, aceasta nu ar fi decizia cea mai bună, "întrucât nu există garanţia că se va găsi un constructor mai bun". Şeful municipalităţii sucevene spune că a ridicat această problemă, a împuţinării societăţilor de construcţii, şi în cadrul întâlnirii pe care primarii au avut-o cu premierul Viorica Dancilă, unii dintre aceştia plângându-se că la licitaţiile pentru executarea proiectelor europene  sau a celor PNDL nu se înregistrează măcar câte un singur ofertant. "Putem lua măsuri de reziliere a contractului, dar mâine ar putea veni altă firmă, care să nu aibă nu aibă nici măcar tot atâţia muncitori.  Una dintre marile probleme pe care le avem este lipsa din România a forţei de muncă cu calificare, iar acesta este doar începutul. În România multe licitaţii nu se vor face din această cauză, inclusiv cele pentru proiecte cu fonduri europene", a evidenţiat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Firmele care au adjudecat serviciul de reparare şi întreţinere a infrastructurii rutiere sunt Autotehorom, Florconstruct, SUCT şi ConBucovina, bugetul disponibil pentru 2019 fiind de 30 de milioane de lei,  cel mai mare din ultimii 30 de ani. 

Servicii nelegale de telefonie şi internet în valoare de 7.000 de lei, plătite de Muzeul Bucovinei

·        S-au achitat abonamentele lunare contractate de la un furnizor naţional de servicii, dar care nu au fost repartizate personalului instituţiei, se arată într-un  raport de audit al Camerei Conturi.

Auditorii Camerei de Conturi Suceava au depistat, la Muzeul Bucovinei din reşedinţă de judeţ, abateri de la legalitate şi regularitate privind acceptarea la plată şi decontarea ilegală a serviciilor de telefonie şi internet. Conform Raportului de audit financiar nr. 12476 din 31 mai 2019 al instituţiei sucevene,  în cauză sunt abateri de aproape 7.000 de lei, reprezentând plăţi nelegale efectuate pentru achitarea abonamentelor contractate şi neutilizate în anul 2018. Astfel, conform sursei citate, anul trecut la Muzeul Bucovinei s-au achiziţionat şi achitat, lunar, de la un furnizor naţional, 46 de abonamente de telefonie mobilă şi internet, în condiţiile în care alocate şi utilizate, de către angajaţii instituţiei, au fost doar 26 de abonamente. "Pentru un număr de  20 de abonamente de telefonie şi internet au fost achitate nelegal servicii în valoare de 6.917,33 de lei, reprezentate de abonamentele lunare contractate, dar care nu au fost utilizate, nefiind repartizate personalului unităţii", se arată în raportul Camerei Conturi, în care se menţionează că nerespectarea prevederilor legale privind angajarea, lichidarea, angajarea, ordonanţarea şi plata a fost cauza care a determinat respectivele abateri de la legalitate şi regularitate. Conform auditorilor financiari ai Camerei de Conturi Suceava, consecinţele economico-financiare şi sociale ale abaterii de la legalitate şi regularitate constau în prejudicierea bugetului cu suma de 6.917,33 de lei, prin angajarea şi efectuarea de cheltuieli fără bază legală.  

Din 2016, de la apariţia legii,

 Doar 79 din totalul de 357 de construcţii şcolare din judeţul Suceava sunt securizate la incendii  

·        "Procesul în sine, de obţinere  de autorizaţii de securitate la incendii la unităţile şcolare din judeţ, este unul destul de lent", a explicat col. Costică Gheaţă, şeful ISU, menţionând că nici controalele şi nici asistenţa tehnică de specialitate nu  au dus la rezultate mai bune.     

·        "Trebuie să mărim ritmul demersurilor pentru autorizare, în aşa fel încât în septembrie, când ne facem bilanţul şcolilor neautorizate, să avem o cifră mult mai  bună", a spus prefectul Mirela Adomnicăi.

·        În 2018, s-au solicitat şi obţinut 36 de autorizaţii de securitate la incendii, iar în 2019, până la această dată, la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Suceava  au fost înaintate şi soluţionate 15 dosare de autorizare.

Ritmul depunerii dosarelor de autorizare pe linie securitate la incendii a unităţilor de învăţământ din judeţul Suceava este unul dezamăgitor, în ciuda măsurilor luate pentru a stimula aceste demersuri. Din acest motiv, prefectul Mirela Elena Adomnicăi, a propus ieri, cu prilejul şedinţei Colegiului prefectural, ca, în zilele acestea, la intrarea în vacanţa şcolară, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă să organizeze o întâlnire cu primarii unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ în care încă nu s-au obţinut autorizarea din acest punct de vedere. Şeful instituţiilor desconcentrate în teritoriu crede că prelucrarea informaţiilor şi asistenţa tehnică din partea specialiştilor ar putea grăbi procedurile. "Astfel, această deschidere manifestată în ceea ce priveşte consultanţa acordată înainte de depunerea dosarelor de autorizare va avea loc în timp util, astfel încât problemele care ar fi putut remediate anterior să nu fie o piedică pentru autorizarea ulterioară, când se vine efectiv documentaţia. De asemenea, trebuie - acolo unde mai putem - să mărim ritmul demersurilor pentru autorizare, în aşa fel încât în septembrie, când ne facem bilanţul şcolilor neautorizate, să avem o cifră mult mai mică", a spus reprezentantul Guvernului în teritoriu, Mirela Adomnicăi.

Col. Costică Gheaţă, inspector-şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Bucovina" al judeţului  Suceava a precizat ieri, că autorizarea se face pe fiecare imobil şi nu pe întreaga unitate şcolară, documentele care trebuie depuse la ISU fiind prevăzute în HG nr. 571 din 2016. Potrivit şefului ISU, din punct de vedere statistic, în judeţul Suceava fac obiectul autorizării 357 de edificii sau construcţii din cadrul unităţilor de învăţământ. Din acest din urmă total, autorizaţie au obţinut doar 79, rămânând ca pentru diferenţa de 278 de imobile cu destinaţia respectivă să fie cerută autorizarea în perioada următoare. Pe de altă parte, Gheaţă a menţionat că nu fac obiectul autorizării 507 clădiri din judeţ, fiind vorba, în principal, despre imobile existente, dar la care nu s-a intervenit în ceea ce priveşte realizarea cu lucrări de reabilitare, modernizare sau de altfel, şi pentru care nu se impune autorizaţie de construire. În anul 2018, în judeţul Suceava s-au solicitat şi obţinut 36 de autorizaţii de securitate la incendii, iar în 2019, până la această dată, la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Suceava  au fost înaintate şi soluţionate 15 dosare de autorizare. "Raportat la necesarul la numărul de construcţii care necesită autorizare, se observă o diferenţă destul de mare. Putem concluziona că procesul în sine, de obţinere de autorizaţii de securitate la incendii la unităţile şcolare, este unul destul de lent. Pentru noi este o prioritate, şi am încercat să găsim toate formele de urgentare, plecând de la controale şi terminând cu asistenţă tehnică de specialitate", a explicat col. Costică Gheaţă, şeful ISU, menţionând că o cauză o constituie a întârzierii este şi pierderea unor documente, "piese" obligatorii la dosar.        

Judeţul Suceava îşi reactualizează pachetul de informaţii de importanţă militară

·        Monografia economico-militară este folosită "în caz de forţă majoră", de către instituţiile publice cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, demersul având drept scop menţinerea "cât mai completă şi mai exactă" a datelor în cauză.  

Consiliul Judeţean Suceava reanalizează monografia economico-militară a judeţului, un proiect de hotărâre privind  reactualizarea documentaţiei fiind pe ordinea de zi a şedinţei ordinare din această lună a deliberativului. Consiliul Judeţean are atribuţii în domeniul pregătirii teritoriului pentru apărare, monografia astfel întocmită şi modificată fiind pusă la dispoziţia Centrului Militar Judeţean. Actualizarea este „o obligaţie care se subsumează efortului naţional de protecţie a teritoriului pentru cazurile de forţă majoră”, iar potrivit expunerii de motive la proiectul de hotărâre, monografia reactualizată cuprinde date şi informaţii referitoare la principalele elemente geografice şi de infrastructură, resursele materiale, energetice şi umane, utile forţelor sistemului naţional de apărare, din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale, pentru asigurarea ordinii publice şi securităţii naţionale, prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă şi de criză, precum şi pentru sprijinul acordat naţiunii gazdă, pe fondul acţiunilor comune cu statele membre NATO şi cu cele partenere. Monografia economico-militară conţine printre altele, informaţii referitoare la reţeaua hidrografică, fondul forestier, reţelele rutiere, reţelele de cale ferată, reţelele de comunicaţii, reţelele de energie electrice, operatorii economici, locurile de depozitare, unităţile de asistenţă medicală, conductele magistrale de transport, porturile şi aeroporturile, fondul de adăpostire şi sistemul de protecţie în situaţii de urgenţă. În conformitate cu reglementările privind protecţia informaţiilor, Monografia economico-militară intră în categoria documentelor "secret de serviciu", acces la acestea având persoanele deţinătoare de autorizaţii, inclusiv membrii Comisiei de apărare a Consiliului Judeţean, în baza unei autorizări speciale. Monografia economico-militară a fost aprobată prin HCJ nr. 88 din 2012, este reactualizată anual, în 2016 fiind "refăcută complet" şi consacrată prin HCJ nr. 83.  Monografia economico-militară este folosită "în caz de forţă majoră", de către instituţiile publice cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale. Proiectul monografie este întocmit o dată la 4 ani, se reactualizează anual, până la sfârşitul semestrul întâi, urmărindu-se "menţinerea pachetului de informaţii de importanţă militară pentru judeţul Suceava, cât mai complet şi mai exact".          

Salariile brute calculate eronat pentru şefii de centre şi cei de servicii din asistenţa socială suceveană

·        Anul trecut au fost achitate nelegal drepturi de 43.381 de lei, cauzele constând în nerespectarea prevederilor referitoare la salarizarea din fonduri publice, cât şi în funcţionarea necorespunzătoare a controlului intern la unităţilor respective.

La Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului Suceava, auditorii Camerei de Conturi Suceava au constatat, la categoria "Cheltuieli de personal", existenţa unor situaţii în care veniturile salariale lunare acordate şi acceptate la plată au fost mai mari decât cele legale, cauza constând în nerespectarea condiţiilor de stabilire a cuantumul sporului pentru condiţii de muncă. Potrivit Raportului de audit din 31 mai 2019, verificările au vizat perioada decembrie 2017-decembrie 2018, oprindu-se asupra domeniului de activitate al familiei ocupaţionale de funcţii bugetare "Sănătate şi asistenţă socială". Cu acest prilej, controlorii au descoperit că la categoria de personal şefi de centre sau şefi de servicii, prin majorarea cu 25% a veniturilor salariale, s-a depăşit grila din 2022, "salariile de bază fiind limitate şi stabilite, începând cu data de 1 aprilie 2018, la nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022". De asemenea, auditorii Camerei de Conturi au constatat că, pentru intervalul ianuarie-decembrie 2018, cuantumul sporului pentru condiţii de muncă a fost stabilit în mod eronat, prin aplicarea majorării cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, rezultând un cuantum mai mare decât cel legal, fără a fi respectat regulamentul cadru, care prevede determinarea cuantumului prin aplicarea cotei procentuale asupra salariului de bază stabilit în grilă. "În concluzie, salariile brute ale personalului care ocupă funcţii specifice (...) au fost stabilite şi calculate eronat, prin neaplicarea corectă a cotei procentuale aferentă sporului pentru condiţii de muncă asupra salariului de bază din luna respectivă". Drept urmare, în anul 2018 au fost angajate, lichidate, ordonanţate şi plătite nelegal drepturi salariale în sumă de 43.381 de lei. "Cauzele şi împrejurările care au condus la acordarea în mod nelegal a unor drepturi salariale şi indemnizaţii se datorează, în principal, nerespectării prevederilor actelor normative aplicabile în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, precum şi funcţionării necorespunzătoare a sistemului de control intern", rezultă din auditul financiar al Camerei de Conturi.  Conform Raportului de audit, consecinţa abaterii o constituie prejudicierea bugetului ordonatorului terţiar de credite cu 44.357 de lei, dintre care 21.864 de lei sunt exoneraţi de la plată, în temeiul Legii nr. 78 din 2018, iar 22.493 de lei vor fi recuperaţi de la persoanele în cauză, aceste drepturi fiind acordate după intrarea în vigoare a Legii nr. 78 din 2018, respectiv la 31 martie 2018, şi reprezintă plăţi efectuate fără bază legală.     

Comercianţii suceveni nu vor fi autorizaţi decât după achitarea integrală a obligaţiilor către bugetul local

·        Măsura este introdusă pe fondul gradului scăzut de colectare a veniturilor, dar şi al necesităţii identificării de noi modalităţi de recuperare a debitelor de la contribuabili.

·        Autorizaţiilor pentru desfăşurarea activităţilor comerciale se va face doar după onorarea de către solicitanţi a impozitelor, taxelor, amenzilor, chiriilor, redevenţelor,  precum şi a altor obligaţii.

Regulamentul de autorizare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă pe raza municipiului Suceava, aprobat prin HCL nr. 174 din 2013 suferă modificări. La art. 11, acesta prevede condiţiile care, în vederea obţinerii autorizaţiilor, trebuie îndeplinite de către viitorii comercianţi, unul dintre imperative fiind cele privind obligaţia de a face dovada achitării taxei de ecologizare. Completarea prevederilor Regulamentului are loc după ce Direcţia "Buget, contabilitate şi fiscalitate" din cadrul executivului local a venit cu propunerea introducerii, la articolul amintit, a obligaţiei agenţilor economici care solicită autorizaţii de fi la zi în ceea ce priveşte achitarea obligaţiilor legale către bugetul Sucevei. "Dat fiind gradul scăzut de colectare a veniturilor la bugetul local al municipiului Suceava, precum şi faptul că trebuie identificate noi modalităţi de recuperare a debitelor şi creanţelor pe care contribuabilii persoane fizice şi persoane juridice le datorează, este necesară modificarea Regulamentului, astfel încât una dintre condiţiile emiterii autorizaţiilor pentru desfăşurarea activităţilor să fie achitarea integrală a tuturor obligaţiilor de plată restante către bugetul local respectiv a impozitelor, taxelor amenzilor, chiriilor, redevenţelor,  precum şi a altor venituri", se evidenţiază în expunerea de motive a propunerii legislative aflate pe ordinea de zi a întrunirii lunare ordinare a legislativului municipal sucevean. Pentru obţinerea autorizaţiei de la compartimentul specializat, la art. 11 al Regulamentului de autorizare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă pe raza municipiului Suceava sunt incluse şi alte condiţii cărora potenţialul comerciant va trebui să se conformeze. Astfel, cei care vor se autorizeze vor face - cu documentele de urbanism - dovada deţinerii legale a spaţiului, noii operatori economici fiind obligaţi să utilizeze mobilier urban agreat de Primărie. Totodată, comercianţii în cauză nu vor prejudicia activitatea spaţiilor învecinate, fiindu-le interzis să exercite simultan comerţ cu ridicata şi comerţ cu amănuntul în aceeaşi structură de vânzare. În cele din urmă, solicitanţii de autorizaţie sunt obligaţi să facă dovada concordanţei dintre desfăşurarea exerciţiului comercial în structura de funcţionare cu conţinutul certificatului de urbanism sau al autorizaţiei de construire, după caz.  

Premii de până la 3.000 de lei din bugetul local sucevean pentru performanţe la învăţătură şi în sport

·        "Premierea elevilor, tinerilor şi sportivilor constituie o modalitate de recunoaştere a efortului depus de aceştia la promovarea imaginii municipiului Suceava", se arată în proiectul de hotărâre de CL privind recompensarea rezultatelor deosebite.

Primăria şi Consiliul Local ale municipiului Suceava acordă premii elevilor şi sportivilor din unităţile de învăţământ, cluburi ale elevilor, centre culturale, cluburi sportive şi asociaţii sportive de pe raza reşedinţei de judeţ, care obţin rezultate deosebite la învăţătură, olimpiade şcolare naţionale, concursuri, competiţii sportive, pentru performanţă ştiinţifică sau la alte acţiuni naţionale şi internaţionale. Conform unui proiect de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei ordinare din luna iunie a Consiliului Local, în anul în curs urmează a fi premiate performanţele din anul şcolar încheiat, pentru rezultatele superioare la învăţătură, elevii clasaţi pe locul I la nivelul unei unităţi de învăţământ urmând a primi câte 500 de lei, cei de pe locul al II-lea câte 300 de lei, iar cei de pe poziţia a III-a câte 200 de lei fiecare. Pentru faza naţională a olimpiadelor şcolare, concursurile şi competiţiile naţionale şi cele internaţionale, recompensaţii cu medalii de aur se vor bucura, din bugetul local, de câte un premiu în valoare de 3.000 de lei. Competitorii care au luat medalii de argint vor fi premiaţi de autorităţile locale cu câte 2.500 de lei, iar cei care au obţinut medalii de bronz vor primi câte 2.000 de lei. În cazul echipelor de 1-5 sportivi, echipa, per ansamblu, va lua premiul corespunzător medaliei obţinute. În cazul echipei cu 6 până la 10 sportivii,  valoarea premiului corespunzătoare medaliei se dublează, în timp ce echipele cu mai mulţi de 10 membri vor beneficia de valoarea nominală triplată a premiului. Premierea se va desfăşura într-un cadru festiv, în şedinţa ordinară din luna decembrie a Consiliului Local. "Premierea elevilor, tinerilor şi sportivilor constituie o modalitate de recunoaştere a efortului depus de aceştia la promovarea imaginii municipiului Suceava, cât şi a valorilor educaţionale, prin rezultatele excepţionale obţinute la învăţătură, olimpiade şcolare, concursuri naţionale şi internaţionale", se arată în proiectul Regulamentului    privind acordarea de premii elevilor, tinerilor şi sportivilor cu rezultate deosebite. 

Pericol de toxiinfecţii alimentare!

·        Inspectorii sanitari veterinari vor confisca, denatura şi distruge produsele de origine animală alterate ori depreciate.

·        Şeful DSVSA, dr. Dănuţ Corneanu, recomandă cumpărăturile din unităţi autorizate, cu produse controlate şi depozitate în condiţii corespunzătoare de temperatură şi igienă.

În perioadele cu temperaturi ridicate, inspectorii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava  se vor asigura că agenţii economici vor evita vânzarea produselor în locuri sau spaţii care nu asigură temperaturi şi condiţii de igienă corespunzătoare. Potrivit unui comunicat de presă al instituţiei sucevene, lucrătorii DSVSA vor controla condiţiile de manipulare, depozitare şi transportare ale produselor perisabile, în mod special, ale cărnii preparate, cărnii tocate, peştelui, ouălor, laptelui şi produselor din lapte. Directorul executiv Dănuţ Corneanu atrage atenţia asupra faptului că punerea în consum a "cărnurilor" care nu sunt inspectate, ştampilate şi certificate sanitar veterinar este interzisă, controlorii DSVSA urmând a confisca, denatura şi distruge produsele de origine animală care s-au alterat ori depreciat în timpul transportului, distribuţiei, depozitării sau comercializării. În scopul evitării toxiinfecţiilor alimentare, Direcţia  Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentară Suceava recomandă populaţiei ca, în perioadele cu temperaturi ridicate, să acorde atenţie modului în care păstrează sau prepară alimentele, cât şi a locurilor de unde acestea sunt cumpărate. Dr. Dănuţ Corneanu, recomandă consumatorilor să meargă la cumpărături doar în unităţi înregistrate sau autorizate, în care li se oferă garanţia unor produse sigure, controlate sanitar veterinar şi depozitate în condiţii corespunzătoare de temperatură şi igienă. Dr. Corneanu spune că este bine ca imediat după cumpărare, alimentele de origine animală se fie introduse în frigider. Potrivit şefului DSVSA, carnea refrigerată, laptele, produsele din lapte şi ouăle se păstrează la o temperatură cuprinsă între 0˚C şi +4˚Ceslius, separat în funcţie de categoria de produs, carnea fiind congelată urmând a fi menţinută la o temperatură cât mai scăzută, respectiv una sub -12˚Celsius. Nu în cele din urmă, directorul executiv Dănuţ Corneanu îi îndeamnă pe consumatori să ambaleze separat alimentele care urmează a fi păstrate în frigider, să păstreze alimentele gătite în recipiente acoperite, produsele decongelate vor fi fie recongelate, în timp ce alimentele alterate vor fi îndepărtate, întrucât pot fi o sursă de contaminare pentru celelalte alimente. Nu în cele din urmă,  înainte de fi depozitate în frigider ori a fi consumate, fructele şi legumele trebuie bine spălate. Neregulile în domeniul siguranţei alimentelor pot fi sesizate la DSVSA, formând numărul 0230 522.848, la numerele de telefon afişate la sediul circumscripţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor oficiale, precum şi la telverde  0800.826.787.

Cincisprezece locuinţe ANL au fost părăsite de către chiriaşi 

·        Familiile în cauză şi-au construit case ori şi-au achiziţionat apartamente de pe piaţa imobiliară liberă.

Mai multe apartamente şi garsoniere din municipiul Suceava au rămas neocupate odată cu achiziţionarea de pe piaţa liberă a unei locuinţe proprietate personală de către familiile care au fost beneficiare ale unor locuinţe ANL. Unităţile de locuit construite cu fonduri guvernamentale au fost eliberate ca urmare a faptului că familiile în cauză nu au mai putut confirma în totalitate criteriile restrictive prevăzute de Legea nr. 152 din 1998, în speţă criteriul nr. 2 referitor la nedeţinerea unei locuinţe proprietate personală. Din totalul de 15 locuinţe rămase fără chiriaşi, 11 garsoniere şi 2 apartamente cu câte 2 camere se află pe strada "Putna", din cartierul Burdujeni, iar o altă garsonieră şi încă 1 apartament cu 2  două camere, pe strada "Pictor Şerban Rusu Arbore".  Conform unei informări, cheile respectivelor unităţi de locuit au fost predate Biroului "Evidenţa şi administrarea imobilelor de locuit", apartamentele şi garsonierele urmând fi repartizate solicitanţilor de lista de priorităţi întocmită de compartimentul specializat al Primăriei. 

Conform legislaţiei în vigoare, titularul cererii de repartizare a unei locuinţe pentru tineri, destinată închirierii, trebuie să fie major, de până la 35 de ani la data  înaintării solicitării, însă unitatea de locuit va fi primită doar în cel mult 12 luni de la împlinirea acestei vârste. Este obligatoriu ca beneficiarul să fie ocupant al unui loc de muncă, iar acesta, precum şi ceilalţi membri ai familiei, trebuie să nu mai fi deţinut o altă locuinţă proprietate sau să aibă o locuinţă cu chirie în municipiul Suceava ori la o distanţă mai mică de 10 km faţă de urbea reşedinţă, proprietate de stat sau a Primăriei. De asemenea, este obligatoriu ca solicitantul să îşi desfăşoare activitatea în Suceava sau în localităţi limitrofe aflate la maxim 10 km de municipiul amintit. Pe de altă parte, apartamentele şi garsonierele construite prin Programul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe vor putea fi vândute titularilor contractelor de închiriere, numai la solicitarea acestora, după expirarea unui an de închiriere neîntreruptă, fără ca vânzarea să fie condiţionată de vârsta solicitatului. Pentru ca tranzacţia să aibă loc, venitul pe membru de familie, la data perfectării contractului, nu va depăşi 100% din salariul mediu pe economie. Pe de altă parte, titularul contractului de închiriere şi, după caz, soţul, soţia, copiii sau alte persoane aflate în întreţinere, nu trebuie să aibă o altă locuinţă proprietate, inclusiv casă de vacanţă, cu excepţia cotelor părţi, dacă acestea din urmă nu depăşesc suprafaţa utilă de 37 de metri pătraţi.

Nicolai George Turturean, fost director al CCH, cetățean de onoare al municipiului Suceava 

Autorităţile administraţiei publice locale vor conferi dr. ing. Nicolai George Turturean titlul de Cetăţean de onoare al municipiului Suceava. Un proiect de hotărâre în acest sens va fi supus aprobării deliberativului municipal în şedinţa ordinară care are loc  joi, iar potrivit expunerii de motive semnate de primarul Ion Lungu şi viceprimarul Lucian Harşovschi, născut în Pătrăuţi, pe 18 martie 1930, Nicolai George Turturean, fost director al Combinatului de Celuloză şi Hârtie şi Fibre Artificiale Suceava, "a continuat să lucreze în cercetare chiar după îndeplinirea vârstei de pensionare, în calitate de consilier tehnic, cu mare experienţă în domeniu". Nicolai George Turturean a urmat clasele primare în satul său natal, după care cursurile Liceului "Ştefan cel Mare" Suceava, iar în 1955 le-a absolvit pe cele ale Facultăţii de Chimie Industrială a Institutului Politehnic din Iaşi. În intervalul 1955-1963, noul cetăţean de onoare al municipiului Suceava s-a afirmat şi remarcat în calitatea de inginer, şef de secţie, inginer-şef şi director al fabricii de Hârtie şi Celuloză "Letea" Bacău, iar mai apoi ca director general în Ministerul Industrie Petrolului şi Chimiei, coordonând, între anii 1963-1970, Departamentul de Celuloză şi Hârtie. Începând cu anul 1970 şi până în 1994, Nicolai George Turturean a ocupat  funcţia de director al Combinatului de Celuloză şi Hârtie şi Fibre Artificiale Suceava, una dintre cele mai mari unităţi de acest fel din România. Conform Regulamentului privind acordarea titlului de Cetăţean de onoare al municipiului Suceava, acest titlu poate fi  atribuit "unor înalte personalităţi ştiinţifice, culturale, sportive şi politice care, prin activitatea lor socio-profesională, au contribuit la realizarea unor legături ştiinţifice, culturale sau economice cu efecte favorabile municipiului Suceava". Totodată, titlul poate fi conferit şi "celor care, prin activitatea lor cotidiană, creează în ţară sau peste hotare o imagine deosebită municipiului şi României, având ca rezultate realizarea unor puternice legături economico-sociale sau de alte natură, în beneficiul cetăţenilor comunităţii respective".                   

PSD Suceava reclamă repartizarea "partinică, inacceptabilă" a  unei sume de peste 28 de milioane de lei aflate la dispoziţia Consiliului Judeţean   

·        Este "o repartiţie care defavorizează clar primăriile social-democrate în favoarea mai mult decât evidentă a primăriilor conduse de liberali", reclamă, printr-un comunicat de presă, organizaţia judeţeane a PSD.

·        "Urmare a centralizării informaţiilor obţinute, a rezultat un necesar de finanţare de aproximativ 10 ori mai mare decât suma totală de repartizat", se arată în expunerea de motive la proiectul de hotărâre, în care se accentuează că repartizarea are loc în baza solicitărilor provenite din teritoriu.     

Plenul consilierilor judeţeni suceveni va delibera, în şedinţa ordinară din săptămâna aceasta asupra repartizării, către comunele, oraşele şi municipiile din judeţul Suceava, a sumei de 28,49 de milioane de lei. Fondul a fost constituit la nivelul Consiliului Judeţean în conformitate cu Legea bugetului de stat pe 2019, în corelaţie cu valoarea însumată a impozitului pe venit care ar urma să se încaseze la nivel naţional în acest an. În vederea distribuirii efective, executivul judeţean a cerut fiecăreia dintre unităţile administrativ-teritoriale sucevene să întocmească şi să înainteze un necesar pentru susţinerea proiectelor de dezvoltare locală, dar şi a programelor de infrastructură cu participare financiară locală. Respectivul necesar include, de asemenea, şi "cheltuielile de funcţionare pe care acestea, în mod justificat, nu le pot finanţa din veniturile proprii şi din sume defalcate taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale". Astfel, dosarele de fundamentare a necesarului a inclus denumirea, valoarea proiectelor, contractele de finanţare şi hotărârile de consiliu prin care au fost aprobate; perioada de implementare a programelor şi sumele necesare pentru anul 2019, care nu pot fi obţinute din credite sau asigurate din resurse proprii. În ceea ce priveşte necesarul pentru asigurarea funcţionării, comunele, oraşele şi municipiile din judeţ au depus la Consiliul Judeţean informaţii referitoare la execuţia bugetară pe anul 2018; excedentul cumulat la finale anului trecut; bugetul aprobat pentru anul 2019; execuţia bugetară la 31 mai 201, precum şi cheltuielile pentru anul 2019 neînscrise în bugete din cauza lisei resurselor financiare. "Urmare a centralizării informaţiilor obţinute, a rezultat un necesar de finanţare de aproximativ 10 ori mai mare decât suma totală de repartizat",  se arată în expunerea de motive la proiectul de hotărâre. Conform proiectului de repartizare, din totalul de 5,5 milioane de lei alocat municipiilor, Suceava, cu primar PNL, nu primeşte niciun ban, cea mai mare sumă, una de 2,5 milioane de lei fiind orientată către Cîmpulung Moldovenesc, localitate cu administraţie PNL. Pentru oraşele judeţului este prevăzută suma de 6,6 milioane de lei, Gura Humorului urmând a se bucura de 1,4 milioane de lei de lei, iar Siret, de 1,3 milioane de lei, ambele fiind conduse de edili-şefi liberali. Celelalte oraşe vor avea parte de câte o repartizare cuprinsă între 300.000 de lei şi 600.000 de lei fiecare. De cealaltă parte, pentru 72 de comune se împarte un total de 16,39 de milioane de lei, cea mai mare alocare, una de 500.000 de lei fiind prevăzută pentru Cârlibaba, cu primar PNL. Putna, comună tot liberală urmează în top cu 400.000 de lei, în timp ce nu mai puţin de 26 de primării vor avea parte de câte 100.000 de lei fiecare. Printr-un comunicat de presă, organizaţia judeţeană a Partidului Social Democrat semnalează că proiectul de hotărâre al Consiliului Judeţean Suceava defavorizează unităţile teritorial-administrative cu primari social-democraţi. "(...) într-o manieră partinică, inacceptabilă, dar din nefericire specifică lui, preşedintele Gheorghe Flutur a repartizat către localităţi sumele aflate la dispoziţia sa - o repartiţie ce defavorizează clar primăriile social-democrate în favoarea mai mult decât evidentă a primăriilor conduse de liberali", se precizează în comunicatul de presă al PSD Suceava.

Unsprezece milioane de lei pentru modernizarea Pieţei Mici  

·        Lucrările se vor desfăşura pe durata anilor 2019 şi 2020, incluzând amenajarea unei parcări subterane cu 59 de locuri şi construirea unei hale închise cu panouri şi tâmplărie termopan, pentru un comerţ civilizat, în conformitate cu cerinţele europene.   

·        "Se asigură spaţiu suficient pentru vânzarea produselor agroalimentare şi a celor nealimentare, atât la mese, cât şi în spaţii închiriate comercianţilor", se precizează în expunerea de motive la proiectul de hotărâre de Consiliul Local privind aprobarea investiţiei.

Studiul de fezabilitate şi indicatorii tehnico-economici referitori la construirea unei hale cu parcare subterană în Piaţa agroalimentară "George Enescu" din municipiul Suceava ajunge pe masa Consiliului Local, în şedinţa din ordinară această săptămână. "Această investiţie tratează un obiectiv de larg interes pentru populaţia municipiului Suceava, respectiv modernizarea Pieţei agroalimentare <George Enescu>, cât şi asigurarea unui comerţ civilizat, în conformitate cu cerinţele europene", se arată în expunerea de motive la proiectul de hotărâre. Valoarea investiţiei este apreciată la circa 11 milioane de lei, împărţită pe durata anilor 2019 şi 2020. În prima etapă, cea de anul acesta, prevăzute sunt lucrările de rezistenţă aferente parcării subterane cu 59 de locuri, cât şi cele de la parter şi acoperiş, inclusiv de la instalaţiile de alimentare cu energie electrică, instalaţiile de apă, instalaţiile de încălzire şi instalaţiile sanitare. Etapa a doua este cea din anu,l viitor, programate fiind lucrările "închiderilor perimetrale" adică a montării de pereţi şi ferestre, dar şi de finalizare a instalaţiilor, inclusiv a celor de ventilaţie. Afectată este o suprafaţă de teren de 2.361 de metri pătraţi, soluţia tehnică fiind aceea a realizării unei parcări subterane cu acces auto şi pietonal din strada "Saturn", precum şi cu acces la aleea comercială, însă în acest din urmă caz doar pentru pietoni. La parcare se adaugă o suprastructură constând într-un modul funcţional unitar acoperit şi închis cu panouri izolatoare şi tâmplărie termopan. "Se asigură spaţiu suficient pentru vânzarea produselor agroalimentare şi a celor nealimentare, atât la mese, cât şi în spaţii închiriate comercianţilor", se precizează în expunerea de motive la proiectul de hotărâre de Consiliul Local, în care se mai menţionează că pentru noul obiectiv respectate sunt cerinţele de securitate la incendii, dar şi normele sanitare şi de igienă. La începutul primăverii, primarul Ion Lungu spunea că autorităţile administraţiei locale vor intra într-un parteneriat cu comercianţii care deţin spaţii exclusiv în zona destinată producătorilor agricoli, mai puţin cu cei de pe Aleea comercială, care au trecut printr-o etapă anterioară de modernizare. „Aceştia au contract până în 2021, de ceea vom face o asociere în care vor veni cu partea lor de finanţare la valoarea totală a investiţiei”, a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei, opinând că toate lucrările vor fi gata până la încheierea actualului său mandat, adică până în iunie 2020.      

Scutire de impozite şi taxe pe clădiri şi terenuri pentru luptătorii în Revoluţie

·        Exceptarea de la plată ar urma să se acorde integral pentru cota-parte din dreptul de proprietate a luptătorilor în cauză, precum şi pentru cota-parte a aflată în proprietatea soţie ori a soţului acestora, după caz.

Autorităţile administraţiei publice locale din municipiul Suceava intenţionează să acorde scutire de la plata impozitului sau taxei pe teren, precum şi de la a celei a impozitului şi taxei pe teren, datorate de către persoanele care au calitatea de luptător pentru victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989. Propunerea legislativă aparţine edilului-şef Ion Lungu, care spune că primit mai multe cereri de la potenţialii beneficiari a acestei facilităţi prevăzute de reglementările legale în vigoare. "Luând în considerare solicitările contribuabililor persoane fizice care au calitatea de luptători pentru victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, consider că este oportună acordarea  scutirii la plata impozitului sau taxei pe clădiri şi a impozitului sau taxei pe teren pentru această categorie de persoane", arată Ion Lungu primarul municipiului reşedinţă de judeţ, în expunerea de motive la proiectul de hotărâre aflat pe ordinea de zi a şedinţei  ordinare lunare a Consiliului Local. Conform acestuia din urmă, contribuabilii care vor cere scutirea de la plata impozitelor sau taxelor în cauză vor trebui să facă dovada calităţii de luptător pentru victorie Revoluţiei din Decembrie 1989. Potrivit propunerii legislative, scutirea ar urma să se acorde integral pentru cota-parte din dreptul de proprietate a luptătorilor în cauză, precum şi pentru cota-parte a aflată în proprietatea soţie ori a soţului acestora, după caz.     

Judeţul Suceava, pe locul al zecelea în ţară la tranzacţii imobiliare  

·        Pe poziţia întâi din acest punct de vedere se plasează municipiul Bucureşti, cu 34.525 de case, terenuri şi apartamente, ultimul clasat fiind judeţul Olt, cu un total de 537 de vânzări-cumpărări de imobile.

Judeţul Suceava ocupă poziţia a zecea la nivel naţional din punctul de vedere al dinamicii tranzacţiilor cu imobile în anul 2019. Conform unei analize a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), în intervalul 1 ianuarie-31 mai, în judeţul Suceava au fost înregistrate 5.305 de vânzări-cumpărări de imobile, pe locul întâi din acest punct de vedere plasându-se municipiul Bucureşti, cu 34.525 de tranzacţii, urmat de judeţul Ilfov, cu 17.593 şi judeţul Cluj, cu 11.521 de asemenea operaţiuni. După Suceava, în clasament se situează judeţul Dolj, cu 5.144 de vânzări de imobile, Mureş, cu 4.553 şi Galaţi cu 4.271 de tranzacţii. Pe ultimul din punctul de vedere al numărului tranzacţiilor imobiliare din primele 5 luni ale anului 2019 se regăseşte judeţul Olt cu un total de 537 de vânzări-cumpărări de imobile. Potrivit ANCPI, în luna mai 2019, la nivelul întregii ţări au fost vândute 44.456 de imobile, cu 3.645 mai multe faţă de luna aprilie 2019. Numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivel naţional, în luna mai a acestui an, este cu 14.338 mai mic faţă de perioada similară a anului trecut. În luna mai 2019, cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate în București-7.815, Ilfov-4.175 şi Cluj-2.335. Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute în perioada la care facem referire sunt Alba-247, Gorj-245, Olt - 96. În judeţul Suceava, în luna mai anului 2019 a fost consemnat un total de 1.176 de tranzacţii imobiliare, dintre care 198 cu terenuri agricole extravilane, 32 cu terenuri neagricole extravilane, 299 de terenuri intravilane cu construcţii, 510 de terenuri intravilane fără construcţii, la toate acestea adăugându-se 137 de unităţi individuale. Judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în cea de-a cincia lună a anului 2019 sunt Timiș-666, Dolj-554 şi Teleorman-460. Numărul ipotecilor, la nivel naţional, în luna mai 2019, a fost de 23.339, cu 6.498 mai mic faţă de luna mai 2018. Cele mai multe operaţiuni de acest fel au fost înregistrate, luna trecută, în Bucureşti-6.336, Ilfov-2.350 şi Cluj-1.210. La polul opus, se află judeţele Harghita-78, Gorj-62 şi Sălaj-47. Conform analizei Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în judeţul Suceava a fost înregistrat un total de  374 de ipoteci, număr egal cu cel din judeţul Sibiu.  

AJOFM Suceava, angrenată într-un amplu proiect pentru angajarea tinerilor fără educaţie şi loc de muncă

·        Proiectul în valoare de peste 57 de milioane de euro, urmăreşte reducerea reticenţei la încadrarea tinerilor "NEETs", fără experienţă de muncă, fiind implementat în 22 de judeţe ale ţării.

·        "NEET" este acronimul pentru "Not in education, employment or training", respectiv pentru tineri cu handicap, cei proveniţi din zone izolate, tinerii cu nivel scăzut de studii sau cu un venit redus, precum şi pentru foşti şomeri ori cei cu părinţi divorţaţi.

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Suceava este partener în Proiectul "Activare şi mobilitate tineri NEETs". Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU) 2014-2020 şi este implementat de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), pentru o perioadă de 60 de luni, începând cu jumătatea lunii mai 2019. Proiectul se subscrie obiectivului de asigurare a integrării durabile pe piaţa muncii a tinerilor NEETs, în scopul creşterii ocupării tinerilor care nu au un loc de muncă, celor care nu sunt cuprinşi într-o formă de educaţie sau care nu urmează cursuri de formare profesională. Totodată, urmărită este reducerea reticenţei angajatorilor de a angaja tineri fără experienţă de muncă. Prin acest proiect, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă îşi propune să contribuie la susţinerea ocupării a 11.146 de tineri NEETs șomeri, cu vârsta între 16 şi 24 ani, cu domiciliul sau reşedinţa în regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Vest şi Centru, înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă. În acest sens, ANOFM va acorda subvenţii angajatorilor care încadrează tineri NEETs pe durată nedeterminată, iar pentru a stimula încadrarea în muncă, dar şi mobilitatea, beneficiari de prime vor fi tinerii din grupul ţintă. De precizat este faptul că "NEET" este acronimul pentru "Not in education, employment or training", în această categorie putând fi cuprinşi tineri cu handicap, cei proveniţi din rândul imigranţilor sau din zone izolate, tinerii cu nivel scăzut de studii sau cu venit redus în familie, respectiv cei cu părinţi divorţaţi, dar şi tinerii care au fost şomeri. Proiectul "Activare şi mobilitate tineri NEETs" se implementează la nivelul Agenţiei Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi al agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă din judeţele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu, Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui, Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș. Bugetul total al proiectului este de circa 57,12 milioane de euro, dintre care aproximativ 48,55 de milioane de euro sunt cheltuieli nerambursabile.

Judeţul Suceava, pe locul al paisprezecelea la cadastrarea gratuită   

·        În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, fruntaş este Vaslui, cu 55.191 de imobile înregistrate sistematic, Suceava fiind pe poziţia a doua, cu 31.240 de imobile, după care vine  Bacău, cu 20.706 de imobile, urmat la mare distanţă de Iaşi, cu 9.967 de imobile, Neamţ-6.633 de imobile şi Botoşani-4.811 imobile. 

Suceava se află printre judeţele în care Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară (PNCCF) se încadrează în graficele stabilite, desfăşurându-se în bune condiţii. Cel puţin aşa rezultă dintr-o analiză a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) privind înregistrarea sistematică în perioada 2017-2019, potrivită căreia judeţul Suceava se află pe poziţia a paisprezecea în ţară din punctul de vedere al lucrărilor la nivel de unitate administrativ-teritorială. Este vorba despre un total de 31.240 de imobile înregistrate în cadastrul general până pe data de 16 iunie 2019, înaintea judeţului Suceava fiind Olt, Galaţi, Dolj, Teleorman, Tulcea, Vaslui, Dâmboviţa, Timiş, Alba, Arad, Gorj, Buzău şi Bihor.  În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, primul loc este ocupat de Vaslui, cu 55.181 de imobile înregistrate sistematic. După Suceava vine Bacău, cu 20.706 de imobile, urmat la mare distanţă de Iaşi, cu 9.967, de imobile, Neamţ-6.633 de imobile şi Botoşani-4.811 imobile.  În 2019 a început cea de a cincia etapă de finanţare a lucrărilor de cadastru general. În cadrul acesteia, pentru anul în curs, în judeţul Suceava, erau înregistrate 93 de cereri pentru finanţarea lucrărilor de cadastru, cu o valoarea totală de 12,78 de milioane de  lei. În 2019, fiecare unitate administrativ-teritorială poate beneficia 160.000 de lei pentru înregistrarea gratuită a proprietăţilor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, faţă de 155.000 de lei în 2018, 150.000 de lei în 2017 şi 135.000 de lei în 2016. Potrivit legii, la înregistrare au prioritate sectoarele cadastrale care cuprind terenuri aferente proiectelor de infrastructură de interes naţional şi terenuri agricole subvenţionate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Pentru a beneficia de fondurile alocate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), primăriile care semnează contracte de finanţare cu OJCPI trebuie să găsească prestatori până în luna august 2019.

Obiectivul principal al PNCCF este înregistrarea gratuită a tuturor imobilelor din România - terenuri, clădiri şi apartamente - în Sistemul Integrat de Cadastru şi Carte Funciară.  Programul este finanţat din veniturile proprii ale ANCPI  cu peste 4 miliarde de lei, dar şi din fonduri externe obţinute prin Programul Operaţional Regional (POR), în valoare de peste 300 de milioane de euro. De asemenea, în cadrul acestui program, o altă sursă de finanţare poate fi bugetul local al primăriilor.

Prime pentru absolvenţii care se angajează

·        Sprijinul financiar este de 1.500 lei, prima tranşă de 750 de lei acordându-se la încadrare, iar diferenţa după 1 an de la angajare.

Absolvenții instuțiilor de învățământ și ai școlilor speciale din  promoția 2019, care se înregistrează la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava şi se angajează în termen de 60 de zile de la data absolvirii beneficiază de prima de inserție. Dănuț Mihai Burgheaua, director executiv AJOFM Suceava, precizează că prestația este destinată stimulării inserției pe piața muncii a tuturor absolvenților care se angajează cu normă întreagă pentru o perioadă mai mare de 1 an, sprijinul financiar având valoarea de 1.500 lei. Cea dintâi tranşă a primei, una de 750 de lei, se acordă la încadrare, iar diferenţa după 1 an de la angajare. "Recomandăm absolvenților ciclului superior al liceului, care doresc să înceapă cariera profesională și caută un loc de muncă, să se înregistreze în evidențele AJOFM Suceava până pe 29 iulie 2019, etapă obligatorie pentru obținerea primei de inserție în urma angajării sau a indemnizației de șomaj, de 250 lunar, timp de 6 luni, indiferent dacă au promovat sau nu examenul de bacalaureat", subliniază Dănuț Mihai Burgheaua  Conform şefului AJOFM, absolvenţii ciclului inferior al liceului, ai învățământului profesional și special, cu finalizarea studiilor la date calendaristice diferite, au aceleași beneficii, dacă se înregistrează în evidențele Agenției în termen de 60 de zile de la data absolvirii, termen de decădere din drepturi pentru toți absolvenții. Elevii din ultimul an de studiu, care nu au situația școlară încheiată la data absolvirii pot obține aceleași beneficii dacă se înregistrează în evidențele agenției în termen de 60 de zile de la data promovării examenului de corigență. Absolvenții cu studii superioare sunt beneficiarii prestațiilor menționate dacă se înregistrează în baza de date a AJOFM Suceava în termen de 60 de zile de la încheierea situației ultimului an de studii sau de la data la care au luat examenul de licență, dacă susținerea și promovarea lui nu depășește 1 an de la încheierea studiilor. "Toți absolvenții care nu au reușit să se înregistreze în termenul de 60 de zile de la data absolvirii, pot beneficia oricând de serviciile de ocupare specializate, precum orientare în carieră, medierea locurilor vacante pe plan local sau în străinătate, suport pentru calificare la locul de muncă prin ucenicie sau prin stagiul destinat inserției absolvenților cu studii superioare, formare profesională", a explicat Dănuț Mihai Burgheaua, director executiv AJOFM Suceava.

Fermierii suceveni încasează ajutorul de stat pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate

·        Anul trecut, prin cele 325 de cereri, în sectorul vegetal din judeţul Suceava s-a solicitat 1,96 de milioane de litri de motorină, pentru un sprijin aferent de 3,41 de milioane de lei, în timp ce, din sectorul  zootehnic au venit solicitări pentru 511.654 de litri, cu un ajutor de 889.511 lei.   

Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava informează că este în curs procedura de achitare a ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură. În cauză sunt cantităţile utilizate în  intervalul 1 ianuarie-31 ianuarie 2019, respectiv pentru primul trimestru al anului, sprijinul acordându-se sub formă de rambursare a diferenţei dintre acciza standard şi acciza redusă pentru motorina folosită la efectuarea lucrărilor mecanizate din agricultură. Valoarea accizei pentru anul 2019 este de 1,8959 lei pe litrul de motorină faţă de 1,7385 de lei pe litrul de motorină, în anul precedent. La nivel naţional, suma plătită este de peste 129 de milioane de lei, pentru 12.783 de beneficiari şi o cantitate totală de 68,15 de milioane de litri.  În judeţul Suceava, în anul 2018, prin cele 325 de cereri de acorduri prealabile, în sectorul vegetal s-a solicitat o cantitate de circa 1,96 de milioane de litri de motorină, cu o valoare aferentă a ajutorului de circa 3,41 de milioane de lei, în timp ce, din sectorul au venit solicitări pentru 511.654 de litri, cu o valoare a sprijinului financiar de 889.511 lei. Beneficiarii ajutorului de stat la motorina utilizată în agricultură sunt producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale; producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale; organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare, cât şi organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol. Sunt acceptate ca potenţiali beneficiari ai schemei şi persoanele fizice, însă numai dacă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data primirii notificării privind acordul pentru finanţare, dar nu mai târziu de data depunerii primei cereri trimestriale, acestea se autorizează ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală. Printre condiţiile impuse pentru accesarea facilităţii, este obligatoriu ca suprafeţele de teren pe care le exploatează solicitanţii trebuie să fie de minimum 1 hectar inclusiv, iar suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 hectare. Pot avea parte de sprijinul financiar al statului şi agricultorii care exploatează, deţin, cresc animale, păsări, familii de albine ori viermi de mătase, în vederea obţinerii producţiei agricole pentru care solicită ajutorul de stat.