Fermierii suceveni, instruiţi în asimilarea fondurilor europene şi guvernamentale pentru dezvoltare rurală

·        Un alt domeniu de interes îl reprezintă transformarea gospodăriilor ţărăneşti în ferme agricole cu caracter comercial, formarea şi consolidarea clasei de mijloc în spaţiul rural.

Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava a organizat o întreagă serie de întâlniri cu fermierii şi întreprinzătorii din agricultura suceveană. Directorul executiv Haralampie Duţu, spune că, în special, în primele 3 luni ale acestui an, accent s-a pus pe accesarea finanţărilor naţionale şi europene destinate zonei rurale. Astfel, dezbateri s-au ţinut pe marginea prevederilor Planului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, în 21 de localităţi ale judeţului Suceava fiind prezentate formele de ajutor financiar acordate producătorilor agricoli, atât din bugetul de stat, cât şi de la Uniunea Europeană. Un alt aspect abordat a fost cel al asocierii, cu prilejul celor 21 de întâlniri agricultorilor fiindu-le prelucrate avantajele constituirii grupurilor de producători. Directorul executiv Haralampie Duţu face cunoscut că, în alte 12 localităţi de pe raza judeţului, fermierii au luat la cunoştinţă despre modalităţile de asimilare a fondurilor europene şi guvernamentale pentru dezvoltare rurală. Un alt domeniu de interes are ca obiectiv transformarea gospodăriilor ţărăneşti în ferme agricole cu caracter comercial, formarea şi consolidarea clasei de mijloc în spaţiul rural. Drept urmare, întâlniri au fost organizate în 14 localităţi, subiectele dezbaterilor fiind unele precum "Ce să producem şi cum să comercializăm ?, "Asigurarea culturilor o necesitate impusă de factorii climatici" şi "Măsuri de rentabilizare a activităţilor din fermă". Nu în cele din urmă, o prioritate o reprezintă dezvoltarea agriculturii şi a satului românesc. Haralampie Duţu, şeful Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană precizează că discuţiile din alte zeci de localităţi s-au axat pe influenţa schimbărilor climatice asupra mediului şi culturilor agricole, dar şi pe normele de eco-condiţionalitate în cadrul măsurilor şi schemelor de plată, în conformitate cu prevederile manualului de proceduri elaborat de APIA şi AFIR. Totodată, abordate au fost prevenirea, prognozarea, monitorizarea şi controlul atacurilor bolilor, dăunătorilor şi buruienilor; utilizarea produselor de protecţie a plantelor şi a echipamentelor, precum şi codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole.