Supăraţi că Poliţia nu este eficientă,

Şcheienii „furaţi” au manifestat la Primărie    

·        Peste 30 de păgubiţi au cerut autorităţilor să găsească soluţii de descurajare şi tragere la răspunderea a grupurilor de infractori care, în ultimii ani, „au creat o atmosferă de teroare şi groază” în comună.

·        „Este o situaţie reală, iar cetăţenii trebuie să fie convinşi că vom lua cele mai drastice măsuri, din punctul de vedere al atribuţiilor administraţiei locale”, a declarat primarul Vasile Andriciuc.

Peste 30 de locuitori ai comunei Şcheia s-au adunat spontan, ieri, la sediul Primăriei din localitate, cerându-i edilului-şef Vasile Andriciuc să ia atitudine faţă furturile din gospodării, fenomen care a luat amploare în ultimul timp. Printr-o petiţie, aceştia roagă autorităţile locale să găsească „soluţii fezabile şi funcţionale de descurajare şi tragere la răspunderea a grupurilor de infractori care, în ultimii ani, au creat o atmosferă de teroare şi groază, prin numeroase spargeri şi sustrageri din locuinţe”. În reclamaţia înaintată conducerii Primăriei se arată că numeroasele sesizări către organele de poliţie au rămas fără efect, fiecare dintre cei manifestanţii de ieri fiind victime ale comportamentelor antisociale cu pricina. Protestatarii au solicitat primarului Andriciuc să studieze posibilitatea „asigurării unei permanenţe care să controleze circulaţia  ţiganilor pe timpul nopţii şi al zilei, aceştia fiind principalii suspecţi ai actelor antisociale din comună”.

·        Şcheienii cred că Poliţia ar trebui să fie pe urmele celor care „îi organizează şi coordonează” pe minorii infractori.

Păgubiţii sunt nemulţumiţi de faptul că, începând din, anul 1990, numărul romilor „pripăşiţi” pe raza comunei a crescut în mod continuu, iar starea infracţională din Şcheia s-a înrăutăţit.  

Ei bănuiesc că în spatele autorilor minori ai furturilor din ultima vreme se află persoane mature, „care îi organizează şi coordonează”, considerând că Poliţia ar trebuia să-şi extindă cercetările şi în această direcţie.      

Primarul Vasile Andriciuc a declarat că în baza reclamaţiei şi tabelului cu semnăturile păgubiţilor va sesiza Biroul de Poliţie din comună, precum şi conducerea Inspectoratului Judeţean de Poliţie Suceava. Andriciuc recunoaşte că numărul romilor care locuiesc pe raza comunei a crescut, fluctuaţia acestora neputând fi controlată din moment ce, prin tradiţie, aceştia trăiesc în concubinaj sau se căsătoresc cu persoane din alte localităţi sau oferă - mai mult sau mai puţin temporar - găzduire co-etnicilor veniţi în vizită. Pe de altă parte, opinează primarul din Şcheia, nu trebuie pierdut din vedere nici faptul că, în rândul comunităţii rome, rata natalităţii este mai mare faţă de cea caracteristică populaţie majoritare. Şeful administraţiei şcheiene precizează că, în general, autorii furturilor sunt prinşi şi cercetaţi de către organele de poliţie, însă, fiind minori, aceştia sunt lăsaţi liberi. Primarul din Şcheia subliniază că, după o perioadă în care s-a făcut economii, iluminatul public funcţionează între orele 22.00 şi 4.00 dimineaţa, iar 7 paznici, angajaţi ai Primăriei, patrulează, în fiecare noapte, în toate localităţile comunei. Andriciuc iterează că cetăţenii romi cu probleme sunt mereu în atenţia autorităţilor locale, Primăria desfăşurând proiecte şi manifestând preocupare pentru integrarea acestora.   „Este o situaţie reală, iar cetăţenii trebuie să fie convinşi că vom lua cele mai drastice măsuri, din punctul de vedere al atribuţiilor administraţiei locale”, a declarat Vasile Andriciuc, primarul comunei Şcheia.        

Licitaţia pentru prinderea maidanezilor, incertă din cauza suspendării aplicării legii

Primăria municipiului Suceava ar putea amâna licitaţia pentru concesionarea serviciului de capturare şi transport al câinilor comunitari fără stăpân. Primirea şi analizarea ofertelor este programată pe data de 21 iulie, însă suspendarea normelor de aplicare a Legii privind gestionarea câinilor fără stăpân, de către Curtea de Apel Bucureşti, face ca să „nu mai existe un cadru legal pentru reglementarea capturării şi eutanasierii” animalelor vagabonde. Ion Lungu, şeful administraţiei municipale sucevene a declarat că, în aceste condiţii, se va consulta cu aleşii locali, juriştii şi specialiştii executivului, astfel încât să se vadă dacă licitaţia mai poate fi ţinută ori dacă se impun modificări în caietul de sarcini. „La Curtea de Apel, s-au suspendat normele de aplicare a Legii privind gestionarea câinilor fără stăpân. În această săptămână voi avea o discuţie informală cu consilierii locali, întrucât pe 21 iulie este programată licitaţia pentru desemnarea unui operator care să adune animalele din municipiu. Vom studia, împreună cu juriştii, consilierii locali, secretariatul Consiliului Local, să vedem dacă vom ţine licitaţia sau dacă va fi nevoie de modificarea caietului de sarcini. Totuşi, până la urmă, strângerea câinilor de pe străzi rămâne problema numărul unu”, a declarat Ion Lungu, primarul municipiul Suceava.        

La începutul lunii mai, consilierii locali au aprobat o hotărâre de concesionare a serviciului de capturare şi transport al câinilor comunitari fără stăpân. Întrucât nu dispune de suficient de personal de specialitate Primăria Suceava şi-a propus contractarea serviciului de capturare, transport şi predare a caninelor cu pricina la adăpostul specializat de malul râului Suceava. Operatorii care vor intra în competiţie vor face dovada deţinerii următoarelor dotări tehnice: 3 maşini specializate; 3 echipaje pentru capturare, formate din 2 lucrători şi 1 medic veterinar; cel puţin 2 crose de prindere a animalelor, de fiecare autovehicul, precum şi câte un pistol tranchilizant pe echipaj. Participanţii vor trebui să facă şi ofertă financiară pentru gestionarea câinilor de talie mică, până la 10 kg; celor de talie mijlocie, între 11 kg şi 20 kg, precum şi a animalelor de talie mare, respectiv a celor de peste 20 kg. În primele 3 luni vor trebui capturaţi 600 de maidanezi pe lună, apreciindu-se că, la această dată, pe străzile capitalei de judeţ sunt libere circa 1800 de maidanezi. 

Zece producători de produse tradiţionale au dispărut de pe piaţă

·        Diminuarea numărului de operatori este urmare a concurenţei copleşitoare, precum şi a eliminării producătorilor impostori, odată cu  înăsprirea legislaţiei.

·        Din totalul celor 126 de produse tradiţionale atestate în judeţul Suceava, 87 sunt din carne, iar 35 din lapte.

Din totalul celor 35 de procesatori de produse tradiţionale, atestate în perioada 2005-2013, în judeţul Suceava mai funcţionează doar 25, se arată într-o informare a Direcţiei pentru Agricultură a judeţului Suceava, în care se precizează că dintre aceştia din urmă 13 îşi desfăşoară activitatea în domeniul prelucrării laptelui, 11 în cel de procesare a cărnii şi peştelui, iar unul în domeniul băuturilor, respectiv al berii. Potrivit informării semnate de directorul executiv Vasile Schipor, diminuarea numărului de operatori este urmare a concurenţei mari, precum şi a eliminării de piaţă a falşilor producători, odată cu înăsprirea legislaţiei. „Această  situaţie se datorează  în  bună  parte  mediului concurenţial existent şi sporirii exigenţelor noilor reglementări în ceea ce priveşte  modul  de  atestare, măsură  luată ca urmare a apariţiei unor produse care erau comercializate ca produse tradiţionale, dar care nu întruneau  criteriile  şi cerinţele  unor astfel  de produse. De asemenea, o cauză era şi lipsa de reprezentare unitară a  intereselor  acestor  producători în relaţiile de piaţă şi cele cu instituţiile abilitate din acest domeniu”, explică şeful DAJ Suceava, Vasile Schipor. Din totalul de 126 de produse tradiţionale atestate în judeţul Suceava, 87 sunt din carne, iar 35 din lapte. În vederea reprezentării unitare a intereselor  producătorilor, în judeţ s-a înfiinţat Asociaţia Producătorilor de Produse  Tradiţionale  şi  Ţărăneşti din  Bucovina, cu  sediul în comuna Fundu Moldovei, asociaţie care îşi propune să sprijine activitate membrilor  săi,  inclusiv pentru desfacerea produselor, accesarea de fonduri şi realizarea de proiecte finanţate din fonduri europene sau de la bugetul de stat, destinate dezvoltării  activităţii  şi  creşterii  competitivităţii  pe piaţa  internă, cât şi la export. Pentru a veni în sprijinul producătorilor de produse tradiţionale atestate din judeţ, Direcţia pentru Agricultură  Suceava a organizat un simpozion, ocazie cu care s-au adus clarificări la Ordinul comun nr. 724/1082/360 privind atestarea produselor tradiţionale. 

Pentru proiectele dezvoltare rurală,

Judeţul Suceava, plăţi de 38,62 de milioane de euro, cu 11 milioane de euro mai mari decât cele din judeţul Iaşi   

În anul 2013, cererile de plată procesate prin intermediul Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Pescuit şi Dezvoltare Rurală Suceava s-au concretizat în plăţi efective de 38,62 de milioane de euro, a arătat Mihai Moraru, directorul instituţiei sucevene, cu prilejul întrunirii Colegiului prefectural. Potrivit lui Moraru, aceasta este cea mai mare sumă plătită în judeţele din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Astfel, Suceava este urmat, la mare distanţă, de judeţele Iaşi, cu plăţi de 27,48 de milioane de euro;  Botoşani, cu 18,60 de milioane de euro: Bacău, cu 16,69 de milioane de euro; Neamţ, cu 16,64 de milioane de euro şi Vaslui, cu 9,27 de milioane de euro.   În 2013, instituţia suceveană, cu un colectiv format din 20 de persoane, dintre care 4 posturi de conducere, a analizat 2.054 de cereri de plată, cele mai multe dintre acestea, adică 1.649, provenind de la beneficiarii Măsurii 1.4.1 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”, după care urmează cele de la persoanele care au accesat Măsura 1.1.2 „Instalarea tinerilor fermieri”, respectiv 106 de cereri de rambursare. Urmează, în ordine, cele de 113 de solicitări de rambursare din cadrul Măsurii 3.2.2 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”; 64  aferente Măsurii 3.1.3 „Încurajarea activităţii turistice”; 34 pentru Măsura 3.1.2 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi” şi, de asemenea, 26 la Măsura 4.3.1.2 „Funcţionarea Grupului de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului”.  Alte 31 cereri de plată au fost depuse de către sucevenii care au accesat fonduri prin intermediul Măsurii 1.2.5 „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea  şi adaptarea agriculturii şi silviculturii”.                Tot în 2013, pe componenta de verificare a cererilor de finanţare, primite şi analizate, sub aspectul conformităţii şi eligibilităţii, văzute au fost 173 de asemenea cereri. Totodată, lucrătorii specializaţi ai instituţiei au întocmite 320 de acte adiţionale şi au operat 504 de modificări în contracte. Nu în cele din urmă, la OJPDRP Suceava s-au recepţionate verificate 151 de dosare de achiziţie, precum şi 68 de proiecte tehnice. 

Judeţul Suceava, primul loc pe ţară la numărul de operatori din agricultura ecologică

·        Certificate ecologic sunt 17.300 de hectare de terenuri, 7.800 de  vaci de lapte şi  5.486 de familii de albine.

Conform statisticii naţionale privind numărul operatorilor  înscrişi în agricultura ecologică în  perioada 2007-2013,  judeţul Suceava deţine primul loc pe ţară din acest punct de vedere. Aşa s-a prezentat ieri, în şedinţa Colegiului prefectural de pe lângă Instituţia Prefectului, într-o informare potrivit căreia rezultate semnificative s-au obţinut în anii 2011 şi 2012, când numărul  celor înscrişi la Direcţia Judeţeană pentru Agricultură a fost de  3.188 şi, respectiv, de 4.358 de operatori. „Analizând   dinamica  operatorilor  înregistraţi în agricultura ecologică a judeţului  Suceava  în perioada  2007-2013, reiese că an de an numărul operatorilor din acest domeniu a crescut şi, chiar dacă în 2013 au fost înregistraţi numai 2006 de operatori, comparativ cu situaţia din  celelalte  judeţe suntem  tot  pe  primul  loc”, a declarat Vasile Schipor, directorul executiv al DJA,

Astfel, dacă  în anul 2007 în sistemul de agricultură ecologică erau înregistrate 13.844 de hectare, la finele anului trecut suprafaţa ajunsese la 17.300 de hectare. În sectorul zootehnic ecologic figurau, în 2007, efective de 10.171 de capete de bovine, dintre care 6.110 de vaci de lapte, în  anul 2013 acestea sporind până la 15.730 de capete, dintre care 7.800 de vaci de lapte. În 2012, apicultura ecologică suceveană avea înregistraţi 35  apicultori, cu 3.191 de familii de albine certificate ecologic, în 2013 cei 45 de apicultori fiind înregistraţi cu 5.486 de familii de albine certificate ecologic.  „În concluzie, putem  aprecia  că  în judeţul Suceava gospodărirea ecologică a fondului pastoral montan este o premisă sigură de realizare a unor produse de origine animală ecosanogene, de conservare a biodiversităţii şi de dezvoltare durabilă a satului bucovinean”, a apreciat şeful Direcţiei Judeţene pentru Agricultură, Vasile Schipor, subliniind că se acţionează pentru atragerea unui număr cât mai mare  de  producători agricoli către acest sector.

Buget calculat greşit în proiectul de reabilitare a sălii de sport a Colegiului Naţional „Ştefan cel Mare” 

În urma vizitei făcute pe 17 iunie, în Suceava, reprezentanţii Agenţiei pentru Dezvoltare regională Nord-Est Piatra Neamţ au cerut modificarea bugetului Proiectului de extindere, modernizare şi refuncţionalizare a sălii de sport a Colegiului Naţional „Ştefan cel Mare”. Motivul îl constituie includerea unor categorii de lucrări neeligibile în categoria cheltuielilor eligibile, Consiliul Local fiind nevoit să opereze respectivele modificări, cât şi în ceea ce priveşte contribuţia financiară a municipiului Suceava în proiect. Astfel, noua valoare totală a proiectului este de 7,71 de milioane de lei, valoarea eligibilă de 5,62 de milioane de lei, iar cea de neeligibilă de 2,09 de milioane de lei. Reamintim că Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a anunţat, pe 11 martie 2014, relansarea apelului de proiecte  pentru Axa prioritară 3 – „Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”, Domeniul major de intervenţie 3.4 -„Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă”. În baza unui parteneriat între Primărie şi Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare”, cererea de finanţare pentru finanţarea proiectului în cauză a fost depusă pe 1 aprilie 2014 la Agenţia de Dezvoltare Nord-Est, instituţia aprobând-o în vederea parcurgerii etapei următoare, cea de verificare a proiectului. Lucrările la sala de sport a Colegiului Naţional „Ştefan cel Mare” au debutat încă din anul 2007, cu alocări de la bugetul de stat, iar acum stagnează din cauza sistării finanţării guvernamentale. Până în prezent, către constructor a fost achitată suma de1,49 de milioane de lei.  

 Consilierii locali nu vor „cultură în centru”

Municipiul Suceava nu s-a mai asociat cu Fundaţia „Rossi” în vederea derulării proiectului „Cultură în centru”. Proiectul de hotărâre a fost respins în şedinţa ordinară a Consiliului Local,  parteneriatul, care trebuia să fie valabil în intervalul 1 iulie-31 august, neîntrunind numărul de voturi necesar pentru trece. Primăria urma să participe în proiect cu 20.000 de lei, sumă alocată de la bugetul local. „Necesitatea realizării acestui proiect de datorează, în primul rând, dorinţei de promovarea a valorilor culturale şi amenajării a unui spaţiu public situat în centrul municipiului Suceava, pentru susţinerea manifestărilor culturale şi artistice în aer liber”, a le-a spus aleşilor locali, în prealabil primarul Ion Lungu, autorul iniţiativei legislative. Potrivit proiectului, în centrul municipiului Suceavaerau prevăzute, în fiecare sâmbătă şi duminică, începând cu ora 18.00, o serie întreagă de manifestări culturale. Conform organizatorilor, acestea ar fi constat în concerte de muzică clasică, muzică uşoară, expoziţii de desen şi de caricatură. Potrivit expunerii de motive la proiectul de hotărâre, seria de evenimente se adresa publicului sucevean, prin aducerea acestuia în contact cu creaţia artistică contemporană, cât şi prin conştientizarea lui cu privire la potenţialul deosebit pe care îl au artiştii suceveni, cadre didactice şi elevi, alături de alte valori locale. Scopul proiectului îl reprezintă promovarea valorilor culturale locale, invitaţii să ţină spectacole fiind artişti suceveni, cadre didactice şi elevi ai Colegiului de artă „Ciprian Porumbescu”. Obiectivul principal al proiectului constă în asigurarea unui cadru adecvat de exprimare artistică, în vederea promovării valorilor locale culturale, dar şi a municipiului Suceava, ca promotor al acestor valori.  

ACET a sistat furnizarea apei reci în zeci de scări de bloc

·        „Reluarea furnizării apei la utilizatorii deconectaţi se va face numai dacă prin plăţile pe care le vor efectua se vor încadra în cele stabilite conform graficelor de eşalonare”, a declarat directorul comercial, Bogdan Cristache,

După numeroase avertizări, societatea comercială ACET Suceava, operator unic regional alimentare cu apă, canalizare şi tratare-epurare a trecut la debranşarea rău platnicilor. Directorul comercial al firmei sucevene, Bogdan Cristache, informează că de la reţeaua de alimentare cu apă au fost debranaţi, încă de luni, Primăria Cornu Luncii, precum şi societatea comercială în insolvenţă Star Mod Suceava. Cristache menţionează că, văzând că nu-i de glumit, în cursul aceleiaşi zile Star Mod şi-a achitat debitelor restante, iar furnizarea apei a fost reluată. O decizie favorabilă similară s-a luat şi în cazul  Primăriei Cornu Luncii, care s-a obligat la semnarea unui grafic de eşalonare a debitelor restante. Conducerea ACET pune în vedere că, astăzi, deconectaţi vor fi utilizatorii din Blocul E 46, scara A, din strada Zorilor, precum şi cei din  Blocul E 47, scara A şi scara B de pe Aleea „Lazăr Vicol”. În ultimele zile, alimentarea cu apă potabilă a fost oprită la 6 blocuri şi mai multe scări de bloc din cartierul Burdujeni, 3 blocuri şi alte scări de bloc din cartierul „George Enescu”, precum şi într-un bloc cu 3 scări de strada „Alexandru cel Bun”. „Reluarea furnizării apei la utilizatorii deconectaţi se va face numai dacă prin plăţile pe care le vor efectua se vor încadra în cele stabilite conform graficelor de eşalonare. Facem precizarea că în urma eforturilor depuse, constând în încasarea restanţelor de la consumatorii rău platnici şi efectuarea plăţilor, mai multe asociaţii de proprietari au reuşit să evite, în această perioadă, debranşarea unor blocuri sau scări de bloc”, explicat directorul comercial Bogdan Cristache.  Următoarea analiză a plăţilor efectuate de asociaţiile de proprietari, conform graficelor de eşalonare încheiate în perioada martie-aprilie, va fi făcută în perioada 9-11 iulie 2014.

În frunte cu Cătălin Nechifor,

Delegaţie a administraţiei sucevene, în schimb de experienţă în Germania

·        Primarii suceveni vor putea să preia din experienţa germană cu privire la dezvoltarea locală, modul în care sunt utilizaţi banii publici şi sunt gândite şi aplicate proiectele europene.

Douăzeci de primari suceveni pleacă în schimb de experienţă în Regiunea Schwaben din Germania, cu care Consiliul Judeţean Suceava are semnat un acord de parteneriat încă din 1997.  

Deplasarea va avea loc în perioada 5-11 iulie, din delegaţie făcând parte, pe lângă cei 20 de şefi de administraţii locale, preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor, 4 conslieri judeţeni, doi translatori şi doi şoferi. Potrivit şeful CJ Suceava,  în prima zi, sucevenii vor avea în program o primire oficială la sediul Administraţiei Regionale Schwaben, la care va fi prezent şi preşedintele Consiliului Regional Jurgen Reichert. „Va fi prezentată o informare mai complexă referitoare la ceea ce înseamnă funcţionarea administraţiei publice, Germania având o organizare diferită, întrucât este stat federal. Însă, şi acolo avem de a face cu comune, consilii locale cu primari şi consilii regionale. Mai mult de atât, vor fi întâlniri cu reprezentanţi din partea comunelor şi oraşelor care se regăsesc în Regiunea Schwaben”, arată şeful executivului sucevene. Nechifor susţine că primarii suceveni vor putea căuta formule de colaborare de viitor cu localităţi din Regiunea Scwaben, astfel încât să preia din experienţa Germaniei cu privire la dezvoltarea locală, dezvoltarea durabilă, cât şi în ceea ce priveşte modul în care sunt utilizaţi banii publici şi sunt gândite şi aplicate proiectele europene. De asemenea, Cătălin Nechifor precizează că împreună preşedintele Jurgen Reichert va vizita un parc de atracţii din Schwaben, în ideea de a putea dezvolta investiţii similare şi în judeţul Suceava, făcând trimitere la Parcului de aventuri la Păltinoasa. Aceasta este o primă etapă a relaţiilor de acest gen, în viitor fiind selectaţi şi alţi primari suceveni care vor  se vor întâlni cu omologi ai lor din localităţi germane cu profil asemănător celor din judeţul Suceava. Astfel, în acest an, vor fi  mai fi încă două deplasări în Regiunea Schwaben din Landul Bavaria(Germania). Un proiect similar s-a derulat în 2008, când Cătălin Nechifor era europarlamentar şi a facilitat deplasarea la Bruxelles a 63 de persoane din administraţiile judeţeană şi locală sucevene.  

Pentru a evolua în Polonia,

Primăria susţine cu 15.000 de lei pe micii rugbyşti suceveni  

·        La turneu şi-au anunţat participarea  echipe de rugby din Ucraina, Rusia şi Cehia.

Primăria municipiului Suceava susţine financiar participarea micilor rugbyşti suceveni la Turneu internaţional de copii şi tineri „Feliks Mikiciuc” care se va desfăşura în Polonia, oraşul Sosnoviec, în perioada 2-8 iulie. Solicitarea a venit din partea Asociaţiei Judeţene de Rugby, participarea are loc în cadrul Proiectului „Mândria de a fi sucevean, onoarea  de a fi jucător de rugby” şi este urmare a invitaţiei făcute sucevenilor de către cei de la Clubul  de rugby „Koliber” Sosnowiec(Polonia). În acest sens, consilierii locali au votat, în şedinţa ordinară de ieri, în urma asocierii municipiului Suceava cu Asociaţia Judeţeană de Rugby, disponbilizarea de la buget a unei sume de 15.000 de lei. Iniţiatorul proiectului de hotărâre, şeful executivului, Ion Lungu, este de părere că dezvoltarea şi promovarea în rândurile copiilor a acestui sport  este necesară atât din punct de vedere al sănătăţii şi educaţiei, cât şi ca mod de recreare. „Este bine să întreţinem aceste relaţii de colaborare pe linie culturală, sportivă şi sperăm ca, într-o bună zi, şi pe linie economică”, a declarat primarul Sucevei, Ion Lungu.   Turneul se va desfăşura pe două categorii, respectiv U13-jucători născuţi între anii 2001-2002 şi U15, adică jucători născuţi între 1999 şi 2000. Echipa suceveană care va fi prezentă la turneu este omogenă, iar din ea fac parte copii legitimaţi la Liceul cu Program Sportiv din reşedinţa de judeţ. La turneu şi-au anunţat participarea  echipe de rugby din Ucraina, Rusia şi Cehia. Scopul proiectului  „Mândria de a fi sucevean, onoarea  de a fi jucător de rugby” îl reprezintă promovarea la nivel internaţional a municipiului Suceava „printr-un joc de tradiţie al sportivilor suceveni la nivel de performanţă”. Acordul de colaborare dintre municipiul Suceava şi oraşul Sosnowiec din Polonia a fost semnat de primarul PSD, Marian Ionescu, în anul 2005. Cele două oraşe  s-au angajat să colaboreze în domenii precum cele economic şi comercial, turistic, cultural şi de protecţie a mediului.  

Cel mai mare creditor al Termica,

Unicom Holding consideră nelegală scoaterea la concesionare a serviciului de transport agent termic    

·        „Având în vedere că nu există nicio hotărâre judecătorească prin care s-a dispus încetarea/rezilierea contractului de concesiune nr. 33.689 din 14 decembrie 1999, considerăm că este nelegal să fie desfăşurată o procedură de atribuire a unui nou contract de  concesiune, care s-ar suprapune peste contractul de concesiune existent”, se explică în plângerea prealabilă a Unicom Holding adresată autorităţilor locale sucevene                 

Unicom Holding Voluntari, cel mai mare creditor al societăţii comerciale Termica în insolvenţă Termica Suceava solicită autorităţilor sucevene, printr-o plângere prealabilă, să revoce, în tot, procedura de licitaţie pentru concesionarea serviciului public de transport, distribuire şi furnizare a energiei termice produse în sistem centralizat în municipiul Suceava. Aceeaşi cerere de revocare venită din partea fostului furnizor de cărbune al Termica se referă şi la studiul de oportunitate, caietul de sarcini, contractul cadru şi regulamentul serviciului public de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic, toate cele amintite fiind considerate drept nelegale. Mai mult, Unicom Holding cere revocarea însăşi a HCL nr. 214/2013 privind aprobarea gestiunii prin concesionare a serviciului public de transport, distribuire şi furnizare a energiei termice produse în sistem centralizat.

Compania cu sediul în Voluntari precizează că la începutul sezonului rece 2013-2014, autorităţile sucevene au refuzat să ralieze la propunerea de încetare de comun acord a contratului de concesionare nr. 33.689 din 14 decembrie 1999, astfel Termica fiind obligată la continuarea activităţii şi acumularea unor mari datorii „care nu pot fi recuperate decât prin restructurarea şi reorganizarea societăţii şi, implicit, continuarea activităţii, în vederea producerii de venituri şi achitării datoriilor existente către creditori”.

·        Termica SA intenţionează să continue activitatea în baza  contractului de concesiune, în scopul reinserţiei în circuitul economic.

„Având în vedere faptul că autorităţile administraţiei publice locale nu au dat curs solicitărilor de încetare a contractului de concesionare înainte de sezonul rece, Termica SA intenţionează să continue activitatea în baza  contractului de concesiune, în scopul reinserţiei în circuitul economic”, se arată în plângerea prealabilă. Unicom Holding susţine că procedura de atribuire prin licitaţie public deschisă este ilegală, întrucât „nu se poate hotărî concesionarea unui serviciu public care face obiectul unui contract de concesiune aflat în curs de derulare”. Astfel, conform art. 4, alin. 1 din contractul de concesionare nr. 33.689 din 14 decembrie 1999, durata acestuia este de 30 de ani, respectiv până în 2029. De asemenea, Legea nr. 325/2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică stipulează că „contractele de concesiune aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei Legi operează până la expirarea sau, după caz, până la rezilierea acestora, în condiţiile legii”.  „Având în vedere că nu există nicio hotărâre judecătorească prin care s-a dispus încetarea/rezilierea contractului de concesiune nr. 33.689 din 14 decembrie 1999, considerăm că este nelegal să fie desfăşurată o procedură de atribuire a unui nou contract de  concesiune, care s-ar suprapune peste contractul de concesiune existent”, se explică în plângerea prealabilă a Unicom Holding.              

Printr-un memoriu adresat Prefecturii,

Administrator de asociaţii cu atestatul retras solicită repunerea în drepturi 

·        Instituţia Prefectului cere autorităţilor locale ale municipiului Suceava să revadă hotărârea de consiliu cu pricina.

Instituţia Prefectului judeţului Suceava solicită autorităţilor municipale sucevene revederea condiţiilor în care a fost aprobată o hotărâre a deliberativului local. Printr-o adresă, Prefectura se adresează Consiliului Local al municipiului Suceava, primarului Ion Lungu şi secretarului Ioan Ciutac, cerând acestora să procedeze la reanalizarea HCL nr.129/2014 prin care aleşii au votat retragerea atestatului de administrator de imobil nr. 040/2006 emis pe numele lui Georgeta Carmen Benchea. Prefectura îşi întemeiază cererea pe memoriul înaintat de Georgeta Carmen Benchea la compartimentul specializat al acestei instituţii, prin care „reclamanta” solicită revocarea hotărârii cu pricina a legislativului municipal sucevean. 

În memoriul amintit,  Georgeta Carmen Benchea reliefează că nu mai este angajată în funcţia de administrator al Asociaţiei de proprietari nr. 33 de pe data de 12 iunie 2013, când contractul de muncă i-a fost desfăcut de către preşedintele asociaţiei, preşedinte pe care, de altfel, l-a dat în judecată. Benchea consideră că motivele care au stat la baza retragerii atestatului de administrator de imobil sunt „lovite de nulitate şi abuzive”, cauză din care le-a atacat, de asemenea, în instanţă. Fostul administrator al asociaţiei de proprietari nr. 33  susţine că nu a încălcat legislaţia în vigoare, motivele care stau la baza hotărârii Consiliului Local fiind considerate a fi cele de blocare a acordării de compensaţii financiare şi a repunerii sale în funcţie de către Asociaţia nr. 33 , în cazul în care - aşa cum subliniază Benchea - va câştiga procesele pe care le-a intentat asociaţiei respective.

 Reamintim că, în urma mai multor verificări efectuate de Serviciul „Asociaţii de proprietari” al Primăriei, printre multiplele încălcări ale prevederilor legale depistate în administrarea treburilor asociaţiei, administratorului Asociaţiei nr. 33 din cartierul Burdujeni i se mai impută achitarea contravalorii lucrărilor de deratizare înainte ca banii să fie încasaţi de la proprietari, „făcându-se deturnare de fonduri”, dar şi „angajarea” de lucrări, fără a obţine acordul a jumătate plus unul din numărul membrilor asociaţiei vizaţi de intervenţiile cu pricina. Date fiind cele constatate, Georgeta Carmen Benchea a fost amendată cu două amenzi, de 1.000 de lei şi, respectiv, de 3.000 de lei. O expertiză contabilă din aprilie 2013, înregistrată la Primăria municipiului Suceava, a reliefat, printre altele, că pe listele de plată a fost repartizată în plus faţă de facturile primite de la furnizorii de utilităţi şi, evident, încasată ilegal, suma de 35.285 de lei. Totodată, conform rezultatului verificărilor, au fost acordate ilegal, personalului angajat, salarii şi concedii compensate în bani, acestea însumând 36.910 lei.

Potrivit legii, „atestatul de administrator de imobil se poate retrage de către autoritatea administraţiei publice care l-a eliberat, atunci când nu mai sunt îndeplinite condiţiile pentru exercitarea acestei activităţi”.                      

Şcoala pentru femei”: şanse de ocupare profesională şi competenţe de dezvoltare a propriilor afaceri

Asociaţia Patronatul Judeţean al Femeilor de Afaceri din  Întreprinderile Mici şi Mijlocii Suceava a lansat proiectul „Şcoala pentru femei”, proiect care, potrivit preşedintelui Liliana Agheorghicesei, constituie un punct de plecare pentru optimizarea facilitării intrării femeilor pe piaţa muncii. „Nivelul de instruire şi abilităţile dobândite de femei în perioada implementării proiectului, cât şi după finalizarea acestuia, vor contribui la creşterea potenţialului economic şi social de la nivel local, regional şi naţional, la dezvoltarea afacerilor şi crearea de noi locuri de muncă”, a declarat Liliana Agheorghicesei cu prilejul conferinţei de lansare. 

Conform preşedintelui Agheorghicesei, proiectul îşi propune să contribuie la promovarea principiului egalităţii de şanse pe piaţa muncii, atât în mediul urban cât şi în mediul rural, asigurându-se acces la acesta a tuturor reprezentantelor sexului feminin indiferent de etnie, apartenenţă religioasă, naţionalitate, categorie socială ori dizabilităţi. De asemenea, proiectul urmăreşte să răspundă exigenţelor şi normelor europene şi internaţionale în vigoare, în ceea ce priveşte nevoile de integrare a grupurilor vulnerabile şi de combatere a discriminării; să asigure femei mai bine pregătite, pentru a face faţă provocărilor prezente şi viitoare şi, nu în cele din urmă, să contribuie la creşterea nivelului de ocupare, coeziune socială şi incluziune. Pe de altă parte, programul de consiliere şi formare profesională va contribui la creşterea şanselor de ocupare profesională a femeilor, cât şi la creşterea competenţelor acestora de a-şi dezvolta afaceri proprii.  Totodată, proiectul va contribui la scăderea perioadei de inactivitate a femeilor, la integrarea şi reintegrarea lor pe piaţa muncii. „Prin informarea şi consilierea oferite femeilor va creşte încrederea acestora în capacităţile proprii de a-şi găsi un loc de muncă, de a avansa în carieră, de a reuşi să împace viaţa profesională cu cea de familie, de a începe o afacere proprie”, a explicat Liliana Agheorghicesei.  Proiectul prevede înfiinţarea a 3 centre fixe de informare şi îndrumare, a unei reţele profesionale şi inter-profesională pentru femei, precum şi organizarea a 10 cursuri. Astfel, femeile vor iniţiate sau calificate în meseriile/ocupaţiile de baby sitter, agent de securitate, îngrijitoare de bătrâni la domiciliu, lucrător meseriaş în executarea de produse artizanale din textile piele şi materiale similare, instructor animator, putându-se participa şi la cursuri de dezvoltare personală în vederea carierei, dezvoltarea competenţelor de utilizare a tehnologiei informaţiei şi comunicării, iniţiere în operaţiuni de contabilitate primară, contabil şi  de dezvoltarea competenţelor  lingvistice. Pe lângă acestea, vor fi ţinute seminarii pe teme privind dezvoltarea obiectivelor pentru afacerile mici şi mijlocii, ciclul de rezolvare a problemelor, metode de stimulare a creativităţii, metode de analiză a ideilor de afaceri, strategia şi mixul de marketing, comunicarea verbală/nonverbală în afaceri, managementul riscului, managementul schimbării, structura şi dezvoltarea unui plan de afaceri. În cadrul proiectului, 14 persoane vor demara o activitate independentă. Parteneri în proiectului finanţat prin POSDRU, Axa prioritară nr. 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenţie 6.3 „Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii” sunt Patronatul Tinerilor Întreprinzători Suceava, Lust Expert S.R.L. Suceava, Consiliul Local al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Harghita şi Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj. Vizate sunt Regiunile de Dezvoltare Nord-Est, Centru şi Nord-Vest, durata de implementare este de 17 luni, valoarea totală eligibilă a proiectului fiind de 7,66 miliarde de lei. 

Pentru a beneficia de conversia arieratelor în acţiuni,

Termica cere Primăriei să achite 2,5 milioane de lei aport la capitalul social subscris în 2013

·        „Municipiul Suceava a virat, în primul an, 75% din valoarea aportului în numerar, adică 7,5 milioane de lei,  deşi legislaţia prevedea obligativitatea virării a 30% din valoare la data subscrierii”, se arată într-un raport al Direcţiei „Buget, contabilitate şi fiscalitate”.

Conducerea societăţii comerciale în insolvenţă Termica Suceava se adresează Primăriei municipiului Suceava, atenţionând că aceasta nu a vărsat încă suma de 2,5 milioane de lei, reprezentând o parte a aportului la capitalul subscris în anul 2013, potrivit hotărârilor Consiliului Local şi Adunării Generale a Acţionarilor de la firma de termoficare. Administratorul judiciar şi administratorul special fac acest demers întrucât Termica ar putea să beneficieze de prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 25/2014 privind unele măsuri pentru diminuare a arieratelor bugetare. Actul normativ stipulează că, la operatorii economici la care statul este acţionar integral sau majoritar, cum este şi cazul Termica, se poate aproba, în condiţiile legii şi cu respectarea procedurilor privind ajutorul de stat, conversia în acţiuni a obligaţiilor fiscale administrate de Autoritatea Naţională de Administrare Fiscală. Însă, după cum pun în vedere oficialii Termica, potrivit legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, „nu se vor putea emite noi acţiuni până ce nu vor fi plătite cele din emisiunea precedentă”, respectiv deferenţa de 2,5 milioane de lei din totalul subscris anul trecut, de 10 milioane de lei.  De cealaltă parte, conducerea Primăriei Suceava consideră că plata aportul  subscris la capitalul social al Termica a fost făcută conform legii, diferenţa urmând a fi virată până la finele acestui an. „Având în vedere dificultăţile financiare cu care s-a confruntat Termica, în cursul anului 2013, la solicitările societăţii, municipiul Suceava a virat, în primul an, 75% din valoarea aportului în numerar, adică 7,5 milioane de lei,  deşi legislaţia prevedea obligativitatea virării a 30% din valoare la data subscrierii”, se arată într-un raport al Direcţiei „Buget, contabilitate şi fiscalitate”. Conform prevederilor Legii nr.30/1991 a societăţilor comerciale „acţiunile emise în schimbul aporturilor în numerar vor trebui plătite, la data subscrierii, în proporţie de cel 30% din valoarea lor nominală şi, integral, în termene de cel mult 3 ani de la data publicării în Monitorul Oficial a hotărârii adunării generale”.   

OUG nr. 25/2014 prevede că instituţia publică care exercită calitatea de acţionar în numele statului la data efectuării conversiei, în speţă Primăria municipiului Suceava, exercită drepturile şi obligaţiile statului român în calitate de acţionar pentru acţiunile emise în favoarea statului şi înregistrează în evidenţele contabile aceste acţiuni. La operatorii economici cu capital integral sau majoritar de stat la care s-a deschis procedura insolvenţei, cum este şi cazul Termica, conversia creanţelor bugetare în acţiuni poate fi prevăzută prin planul de reorganizare, cu acordul expres, în scris, al creditorului. În această din urmă situaţie, CFR Marfă, unul dintre creditori, a cerut Termica să confirme, până pe 30 iunie, suma înscrisă la masa credală reprezentând contravaloarea prestaţiei de transport cărbune efectuată de compania amintită pentru operatorul de termoficare din Lunca Sucevei.    

Întârzieri cu luni întregi ale plăţilor din proiectul european de apă şi canalizare

·        „Aceasta este una dintre cauzele din care constructorii nu prea au spor”, a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei.

Întârzierea lucrărilor de reabilitare şi extindere a reţelelor de apă şi reţelelor de canalizare din municipiul Suceava are şi o justificare de ordin financiar. Cel puţin aşa s-a dat de înţeles primarul Ion Lungu, ieri, cu prilejul întrunirii săptămânale de analizare a stadiului execuţiei din cadrul proiectului finanţat din  fonduri europene prin POS Mediu. Lungu a opinat că una dintre cauzele ritmului lent şi a nerespectării graficelor asumate o reprezintă şi neplata la timp a constructorilor. Şeful administraţiei locale sucevene precizează că a avut o întrevedere cu Ştefan Groza, directorul general al operatorului regional de servicii de alimentare cu apă, canalizare şi tratare-epurare ACET, beneficiarul proiectului, care ar fi spus că motivul neplăţii la timp îl constituite modificarea prevederilor legale privind decontările cheltuielilor aferente proiectelor derulate cu fonduri europene nermabursabile. „A apărut şi o problemă reală, iar aceasta este una dintre cauzele din care constructorii nu prea au spor. De câteva luni nu s-au primit banii, aceştia fiind aşteptaţi de la Minister, şi nu prin ACET, până acum, întrucât s-a schimbat metodologia de decontare”, a subliniat edilul şef. Pe de altă parte, Lungu s-a arătat mulţumit de faptul că intervenţiile au progresat în comparaţie cu monitorizarea făcută în urmă cu o săptămână, mai ales pe străzile „Petru Rareş”, „Narciselor”, Grigore Antipa” şi Iacob Zadik”, unde stadiul de readucere a  acestora la starea iniţială este cuprins între 50% şi 70%. „Sigur, încă mai este mult de lucru, însă vom fi cu ochii pe constructori şi îi vom ţine în priză. Facem tot posibilul să-i zorim, dar apar probleme şi întârzieri”, a explicat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, menţionând că directorul Ştefan Groza i-a promis că plăţile vor fi deblocate, astfel încât în iulie şi august să se lucreze cu „motoarele turate la maxim”, pentru că din septembrie încep ploile de toamnă.  Obiectivul ,,Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Suceava” este finanţat din Fonduri de coeziune, prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, Axa prioritară 1, Faza I, având valoarea iniţială totală a contractului de finanţare de peste 494,7 milioane de lei. Investiţia vizează 6 municipii şi oraşe cuprinse în program, respectiv Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Vatra Dornei, Gura Humorului şi Salcea. Potrivit informaţiilor pe care le avem, valoarea plăţilor efectuate până pe 31 decembrie 2013 a fost de 75 de milioane de lei. 

Licitaţia pentru concesionarea serviciului de transport agent termic a fost anulată

·        Cu oferte au venit doar Termica şi Termonet Suceava, societate nou constituită, având ca acţionari pe Adrem Invest Bucureşti(51%) şi Elsaco Botoşani(49%).

·         Negocierea directă  va avea în minim 30 de zile, cu invitaţie către participanţii eligibili la cele două etape anterioare.

Licitaţia pentru delegarea prin concesionare a serviciului de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic, organizată ieri, la sediul Primăriei municipiului Suceava, a fost anulată, ne-a declarat viceprimarul Gavril Vîrvara. Aceasta după ce comisia specializată a constatat că depuse au fost doar două oferte din cele minim trei oferte eligibile necesare. Astfel, în cursă au intrat doar prestatorul titular Termica Suceava şi Termonet Suceava, societate nou constituită şi înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, cu sediul social pe strada „Energeticianului” din Suceava şi având ca acţionari pe Adrem Invest Bucureşti(51%) şi Elsaco Botoşani(49%). 

Potrivit directorul tehnic, Florin Cerlincă, procedura de atribuire va continua cu publicarea în Monitorul Oficial a anunţului pentru concesionarea prin negociere directă, cu invitaţie către participanţii eligibili la cele două etape anterioare. Potrivit legii, negocierea directă  va avea loc în minim 30 de zile şi maxim 60 de zile, comisia specializată din cadrul Primăriei urmând a stabili, pentru început, îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate. În aceste circumstanţe, potrivit specialiştilor, actualul operator în insolvenţă Termica Suceava nu ar fi eligibilă, întrucât nu mai are licenţă de operare în domeniul transportului, distribuirii şi furnizării agentului termic.         

Reamintim că, la prima licitaţie, pe 14 mai, cu ofertă în vedere concesionării s-a prezentat doar operatorul titular în insolvenţă Termica Suceava, însă caiete de sarcini achiziţionaseră Elsaco Botoşani, Adrem Bucureşti, Bioenergy Suceava şi Unicom Holding, acesta din urmă fiind cel mai mare creditor al actualului prestator al serviciului de alimentare cu apă caldă şi căldură. 

În aprilie,

Creştere cu aproape 50% a numărului turiştilor care au înnoptat în judeţul Suceava

·        Sporul poate fi pus pe seama afluxului suplimentar de vizitatori prilejuit de sărbătorile pascale.  

Direcţia Judeţeană de Statistică informează că în luna aprilie 2014, în judeţul Suceava, în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au fost înregistrate 33.610 înnoptări, cu 46,4% mai multe faţă de luna martie a aceluiaşi an. Totodată, conform aceloraşi date, comparativ cu luna aprilie a anului 2013 numărul înnoptărilor în unităţile turistice sucevene a crescut cu 44,2%, nivelul ambilor indicatori putând fi pus pe seama aportului prilejuit de pelerinajul la mănăstiri, cu prilejul Sărbătorilor pascale. Direcţia Judeţeană de Satistică Suceava relevă că din totalul înnoptărilor în structurile de primire turistică din judeţ, 29.107 au fost cele ale turiştilor români (86,6%), iar 4.503 ale turiştilor străini (13,4%). Pe zone turistice, în aprilie cei mai mulţi turişti au înnoptat în structurile de primire din zona montană (43,7%), acestea fiind urmate de cele din zona municipiului Suceava, cu 30,9%;de structurile de primire turistică din ”alte localităţi şi trasee turistice”, cu 13,1% din înnoptări, precum şi de cele din zona staţiunii balneare Vatra Dornei, cu 12,3%. Direcţia Judeţeană de Statistică face public, de asemenea, că aprilie 2014, în judeţul Suceava indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune a fost de 16,1%, pe total structuri de primire, unul mai mare cu 3,6 puncte procentuale faţă de luna precedentă şi cu 3,5 puncte procentuale peste indicele înregistrat în urmă cu un an (12,6%). În luna aprilie 2014, indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de  19,2% în hoteluri, 12,6% în vile turistice, 13,2% în pensiunile turistice şi 13,4% în pensiunile agroturistice.   

Primarul Lungu  vrea drepturi pentru poliţiştii locali

·        Edilul-şef Lungu recunoaşte că salariile acestora sunt mici, subliniind că „din cauza legislaţiei restrictive, suntem legaţi de mâini şi de picioare, şi nu putem acţiona”.

Conducerea Primăriei municipiului Suceava este solidară cu problemele pe care le au poliţiştii locali. Primarul Ion Lungu a declarat că înţelege revendicările formulate de sindicaliştii din cadrul Direcţiei Poliţiei Locale, mai ales cele privind salariile mici pe care lucrătorii respectivi le au. Edilul-şef sucevean spune că, printr-o lege, Guvernul Boc a introdus reglementări restrictive, astfel că, la această dată, poliţiştii locali nu mai au parte de plata orelor suplimentare, alocaţii pentru echipament şi alocaţii pentru hrană. „Sunt solidar cu revendicările lor. Este una dintre categoriile îndreptăţite să primească bani mai mulţi. Din păcate, cei care lucrează în prezent nu pot beneficia de ore plata orelor suplimentare, chiar dacă merg în patrulare şi au aceleaşi atribuţii - de cele mai multe ori - cu poliţiştii de la Poliţia Naţională şi cu jandarmii. Or, poliţiştii locali sunt plătiţi la jumătate faţă de aceştia şi nici nu beneficiază de drepturile aferente”,  a precizat primarul.

Ion Lungu relevă că Primăria are mai puţini poliţişti în schemă decât necesarul. Cei mai mulţi  dintre lucrătorii contractuali cu pricina îşi desfăşoară activitatea la posturi fixe, în timp ce la ordinea publică este constituită  doar o singură patrulă, faţă de minim 4 necesare. Lungu crede că trebuie identificată o soluţie la această problemă opinând că, în condiţiile în care legea ar lăsa activitatea în cauză, precum şi altele, la latitudinea administraţiilor locale, acestea ar fi în măsură să le gestioneze mult mai bine. „Soluţia o putem găsi şi noi, la nivelul Consiliului Local. Dacă ne-ar da fondul de salarii şi numărul de personal, am putea să gestionăm mult mai bine, pe plan local, problemele tuturor direcţiilor.  De 10 ani, de când sunt primar, ştiu cine merită mai mulţi bani în Primărie şi cine merită bani mai puţini. Însă, din cauza legislaţiei restrictive, suntem legaţi de mâini şi de picioare, şi nu putem acţiona”, a explicat şeful municipalităţii sucevene, Ion Lungu. 

Dări nenumărate către bugetul de stat, ajunse la scadenţă

Până pe 25 iunie, la Fisc trebuie depusă declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, a impozitului pe venit, cât şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, adică „formularul 112”. Conform purtătorului de cuvânt al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice, Oana Violeta Apetrea, formularul se depune pentru luna precedentă, de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori. Aceeaşi obligaţie revine şi entităţilor asimilate angajatorului, care au calitatea de plătitori de venituri din activităţi dependente, precum şi instituţiilor publice care calculează, reţin, plătesc şi suportă contribuţii sociale obligatorii în numele asiguratului. Data de 25 iunie reprezintă, de asemenea, termenul pentru înaintarea - pentru luna precedentă - a „formularului 224”, adică a declaraţiei privind veniturile sub formă de salarii din străinătate obţinute de către persoanele fizice care desfăşoară activitate în România, dar şi de către persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice şi posturilor consulare acreditate în ţara noastră. În afară de obligaţiile amintite, contribuabilii trebuie să plătească, printre altele, până pe 25 iunie, TVA aferentă lunii mai; impozit pe veniturile nerezidentilor; impozit pe salarii; impozit pe veniturile din activităţi independente, cu regim de reţinere la sursă; impozit pe veniturile din dividendele plătite în luna mai; impozit pe veniturile din dobânzi; impozit pe veniturile din pensii şi impozit pe veniturile din premii şi din jocuri de noroc. Nu în cele din urmă, precizează Oana Violeta Apetrea, purtătorul de cuvânt al AJFP Suceava, pe 25 iunie ajung la scadenţă contribuţia de asigurări sociale(pensii); contribuţia la asigurările sociale de sănătate; contribuţia la fondul pentru concedii si indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate; contribuţia la bugetul asigurărilor pentru şomaj şi contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

Credite pentru bunăstarea păsărilor

·        APIA eliberează adeverinţe în baza cărora băncile vor finanţa capitalul de lucru pentru desfăşurarea activităţilor curente.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava informează că emite, la cererea solicitanţilor, o adeverinţă prin care prin care confirmă că, în perioada 16 octombrie-15 noiembrie 2013, aceştia au depus cereri de obţinere de ajutor în cadrul Măsurii 2.1.5 „Plăţi privind bunăstarea animalelor”, pentru specia păsări. În acest sens - se arată într-un comunicat de presă al instituţiei, APIA încheiat cu unităţile bancare creditoare, acte adiţionale la convenţiile privind finanţarea capitalului de lucru pentru desfăşurarea activităţilor curente.

„Recomandăm potenţialilor beneficiari interesaţi să îşi aleagă creditorul numai după studiu atent al condiţiilor de creditare impuse de către fiecare bancă, pentru a obţine condiţiile de creditoare  cele mai avantajoase, respectiv pe cele care se potrivesc cele mai bine profilului exploataţiilor sale”, se precizează în comunicatul APIA Suceava, în care se accentuează că banca trebuie să informeze beneficiarii asupra obligaţiei de a suporta contravaloarea dobânzilor, diferenţelor de curs valutar, comisioanelor bancare şi de garantare care decurg din creditele respective. Astfel, conform Ordinului nr. 703/2013 al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, referitor la aprobarea condiţiilor de încheiere a convenţiilor cu APIA, în scopul finanţării de activităţilor curente, instituţiile financiare bancare şi nebancare trebuie să respecte nivelurile costurilor acordării creditelor pentru beneficiarii plăţilor directe. În consecinţă, dobânda finală nu pate depăşi ROBOR+4%, iar comisioanele aferente creditului vor fi de până la 1%.

Fondul de Garantare a Creditului Rural şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM garantează 80% din valoarea creditului contractat de către fermier.        

Zilierii nu vor fi plătiţi sub nivelul salariului de bază minim brut pe ţară

·        Plata se acordă la sfârşitul fiecărei zile de lucru ori la finele săptămânii.

·        Agentul economic va asigura cheltuielile pentru îngrijiri medicale ori înmormântare, în cazul în care accidentul s-a produs din vina acestuia.

Începând de pe 17 iulie, au intrat în vigoarea noile prevederi legale privind munca zilierilor, anunţă şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, Romeo Butnariu. Astfel, în conformitate cu modificările şi completările aduse legislaţiei anterioare, beneficiarul muncii lucrătorilor „cu ziua” este obligat să asigure acestora securitatea şi sănătatea în muncă; instruirea cu privire la măsurile de prevenire şi protecţie; să solicite prin semnătură, o declaraţie privind starea sănătăţii lucrătorului; să pună la dispoziţie echipamente de muncă adecvate şi să asigure, în mod gratuit, echipamente individuale de protecţie. Un aspect foarte important, relevă şeful ITM Suceava, este cele referitor la obligaţia care revine agenţilor economici, aceea de a comunica, de îndată, orice eveniment în care au fost implicaţi zilierii şi să înregistreze accidentele de muncă suferite. „În situaţia producerii unui eveniment care are ca urmare accidentarea sau decesul zilierului, beneficiarul este obligat să asigure, din fonduri proprii, cheltuielile necesare îngrijirilor medicale ori, după caz, ale înmormântării, în cazul în care evenimentul s-a produs din vina beneficiarului”, subliniază Romeo Butnariu. 

Pe de altă parte, inspectorul şef sucevean accentuează că mărimea remuneraţiei brute orare stabilite de părţi nu poate fi mai mic decât valoarea pe oră a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi se acordă la sfârşitul fiecărei zile de lucru ori la finele săptămânii. Munca necalificată cu caracter ocazional se poate presta în următoarele domenii: agricultură, vânătoare şi servicii anexe, cu excepţia crescătorilor de animale în sistem semiliber, tradiţional şi transhumanţă; silvicultură, cu excepţia exploatări forestiere; pescuit şi acvacultură; colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor nepericuloase; recuperarea materialelor, precum şi în comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor. Zilierii pot presta şi în organizarea expoziţiilor, târgurilor şi congreselor; publicitate; activităţi de interpretare artistică-spectacole; activităţi suport pentru interpretarea artistică şi gestionare a sălilor de spectacole; în cercetare-dezvoltare în ştiinţe sociale şi umaniste(săpături arheologice), dar şi în sere, spaţii verzi, parcuri şi grădini zoologice. Nu în cele din urmă, modificări apar la capitolul privind răspunderea contravenţională şi în ceea ce priveşte conţinutul celor două anexe ale legii care vizează formatul registrului de evidenţă.  Legea nr. 18/2014 modifică şi completează Legea nr. 52 din aprilie 2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri.