Doi suceveni dintr-o sută au certificate de încadrare într-un grad de handicap
· În jur de 2100 de persoane cu dizabilităţi din reşedinţa de judeţ primesc abonamente de călătorie gratuite
Anul acesta, de la bugetul local va pleca către societatea de transport public local TPL, cu titlul de subvenţii la abonamente, suma de 1,7 milioane de lei. Şeful municipalităţii, Ion Lungu spune că, în aceste condiţii, 4205 persoane vor circula gratuit pe mijloacele de transport în comun ale firmei din subordinea Consiliului Local. Domnia sa aţinut să menţioneze că o parte însemnată din suma amintită va lua calea celor 2100 de persoane cu handicap din reşedinţa de judeţ. „Se pare că persoanele care au forţat pensionarea pe caz de boală, au trebuit a fi încadrate într-un grad de handicap şi iată că, astfel, practic, 2% din populaţia municipiului sunt persoane cu handicap”, arată ocupantul fotoliului din Areni, adăugând că, potrivit noilor prevederi legale, banii respectivi nu mai vin de la Direcţia Muncii, descentralizarea atribuţiilor în cauză făcându-se fără a se asigura şi resursele financiare aferente. Primăria va acorda gratuităţi şi la 1000 de elevi, 500 de studenţi, 200 de veterani de război, refugiaţi şi persecutaţi sau deţinuţi politic, 10 cetăţeni de onoare, precum şi la 7 revoluţionari. Puşculiţa bugetară nu mai poate suporta abonamentele gratuite pentru pensionarii cu venituri de sub 1000 de lei pe lună, însă vârstnicii cu probleme sociale grave pot primi prestaţia specială de 400 de lei pe an. Tot de la bugetul local, în 2009 se vor plăti, la TPL, 4,95 milioane lei rate la leasingul pentru achiziţionarea noilor autobuze, dar şi 500.000 de lei în vederea ridicării unei hale destinată adăpostirii mijloacelor de transport.

Primăria s-a oprit asupra modelului super-oului de Paşte
· În vederea omologării recordului, la Suceava va fi invitată o comisie a Guinesse Book of Records
Oul de Paşte din centru municipiului Suceava va fi unul reprezentativ. Anunţul este făcut de primarului Ion Lungu, care a precizat ieri, într-o conferinţă de presă, că în urma consultărilor cu preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur şi cu PIS Pimen, aceasta va fi „închistrit” în nuanţe de negru şi roşu, „culori specifice Bucovinei”. „Oul va purta modele tradiţionale pe el, precum şi semnul Crucii, fiind şi un simbol al sărbătorilor pascale”, subliniază edilul şef. Dl. Lungu precizează că cheltuielile cu construirea, transportul şi expunerea uriaşului ou se vor ridica la circa 10.000 de euro. Axa principală a acestuia este de 7 metri, primarul spunând că nu a renunţat la înscrierea realizării în Cartea Recordurilor, o comisie de omologare de la Guinesse Book of Records urmând a fi invitată la Suceava. Oul va fi construit din fibră de sticlă, iar la exterior va fi învelit cu folie de auto-colantă pictată. Acesta va fi adus în Suceava în jurul datei de 12 aprilie.

Handbalul primeşte 1 milion de lei doar dacă CSU se mai califică în Cupe
Primăria a îndreptat înspre echipa de handbal C.S. „Universitatea” Suceava suma de 100.000 de lei în vederea participării la confruntarea din „Challenge Cup” din Austria, de la finele săptămânii. Afirmaţia aparţine primarului urbei reşedinţă, Ion Lungu, edilul şef urându-le succes handbaliştilor suceveni. În proiectul de buget pe acest an, pentru activitatea handbalistică este prinsă suma de 1 milion de lei, una dublă în comparaţie cu cea de anul trecut. „Cu siguranţă, acest buget este condiţionat de calificarea, din nou, în cupele europene. Sperăm ca echipa să facă meciurile bune cu care ne-am obişnuit, astfel încât să reuşim să ne calificăm, încă o dată, la finele sezonului”, explică ocupantul fotoliului din Areni, menţionând că sprijinită va fi şi echipa de fotbal „Cetatea” Suceava. Dl. Lungu spune că formaţia suceveană este pe o poziţie „care nu onorează”, exprimându-şi speranţa că aceasta va ieşi învingătoare din întâlnirea de sâmbătă, cu Dunărea Giurgiu, şi că va părăsi, măcar pentru o etapă, locul de ultimă clasată. „Trebuie să înţeleagă şi băieţii de acolo că nu se poate fotbal fără performanţă”, reliefează Ion Lungu.

Băişanu reclamă cheltuieli nejustificat de mari cu reabilitate termică
· Surplusul este enorm de mare, acesta urmând a avea destinaţii cel puţin dubioase
Şeful interimar al organizaţiei municipale Suceava a PNL, ex-prefectul Ştefan Alexandru Băişanu, lansează un semnal de alarmă asupra unor costurilor supraestimate pe care programul de reabilitare termică al Guvernului Boc le-ar avea. Băişanu a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că lucrările ar putea fi acoperite financiar doar din sumele adunate de către proprietari, sumele alocate de la bugetul de stat, cât şi de la cel local, fiind susceptibile de a căpăta o destinaţie cel puţin dubioasă. „Şefii de asociaţii trebuie să fie atenţie la preţurile totale ale acestor contracte, pentru că, din calculele pe care le avem făcute, se pare că este acoperitoare doar suma de bani pe care o plăteşte cetăţeanul, iar cea pe care o dă Guvernul, prin Primărie sau prin alte organisme, s-ar putea să reprezinte un surplus enorm de mare şi care va trebui să vedem unde va ajunge”, reliefează liberalul Băişanu. Liderul interimar al liberalilor din municipiul reşedinţă de judeţ arată că, deocamdată, doreşte doar să pună asociaţiilor în gardă, în viitorul apropiat urmând a veni cu calcule pertinente prin care îşi va susţine afirmaţiile şi va demonstra care este costul real al lucrărilor de anvelopare a termică a blocurilor de locuit.

Cinci companii curtează Termica
Numărul firmelor interesate de privatizarea Termica a ajuns la cinci. Şeful municipalităţii sucevene, Ion Lungu, informează că un nou caiet de sarcini a fost cumpărat de compania bucureşteană Electrica Bio Heat, aceasta adăugându-se la alte patru firme achizitoare, respectiv Unicom Top Energy Bucureşti, Dori Iaşi, E-on România şi Global Internaţional Bucureşti. Ofertele pentru privatizarea producătorului, furnizorului şi distribuitorului de energie termică sucevean trebuie depuse până pe 2 aprilie, pe 10 aprilie urmând a avea loc licitaţia deschisă de tip olandez cu strigare. „Este un lucru pe care îl aşteptăm cu sufletul la gură, pentru că trebuie să ştim foarte clar care este strategia de termificare a municipiului Suceava pentru iarna 2010”, evidenţiază primarul Lungu, menţionând că aşteaptă ca din cei cinci cumpărători ai caietului de sarcini, un număr cât mai mare să participe şi la licitaţia de înstrăinare-achiziţionare a acţiunilor Termica. Viitorul proprietar al firmei de termoficare va trebui să scoată din buzunar 18,3 milioane de euro contravaloarea pachetului de acţiuni, aproximativ 12 milioane de euro datorii ale Termica la bănci, iar 35 de milioane de euro pentru investiţii de mediu. Trecerea Termica în sectorul privat va asigura alimentarea cu energie termică a 26.000 de apartamente racordate la sistemul centralizat de termificare, vizată fiind o reducerii cu 30% a contravalorii facturii plătită de populaţie.

Guvernul îşi plăteşte datoriile către constructorii de obiective şcolare
· O primă tranşă de 7,7 de milioane de lei a sosit zilele acestea în judeţ, obligaţiile către firmele din construcţii urmând fi onorate integral
Guvernul îşi achită obligaţiile financiare către firmele sucevene care au lucrat la obiective de investiţii din învăţământul sucevean. Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, spune că o primă tranşă de 7,7 de milioane de lei a sosit zilele acestea în judeţ. Cea mai mare sumă, de 1,7 milioane de lei, va ajunge la Colegiul Naţional şi Grupul Şcolar Special „Sfântul Andrei” din Gura Humorului, reprezentând restanţe la lucrările efectuate pe parcursul anului trecut. Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare” Suceava primeşte 730.000 de lei, iar Colegiul Naţional „Petru Rareş”-300.000 de lei. La unităţile şcolare din Cornu Lunci şi Sasca Mare vor ajunge câte 200.000 de lei, iar la cea din Arbore 180.000 de lei. Fonduri importante sunt dirijate, de asemenea, înspre unităţile şcolare din Solca, Vicovu de Sus şi Vicovu de Jos. „Deblocăm o parte din bani şi am rugat Inspectoratul Şcolar Judeţean şi Direcţia de Finanţe să-şi facă toate calculele, pentru că de la minister au plecat fondurile şi trebuie să ne grăbim ca acestea să ajungă la firmele de construcţii”, declară preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, menţionând că este vorba despre investiţiile aprobate prin hotărâri de guvern din 2008 şi care vor fi onorate integral.

Rampe germane pentru trecerile de cale ferată de pe DN 17
· „Proiectul iniţial nu a fost făcut de calitate şi nu ştiu dacă proiectantul a fost în teren vreodată”, opinează şeful administraţiei judeţene, Gheorghe Flutur
Trecerea la nivel cu calea ferată de pe drumul naţional în reabilitare DN 17 vor fi modernizate cu rampe speciale aduse din Germania. Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că, în urma repetatelor demersuri făcute, zilele acestea vor începe lucrările la pasajele neprinse în proiectul mare şi că echipamentele elastice germane vor sosi la Suceava pe 7 aprilie. Şefului executivului judeţean spune că trecerile în cauză, „arată devastator” şi că pentru lucrările suplimentare este necesar un deviz suplimentar. „Punem presiune pe trecerile de cale ferată, pentru a rezolva problema. Proiectul iniţial nu a fost făcut de calitate şi nu ştiu dacă proiectantul a fost în teren vreodată”, opinează şeful administraţiei judeţene, menţionând că în documentaţie figurează doar 2 rampe de cale ferată şi nu 5 câte există în teren. Gheorghe Flutur le-a cerut firmelor de construcţii să aducă la starea iniţială terasamentele porţiunilor de pe DN 17 Suceava-Vatra Dornei pe care au intervenit, pe acestea urmând a fi amenajate spaţii verzi şi amplasate bănci. În acelaşi timp, în urma pornirii staţiei de asfalt, va fi reparat şi podul de la Frasin.

Suceava are aproape 2000 de producători de lapte ecologic
· Lucrată ecologic este o suprafaţă de 14.399 hectare de păşuni, fâneţe şi terenuri agricole

La Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Suceava s-au înregistrat un număr important de operatori pe piaţa produselor ecologice. Potrivit unui raport al instituţiei, este vorba despre 3 procesatori de lapte ecologic ce produc caşcaval, svaiţer, lapte consum, unt, brânză Olanda, brânză la burduf; doi exportatori de produse lactate ecologice; o fermă mixtă(legumicolă şi zootehnică) ; 48 de ferme, în principal de bovine, precum şi 33 de apicultori cu 3097 stupi. Totodată au fost luaţi în evidenţă şi 1.923 de producători de lapte ecologic la nivel de mică exploataţie, precum şi 2 ferme de melci. În urma punerii în practică a acestei forme de agricultură s-a ajuns ca, la ora actuală, să se lucreze ecologic o suprafaţă de 14.399 hectare, dintre care 6010 hectare cu păşune, 7 690 hectare cu fâneţe şi 699 hectare teren arabil. De asemenea, sunt exploatate în regim ecologic un număr de 10.426 bovine, 415 porcine si 701 ovine şi caprine. Trebuie de subliniat faptul că înregistrarea producătorilor în agricultura ecologică se face în fiecare an până la data de 1 iunie şi se materializează prin completarea fişelor de înregistrare disponibile la DADR şi aprobate la Ministerul Agriculturii Dezvoltării Rurale. Înregistrarea se face conform Ordinului MADR nr. 219/2007 pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică.

CJ nu mai cumpără casa fălticeneană care l-a găzduit pe catihetul Ion Creangă

Consiliul Judeţean nu mai cumpără imobilul de la nr.30, de pe strada „Ion Creangă” din municipiul Fălticeni, în care a locuit marele povestitor pe vremea când urma şcoala fălticeneană de catiheţi. Decizia aparţine aleşilor judeţeni, care au luat în calcul constrângerile bugetare ale anului 2009, precum şi starea precară în care se află obiectivul, aşa cum rezultă din evaluarea specialiştilor Compartimentului arhitectului şef şi Direcţiei tehnice a executivului judeţean. În cântar a tras şi opinia defavorabilă exprimată de conducerea Complexului muzeal „Bucovina” cu privire la achiziţionarea imobilului aflat proprietatea Niculinei Grumăzescu din Fălitceni. Proprietarul propunea ca preţul de înstrăinare a imobilul să fie stabilit prin negociere directă între vânzător şi cumpărător, în legislatura trecută Consiliul Judeţean rezervându-şi dreptul de preemţiune la cumpărarea clădirii. Casa de locuit este monument istoric, clasat în grupa celor reprezentative pentru patrimoniul cultural local, fiind inclusă în lista monumentelor judeţului Suceava. Imobilul are valoare istorică şi o vechime de peste 180 ani, considerându-se că prezintă interes prin faptul că acesta l-a găzduit pe Ion Creangă, în perioada în care scriitorul a studiat la Şcoala de catiheţi din Fălticeni.

Sucevenii şi francezii întocmesc un studiu privind îmbătrânirea populaţiei din Europa
O delegaţie a Departamentului de Nord din Franţa vizitează, zilele acestea, judeţul Suceava. Între cele două unităţi teritoriale-administrative există, de mai mulţi ani, un acord de colaborare, preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, precizând că cei doi parteneri vor desfăşura mai multe proiecte comune. Unul dintre acestea este finanţat de partea franceză, are valoarea de 266.000 de euro, se referă la descentralizarea serviciilor sociale, iar administraţia judeţeană va participa doar cu 3000 de euro. Cel de al doilea proiect are în vederea întocmirea unui studiu demografic, acesta având ca temă îmbătrânirea populaţiei din Europa. Tot zilele acestea, francezii au preluat şi spaţiul pus la dispoziţie de autorităţile judeţene în Centrul multicultural din prejma Palatului Administrativ. În cadrul parteneriatului va fi organizat şi un concurs de fotografie, vernisajul expoziţiei având loc în luna mai, la Lille, capitala Departamentului de Nord. Judeţul Suceava mai are parteneriate cu Mayenne (Franţa), Schwaben(Germania), Cernăuţi şi Ivanofrankovsk(Ucraina), Silezia(Polonia), Drenthe(Olanda) şi Abruzzo(Italia). În 2007 s-a extins aria colaborărilor şi în afara Europei, stabilindu-se contacte de colaborare cu regiuni din Republica Coreea şi China.

Regularizări de cursuri în porţiunile periculoase de pe Suceava şi Moldova
Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a aprobat finanţarea lucrărilor pentru amenajarea râului Suceava şi afluenţilor acestuia. Anunţul este făcut de şeful executivului judeţean, Gheorghe Flutur, care a precizează că vizate sunt porţiunile de pe raza localităţilor Ulma, Brodina şi Straja, în care, în iulie 2008, revărsările de apă au făcut ravagii. Dl Flutur spune că banii vor veni atât de la bugetul de stat, cât şi din finanţări europene, amenajări urmând a se face şi în bazinul râului Moldova pe tronsonul Brăieşti-Băişeşti din comuna Cornu Luncii. În cazul acestuia din urmă, deja au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici, licitaţia pentru desemnarea constructorului fiind în curs de organizare. Pe listă figurează cu investiţii şi pâraiele Rîşca, Humor(digul de la Gura Humorului), Suha, Moldoviţa( la Frumosu şi Deia), precum şi Clit(la Arbore) şi Solcuţa(la Solca).

La CJ şi instituţiile subordonate
Cheltuielile salariale mai mici cu 3,6 milioane lei
Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, cere prudenţă în cheltuirea fondurilor publice. „Trebuie să fim prudenţi, să vedem ce urmează, în aşa fel încât să ne atingem obiectivele. În principal, este vorba despre cele privind finanţarea proiectelor europene, asistenţei sociale şi învăţământului special, precum şi de asigurarea funcţionării instituţiilor subordonate Consiliului Judeţean”, arată şeful executivului judeţean. Domnia sa a precizat că, în contextul crizei economice, cheltuielile de personal din cadrul aparatului propriu al Consiliului Judeţean, precum şi cele de la instituţiile din subordine, au fost reduse cu 3,6 milioane lei(36 miliarde de lei vechi). Totodată, diminuări de 15% sunt operate la servicii şi de 50% la dotările cu echipamente şi mobilier. „Sperăm într-o rectificare pozitivă a bugetului propriu al Consiliului Judeţean, deşi nu sunt foarte optimist în legătură cu acest lucru”, evidenţiază Gheorghe Flutur.

Municipalitatea dă bisericilor 10 miliarde de lei vechi
Unităţile de cult de pe raza municipiului Suceava se vor bucura, în acest an, de o importantă susţinere financiară. Cel puţin aşa arată proiectul de buget pe 2009, potrivit căruia capitolul „Cultură şi culte” va beneficia de alocări de 1,33 milioane de lei(13,3 miliarde de lei vechi). Potrivit şefului municipalităţii, Ion Lungu, suma cea mai consistentă, în valoare de 1 milion de lei(10 miliarde de lei vechi) se va îndrepta înspre construirea, reabilitarea sau renovarea bisericilor din urbea reşedinţă de judeţ. De 100.000 de lei vor avea parte manifestările din cadrul Festivalului de artă medievală iar de o a sumă similară Fanfara „Bucovina” a municipiului care va concerta în parcul central o dată cu încheierea postului Paştelui. De asemenea, 130.000 de lei vor fi rezervaţi teatrului, filarmonicii, vernisajelor, achiziţionării de cărţi, concursurilor culturale.

Premii de 3 miliarde de lei vechi pentru fruntaşele din „Luna curăţeniei"
Deliberativul judeţean a aprobat acordarea unor premii în valoare totală de 300.000 lei unităţilor administrativ-teritoriale înscrise în concursul pentru cea mai frumoasă şi curată localitate. La categoria municipii recompensa financiară este de 150.000, la oraşe de 100.000 de lei, iar la comune de 50.000 de lei. „Luna curăţeniei” se desfăşoară în perioada 18 martie-18 aprilie, propunându-şi să antreneze administraţia publică şi cetăţenii judeţului în buna gospodărire a localităţilor, prin participarea activă la întreţinerea spaţiilor verzi, efectuarea curăţeniei, precum şi a unor lucrări de interes comunitar. Scopul acţiunii este îmbunătăţirea imaginii edilitare, antrenaţi alături de edili fiind atât cetăţenii, cît şi instituţiile publice şi agenţie economici. „Este foarte important să tratăm cu seriozitate această acţiune, pentru că avem un obiectiv important în Bucovina”, manifestare care face parte din eforturile noastre constante de a stimula turismul în judeţul Suceava. În acest context avem o obligaţie în plus să fim gazde civilizate şi să dovedim că, în judeţul nostru, curăţenia este la ea acasă”, precizează şeful administraţiei judeţene, Gheorghe Flutur. Comisii speciale vor face evaluările după Paşte, câştigătoarele urmând a investi banii tot în lucrări cu caracter edilitar.

Stela Acatrinei, fost vicepreşedinte al CJ nu candidează la euro-parlamentare
Organizaţia judeţeană Suceava a Partidului România Mare a înaintat la centru 3 nominalizări de candidaţi pentru alegerile euro-parlamentare din iunie anul acesta. Liderul judeţean Gheorghe Acatrinei a declarat că lista este deschisă de inginerul Constantin Ibănescu, preşedintele filialei Gura Humorului, pe locul al doilea fiind inginerul Vasile Mustea de la Vatra Dornei, iar pe ultima poziţie profesorul Costică Doroftei, şeful filialei oraşului Liteni. „Mergem cu aceşti 3 candidaţi pe care Biroul executiv judeţean îi apreciază ca fiind oamenii cei mai potriviţi”, subliniază dl Acatrinei, menţionând că doi dintre ei se pot regăsi pe lista naţională a PRM. Ex-senatorul de Suceava arată că Stela Acatrinei, fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean în legislatura 2004-2008, nu va candida la alegerile euro-parlamentare, rămânând să lucreze ca inspector superior la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Suceava. „Dna Acatrinei este funcţionar public şi lucrează pe vechiul loc de muncă, la Direcţia de Finanţe. Este şi o chestiune de principiu, pentru că, în calitate de funcţionar public, nu este recomandabil să-şi ia concediu fără plată doar la câteva zile de la întoarcerea în post”, a spus Gheorghe Acatrinei. Cap de lista la alegerile în competiţia euro-parlmentară este preşedintele formaţiunii, Corneliu Vadim Tudor.

Administraţia judeţeană vrea să scoată din vânzarea patrimoniului peste 38,5 milioane de lei
Consiliul Judeţean Suceava vrea să salveze bugetul judeţean prin vânzarea unor bunuri din patrimoniu. Potrivit vicepreşedintelui executivului judeţean, Ilie Vasile, întocmită a fost o listă de 18 obiective, în urmă cu circa 4 ani valoarea de inventar a acestora fiind de 10 milioane de lei. După reactualizare şi scoaterea la licitaţie, respectivele imobile ar urma să aducă în vistieria bugetară o sumă de minim 38,5 milioane de lei. „La ora actuală, avem o listă cu bunurilor imobile proprietate a municipiului Suceava cu 18 obiective. La o primă actualizare, fără a se lua în considerare că la licitaţie se pot obţine preţuri mai mari, ajungem la 38,5 milioane de lei”, subliniază adjunctul şefului executivului judeţean. Decizia înstrăinării elementelor de patrimoniu neutilizate este menită să diminueze, sau chiar să elimine, cheltuielile inutile cu acestea. Concluzia unui inventar finalizat recent este că există foarte multe spaţii nefolosite şi a căror întreţinere grevează financiar bugetul judeţean. În cazul în care va fi nevoie, spaţiile respective vor fi trecute la comunităţile locale, astfel încât să nu rămână nefructificate doar pe motiv că acestea sunt parte a patrimoniului administrativului judeţean. „Vrem să valorificăm patrimoniul, pentru că avem nevoie de fonduri, în judeţ fiind multe lucruri de făcut”, explică Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava.

În 2008,
Cădere de 25% a tranzacţiilor cu terenuri pentru construcţii
· Specialiştii în domeniu pun trendul negativ pe seama diminuării investiţiilor făcute de muncitorii suceveni din străinătateÎn judeţul Suceava, tranzacţiile cu terenuri pentru construcţii au intrat în evident regres.

Potrivit datelor Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, în 2008 suprafaţa intravilană vândută-achiziţionată a fost de 154 de hectare, în scădere drastică, cu aproape 25%, faţă de cea de 587 de hectare din urmă cu un an. Astfel, dacă în 2007 au fost perfectate 1288 de contracte de vânzare-cumpărare, în valoare totală de 8,8 milioane de lei, în 2008, în cazul celor 228 de contracte, s-a vehiculat suma de 2,3 milioane lei, una de aproape 4 ori mai mică. De menţionat este faptul că media preţului unui hectar tranzacţionat a rămas constantă, respectiv cea de 15.000 lei. Specialiştii în domeniu pun trendul negativ pe seama diminuării investiţiilor făcute de muncitorii suceveni din străinătate. În ceea ce priveşte extravilanul localităţilor, numărul înstrăinărilor s-a redus de la 1040 la 391, suprafaţa vizată scăzând, de asemenea, de la 704 de hectare la 202 hectare. Dacă în anul 2007 valoarea totală a tranzacţiilor terenurilor cu folosinţă agricolă s-a ridicat la 2,81 milioane lei, cu o medie de 4 mii de lei pe hectar, anul trecut, la un acelaşi preţ mediu la hectar, volumul tranzacţiilor a însumat 808 mii lei. Dezinteresul pentru suprafeţele agricole are la origine, conform aceloraşi persoane avizate, profitul insignifiant obţinut prin cultivarea terenului. Spre deosebire de anul 2007, când în extravilan au fost înregistrate 231 de acte de donaţie, pentru 194 hectare de teren, iar în extravilan 317 astfel de documente, pentru o suprafaţă de 144 de hectare, în 2008 numărul donaţiilor a fost nul. Regimul înstrăinării terenurilor este reglementat prin Legea nr. 54 din 1998.

Serie neîntreruptă de permutări la ordine publică

Autoritatea Teritorială de Ordinea Publică(ATOP) are o nouâ componenţă. Aceasta a fost votată de Consiliul Judeţean în şedinţa de la finele săptămânii, locul ex-prefectului Angela Zarojanu(PNL) fiind luat de nou adjunct al şefului instituţiilor publice desconcentrate în teritoriu, social-democratul Eugen Girigan. De asemenea, fotoliul lăsat liber de reprezentantul societăţii civile, prof. univ. Sanda Maria Ardelean, aleasă deputat PD-L la alegerile din toamnă, fiind ocupat de către profesorul fălticenean Mihai Vitcu(PSD). Alesul social-democrat a fost chiar şeful ATOP, venind la conducerea organismului în februarie 2007, după ce colegul său de partid, Vasile Ilie, şi-a pierdut această calitate prin părăsirea PSD şi trecerea la PLD. Consilierul judeţean PSD de la acea dată, Vasile Ilie, fost prefect al judeţului, a fost ales preşedinte al ATOP în iunie 2005, funcţia rămânând vacantă după ce şeful administraţiei judeţene, Suceava, Gavril Mîrza, demisionase pentru a evita o situaţie de incompatibilitate. În prezent, la conducerea ATOP se află consilierul judeţean PD-L, Petru Carcalate, domnia sa preluând mandatul de la Marius Vătafu, care, după alegerile din noiembrie 2008, a plecat la conducerea Companiei Naţionale „Poşta Română”. Din ATOP fac parte, între alţii, un subprefect, 6 consilieri judeţeni, şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie şi reprezentanţi ai societăţii civile. Autoritatea Teritorială de Ordine Publică este un organism cu rol consultativ, fără personalitate juridică, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile Legii nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, în scopul asigurării bunei desfăşurări şi sporirii eficienţei serviciului poliţienesc din unitatea administrativ-teritorială în care funcţionează.

Trei sferturi din pădurile private sucevene sunt administrate de structuri autorizate

Mai mult de 75% din suprafeţele forestiere din proprietate particulară se bucură de servicii silvice şi administrare prin structuri autorizate. Aşa se arată într-o informare a Inspectoratului de Regim Silvic şi Vânătoare Suceava, potrivit căreia, în scopul diminuării tăierile ilegale de arbori, instituţia silvică suceveană a desfăşurat o activitate intensă de convingere şi obligare a proprietarilor de pădure pentru a încheia contracte de prestări servicii. Astfel, precizează inspectorul şef Costel Girigan, pe lângă monitorizarea săptămânală a încheierii contractelor de servicii silvice, au fost organizate întruniri cu deţinătorii de pădure această obligaţie legală fiind prezentată fiecărui proprietar cu care s-a intrat în contact. Totodată, emise au fost peste 2000 de somaţii şi, ca ultimă măsură, s-au aplicat 1170 de amenzi, însumând peste 1,39 milioane lei. Vizaţi au fost cei care au refuzat constant să depună la ocoalele silvice cereri de contractare a serviciilor silvice. „Aceste acţiuni au făcut ca, în prezent, peste 75% din pădurea proprietate privată să aibă asigurată administrarea sau serviciile silvice prin structuri autorizate”, subliniază Costel Girigan.

PRM cere autorităţilor să reconstruiască podul de la Gura Solcii

Conducătorii judeţului nu ar trebui să dea vina pe criza economică şi să se apuce cu adevărat de treabă. Aceasta este părerea organizaţiei judeţene a PRM Suceava, vicepreşedintele Vasile Cerlincă, reamintind că, în campania electorală, aceştia au spus că au soluţii în toate domeniile. Dl Cerlincă a dat ca exemplu situaţia de la Gura Solcii, după 8 luni de la inundaţii satul continuând să rămână izolat din cauza podului distrus de ape. Viceliderul PRM Suceava iterează că oamenii se plâng că nu sunt băgaţi în seamă de autorităţi, acestea din urmă aducându-şi aminte de ei doar cu prilejul alegerilor. „Oamenii nu pot merge la muncă, iar copiii la ore, directorul şcolii spunând, de asemenea, că nu există apă curentă, grupuri sanitare, clase suficiente şi că profesorii abia ajung la unitatea de învăţământ din cauza noroiului”, subliniază dl. Cerlincă. Domnia sa precizează că, în timp ce locuitorii din Gura Solcii continuă să spere, cei de la Marginea şi-au amenajat singuri un nou pod. „Îl loc de felicitări pentru iniţiativă, cei de la Marginea s-au ales cu o plângere penală împotriva lor”, a explicat vicepreşedintele organizaţiei judeţene a Partidului România Mare, Vasile Cerlincă.

Ministrul Videanu deblochează Proiectul „Suceava-Utilităţi şi mediu”
· În cel mai scurt timp, Transgaz va demara procedurile legale pentru preluarea magistralelor de gaze naturale în lucru
Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a anunţat ieri, la Suceava, acordul total al ministerului pe care îl conduce de a prelua integral, prin intermediul Societăţii Naţionale Transgaz, continuarea realizării investiţiei de pe componenta gaze naturale a Proiectului „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”. „Este datoria noastră să facem acest lucru”, a declarat dl. Videanu. Domnia sa a reliefat că această decizie vine pe fondul aprobării, zilele acestea, în Consiliul European, a realizării din fonduri europene a interconectărilor de gaze naturale România-Ungaria şi România-Bulgaria, prilej cu care s-au economisit circa 40 de milioane de euro din resursele Transgaz, bani care pot fi utilizaţi şi pentru continuarea lucrărilor din judeţul Suceava. „Avem resursele, avem banii în bugetul Transgaz, avem disponibilitatea şi sperăm cam împreună cu Consiliul Judeţeanm să putem să creăm cadrul legal, astfel ca, în două-trei săptămâni, să putem demara în forţă. Nu avem niciun impediment în a continua acest proiect”, a precizat Adriean Videanu. Ministrul Economiei a arătat că, împreună cu Ministerul Finanţelor, se va căuta un montaj financiar, astfel încât proiectul să fie finalizat în totalitate şi să ajungă la beneficiarul final, respectiv la cetăţeni. Dl. Videanu a asigurat că se vor găsi soluţii şi pentru desemnarea operatorului pe gaze naturale, cele 3 licitaţii organizate până acum la Bucureşti neavând rezultat. „Din păcate, situaţia juridică delicată a făcut ca niciunul dintre cei interesaţi să-şi pronunţe finalmente interesul pentru a prelua distribuţia”, a explicat ministrul Economiei, adăugând că există foarte mulţi distribuitori hotărâţi să intre în proiect, însă doar cu condiţia lămuririi aspectelor juridice neclare. În timpul întrevederii cu Adriean Videanu, preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur i-a pus în vedere acestuia că preluarea magistralei de gaze naturale de către Transgaz şi punerea în funcţiune a centralelor termice de co-generare de pe componenta de termie reprezintă două aspecte fundamentale ale succesului proiectul „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”. În 2002, printr-o hotărâre de guvern, Consiliul Judeţean şi 61 de primării din judeţ au contractat un credit extern de 86,3 milioane de euro, garantat de Ministerul de Finanţe, acesta fiind destinat reabilitării sistemului de termoficare şi realizării conductelor de gaze naturale de înaltă presiune din mai multe localităţi. Pentru componenta de gaze s-a alocat suma de 27,3 milioane de euro, s-au executat 101,4 km de conducte din totalul de 232,7 km, suma fiind consumată fiind de 11,5 milioane euro. Lucrările sunt întrerupte, practic, de la sfârşitul lui 2006, iar scriptic de la finele lui 2007, dată la care a expirat contractul cu constructorul Petrom Service.

Studenţii basarabeni din Suceava aşteptaţi să aducă schimbări democratice în Republica Moldova
· „În perspectivă, Republica Moldova va fi un stat membru al Uniunii Europene, un stat european”, a declarat la Suceava, primarul general de la Chişinău, liberalul Dorin Chirtoacă
Dorin Chirtoacă, primarul general al capitalei Republicii Moldova, s-a întâlnit ieri, la Palatul administrativ, cu preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, primarul Sucevei, Ion Lungu şi cu studenţii şi elevii basarabeni din reşedinţa de judeţ. În cadrul întrevederii au fost abordate aspecte legate de proiectele trilaterale transfrontaliere România-Ucraina-Moldova. Acestea se ridică la un total de peste 125 de milioane de euro, la Suceava funcţionând biroul regional de implementare. „Republica Moldova şi Chişinăul sunt interesate de astfel de proiecte şi dorim să împărţim din experienţa noastră. Vom colabora să implementăm împreună o serie proiecte”, a declarat preşedintele executivului judeţean, Gheorghe Flutur. Dorin Chirtoacă a apreciat că întâlnirea va duce la strângerea legăturilor între Chişinău şi Suceava, aşa cum s-a angajat la preluarea mandatului. Primarul de la Chişinău a precizat că, fiind o perioadă de pregătire a alegerilor parlamentare din Republica Moldova, îi va motiva pe tinerii care studiază în Suceava să participe la alegerile din 5 aprilie din ţara de origine. Edilul şef moldovean a precizat că va continua colaborarea pe linia proiectelor transfrontaliere, „de care Republica Moldova are nevoie şi care, din păcate, nu au fost posibil de promovat în perioada guvernării comuniste de la Chişinău”. Dorin Chirtoacă a precizat că există „gânduri” de înfrăţire între municipiul Suceava, însă asupra acestui subiect se va reveni în viitor, după ce lucrurile vor fi pregătite într-o manieră profesionistă. În ceea ce îi priveşte pe elevii şi studenţii din municipiul Suceava, primarul general al Chişinăului a spus că, dacă vor fi oferte din partea statului român, aceştia vor putea să se angajeze şi să trăiască în România. „În cazul în care vor să se întoarcă acasă şi să contribuie la realizarea unor schimbări democratice în Republica Moldova, le explicăm cum stau lucrurile, ce îi aşteaptă şi cât de mult trebuie se înarmeze cu răbdare şi curaj, pentru că nu este uşor”, a reliefat Chirtoacă. Şeful administraţiei din capitala Republicii Moldova a opinat că nu există niciun impediment în faptul că tot mai mulţi tineri moldoveni obţin cetăţenie română. Aceasta deoarece paşaportul românesc este unul european, cetăţenii moldoveni devenind, astfel, cetăţeni europeni. „În perspectivă, Republica Moldova va fi un stat membru al Uniunii Europene, un stat european, de aceea nu este nicio o problemă din acest punct de vedere”, a evidenţiat oaspetele moldovean. Dorin Chirtoacă şi-a exprimat speranţa că alegerile de la 5 aprilie vor reprezenta un viitor european pentru Republica Moldova.

În 2009
Administraţia judeţeană mizează pe venituri şi cheltuieli de 320 de milioane de lei

Consiliul Judeţean Suceava porneşte la drum cu un buget de venituri-cheltuieli de 320,5 milioane de lei, acesta fiind aprobat în şedinţa ordinară de ieri a deliberativului. La surse de finanţare figurează sume defalcate din taxa pe valoare adăugată de 130,7 milioane de lei; repartizări din impozitul pe venit de 36 milioane lei, precum şi subvenţii pentru finanţarea proiectelor POR 2007–2013 de 33,7 milioane lei. Veniturile exclusive ale administraţiei judeţene, mai puţin cotele şi sumele defalcate de la centru, sunt estimate la 44 milioane lei. De cealaltă parte, una dintre principalele categorii de cheltuieli descentralizate este cea cu sistemul de protecţie a copilului şi a centrelor de asistenţă socială a persoanelor cu handicap, dimensionată la 111 milioane de euro. Necesarul pentru Programului „Laptele si Cornul” se ridică la 19 milioane de lei, finanţarea învăţământului special şi a Centrului de resurse şi asistenţă educaţională însumând 34 milioane lei. În bugetul propriu al judeţului s-au prevăzut 42 milioane lei pentru reparaţii şi întreţinere la drumuri judeţene, infrastructura rutieră fiind grav afectată de calamităţile naturale din 2008. Având în vedere promovarea documentaţiilor de accesare de fonduri europene prin instrumente de finanţare post-aderare, în buget s-a prins, în scopul co-finanţării, suma de 22,4 milioane lei. Administraţia judeţeană îşi propune să continue şirul acţiunilor de promovare a turismului înscriind, la capitolul bugetar “Turism”, suma de 1 milion de lei. Principalele programe ce se vor finanţa sunt ”Paştele în Bucovina”, „Drumul lui Iacob” şi „Crăciun în Bucovina”. De asemenea, fonduri de 300.000 lei vor lua calea premierii localităţilor câştigătoare ale concursului „Luna curăţeniei”. În bugetul propriu al judeţului Suceava, se distinge, la partea de cheltuieli, şi un fond de rezervă de 2 milioane de lei.

Intervenţii integrate în caz de dezastre sau accidente
· Judeţul Suceava va avea 9 auto-speciale de intervenţie în valoare de 2 milioane de euro
Judeţul Suceava participă cu 186.000 de lei la proiectul regional de achiziţionare de echipamente specifice pentru îmbunătăţirea capacităţii şi calităţii sistemului de intervenţie în situaţii de urgenţă şi de acordare a asistenţei medicale de urgenţă şi primului ajutor calificat. Acesta este promovat în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, în acest scop scopul Consiliului de Dezvoltare Regională Nord Est aprobând, în iulie 2007, constituirea Asociaţiei de Dezvoltare Inter-comunitară „EURONEST”. În numele acestei asociaţii, cele 6 judeţe componente ale Regiunii Nord Est, susţin proiectul amintit, în vederea obţinerii finanţării nerambursabile. Acesta se va desfăşura pe parcursul anilor 2009-2011 şi are în vedere îmbunătăţirea capacităţii regionale de răspuns în situaţii de urgenţă; ameliorarea capacităţii şi calităţii sistemului de intervenţie şi de acordare a primului ajutor calificat, precum şi achiziţionarea, în comun, a echipamentelor care vor facilita intervenţii integrate în caz de dezastre sau accidente. D asemenea, un obiectiv important este şi îmbunătăţirea dotării bazelor judeţene deja existente. Alocarea financiară pentru Regiunea de Nord-Est este de 16,2 milioane euro, 85% din F.E.A.D.R, 13% de la Guvernul României, 2% fiind contribuţia consiliilor judeţene asociate. Din Regiunea de Dezvoltare Nord Est fac parte judeţele Suceava, Botoşani, Iaşi, bacău, Vaslui şi Neamţ. Judeţul Suceava ar urma să beneficieze de 9 auto-speciale de intervenţie în valoare de 2 milioane de euro.

Centrul cultural „Bucovina”, „vinovat” de reduceri de cheltuieli şi personal la 4 instituţii
Aleşii judeţeni au aprobat ieri, în şedinţă ordinară, înfiinţarea Centrului cultural „Bucovina”. Noua instituţie apare prin fuzionarea Ansamblului Artistic “Ciprian Porumbescu”, Şcolii Populare de Arte şi Meserii “Ion Irimescu”, Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, precum şi a Revistei “Bucovina Literară”, scopul fiind punerea în valoare a moştenirii culturale şi conservarea spaţiului valorii tradiţionale a zonei etnografice a Bucovinei. Reorganizarea este menită a aduce reducerea a 6 funcţii de conducere, a numărului de angajaţi, dar şi a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile. Aceasta prin derularea unor proceduri de achiziţie mai strict controlate de către un singur ordonator secundar de credite. De asemenea, se mizează pe gestionarea mai eficientă a materialelor şi produselor, precum şi pe nedisiparea fondurilor publice pe acţiuni culturale similare de mică amploare în fiecare din cele 4 unităţi subordonate. „Înfiinţarea Centrului cultural oferă avantajul economiei la scară a operaţiunilor executate integrat, dar şi reducerea cheltuielilor administrative şi simplificarea procedurilor, în timp ce tratarea lor individuală ar duce la întârzieri în implementare”, spune vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Vasile Ilie. Centrul Cultural “Bucovina” va fi finanţat din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul Consiliului Judeţean şi va avea sediul în fosta clădire a cinematografului „Modern”, aflată, acum, în curs de modernizare. Tot ieri a fost desemnat şi şeful noii instituţii, acesta fiind, pe o perioadă de 9 luni, Petre Horvath, fost director al Şcolii Populare de Arte şi Meserii “Ion Irimescu”.

Ministrul Economiei, Adriean Videanu, vine la Suceava să deblocheze Proiectul „Suceava-Utilităţi şi mediu”
Astăzi, la Suceava, este prezent Ministrul Economiei, Adriean Videanu, demnitarul PD-L şi conducerea Consiliului Judeţean având o întâlnire cu primarii localităţilor asociate în Proiectul „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”. La Palatul Administrativ va fi prezentat montajul financiar şi stadiul în care se află investiţiile, iar după discuţiile de rigoare, ministrul Videanu va vizita centrale termice în co-generare de la Gura Humorului şi Cîmpulung Moldovenesc. „Suntem foarte aproape cu finalizarea acestor centrale, dar trebuie să găsim o soluţie împreună cu Ministerul Economiei, să avem şi un operator, astfel încât, la anul, să fie căldură la Cîmpulung Moldovenesc. Vom avea discuţii cu dl Videanu şi pe marginea preluării magistralelor de gaze naturale Frasin-Vatra Dornei şi celei dinspre Rădăuţi de către Transgaz”, relevă şeful executivului judeţean, Gheorghe Flutur. În 2002, printr-o hotărâre de guvern, Consiliul Judeţean şi 61 de primării din judeţ au contractat un credit extern de 86,3 milioane de euro, garantat de Ministerul de Finanţe, acesta fiind destinat reabilitării sistemului de termoficare şi realizării conductelor de gaze naturale de înaltă presiune din mai multe localităţi. Pentru componenta de gaze s-a alocat suma de 27,3 milioane de euro, s-au executat 101,4 km de conducte din totalul de 232,7 km, suma fiind consumată fiind de 11,5 milioane euro. Lucrările sunt întrerupte, practic, de la sfârşitul lui 2006, iar scriptic de la finele lui 2007, dată la care a expirat contractul cu constructorul Petrom Service. Pentru deblocarea situaţiei s-au purtat negocieri pentru transferarea conductelor în domeniul public al statului şi executarea investiţiei din fondurile SN Transgaz. În octombrie 2010, expiră perioada de graţie a creditului, dată de la care cele 61 de unităţi administrativ-teritoriale vor avea de plătit, pe lângă dobânda anuală de 6,1 milioane de euro şi o rată totală de 4,3 milioane de euro pe an.

Sistemul de asistenţă socială sucevean înghite 35% din bugetul Consiliului Judeţean
Bugetul Consiliului Judeţean, care va fi aprobat în şedinţa de astăzi a deliberativului judeţean, este fundamentat pe intrări de 320 de milioane de lei, dintre care veniturile proprii reprezintă 89 de milioane lei. Taxa pe valoare adăugată are un aport de 130 de milioane de lei, sumele pentru protecţia persoanelor cu handicap-de 59 de milioane de lei, iar fondurile de la bugetul de stat pentru studiile de fezabilitate din cadrul Programului Operaţional Sectorial şi demararea proiectelor respective-de 33 milioane de lei. În ceea ce priveşte cheltuielile, autorităţile publice, bunurile, serviciile şi cheltuielile de capital vor beneficia de 17 milioane de lei, respectiv 6% din buget, învăţământul special şi Programul guvernamental „Laptele şi cornul” vor avea la dispoziţie 563 de milioane de lei(17%), iar cultura-18 milioane de lei(6%). Sistemul de asistenţă socială are prevăzut cel mai consistent volum de fonduri, adică 111 milioane de lei, respectiv 35% din bugetul Consiliului Judeţean. „Asistenţa socială reprezintă ponderea cea mai mare de cheltuieli în buget, iar faţă de negocierile de săptămâna trecută cu sindicatele, am acordat 1 milion de lei în plus”, relevă preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur. Şeful administraţiei judeţene precizează că la programele regionale se va participa cu 31 de milioane de lei, adică cu 9% din bugetul Consiliului Judeţean. Transporturile, inclusiv infrastructura rutieră şi Aeroportul, se aleg cu 43,7 milioane de lei, în speţă 14% din total. Fondul de rezervă la dispoziţia executivului judeţean, destinat situaţiilor neprevăzute, este dimensionat la 2 milioane de lei, iar turismul se va bucura de alocări financiare de 1 milion de lei.

E.on România a construit inaugurează şcoala pentru copii sinistraţi de la Sadău
În cursul săptămânii viitoare, E-on România va inaugura noua şcoală de la Sadău, comuna Brodina, construită din fondurile cunoscutei companii germane de electricitate şi gaze naturale. Investiţia este de 380.000 de euro, noul imobil cu destinaţie şcolară având o suprafaţă utilă de 548 de metri pătraţi. Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean, informează că noua clădire are mai multe săli de clasă, un cabinet medical, grupuri sanitareconforme, precum şi dotările de rigoare. De modernul edificiul şcolar se vor bucura aproximativ 100 de elevi, vechea şcoală fiind distrusă de revărsările de ape de la sfârşitul lui iulie 2008.

Municipiul Fălticeni va avea centură ocolitoare
Municipiul Fălticeni va avea o rută ocolitoare. Ieri, într-o conferinţă de presă, preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, a anunţat că a primit, în acest sens, o înştiinţare de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, potrivit căreia a fost deja semnat contractul pentru aplicaţia ISPA de întocmire a studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic aferent. În acelaşi context, săptămâna viitoare, la faţa locului vor sosi reprezentanţii ai firmelor implicate, aceştia urmând a stabili traseul viitoare şosele de ocolire. Dl. Flutur arată că aceasta din urmă va avea o lungime de circa 6 km, traseul aproximativ urmat fiind cel de la de la intrarea în urbe, pe stânga, în zona Staţiunii de Cercetări Pomicole- ”Drumul Miresei”-Rădăşeni- iazurile de la ieşire din municipiu, înspre Suceava. „Ne grăbim să stabilim toate condiţiile, astfel încât demersurile să se concretizeze cât mai rapid”, a declarat Gheorghe Flutur, menţionând că valoarea estimată a investiţiei este de aproximativ 20 de milioane de euro.

Strada „Cernăuţi” intră în reabilitare la 14 ani de la închidere
Primăria a desemnat executantul lucrărilor de reabilitare şi modernizarea a străzii „Cernăuţi”. La licitaţie au participat 11 firme, în urma evaluărilor făcute câştigător fiind desemnat SCCF Grup Colas Iaşi pentru 6,84 milioane de lei. „Aceasta are oferte tehnice foarte bune şi profesionişti, fiind avantajată şi de faptul că are lucrări similare mari. Este o lucrare aşteptată de către cetăţenii din zonă şi municipalitate şi va fluidiza traficul înspre Siret şi Cernăuţi ”, a spus primarul Ion Lungu. Execuţia ar urma dureze un an şi două luni şi va include amenajarea sistemelor rutier şi pietonal, consolidări cu gabioane, drenaje, reabilitarea canalizării etc. Strada „Cernăuţi” este amplasată la mijlocul versantului de nord-est al municipiului Suceava, în 1995 în zonă având loc masive mişcări de teren. Alunecările au afectat atât infrastructura rutieră şi cea de alimentare cu apă, cât şi locuinţele riveranilor. Drept urmare, pe strada care face parte din DE 85, asigurând legătura cu frontiera cu Ucraina, circulaţia a fost interzisă. Consiliul Naţional pentru Analiza Contestaţiilor a respins contestaţia înaintată în competiţia pentru reabilitarea străzii „Cernăuţi”, drept pentru care licitaţia suspendată pe 28 ianuarie a fost reluată zilele trecute. Aceasta fusese contestată de societatea Drumuri şi Poduri Suceava, firmă la care acţionar este Consiliul Judeţean, pe motiv că valoarea lucrării similare este prea mare.

Asociaţiile de proprietari
Momite cu premii pentru a ieşi la curăţenia de primăvară

Municipalitatea suceveană va stimula financiar asociaţiile proprietari care se vor implica în campania de curăţenie de primăvară. „Vrem să le mobilizăm şi să punem mai bine în practică spiritul civic” declară primul gospodar al urbei, Ion Lungu. Astfel, Primăria a constituit un fond de premiere de 20.000 de lei pentru asociaţiile evidenţiate, premiul întâi fiind de 10.000 de lei, premiul al doilea de 5000 de lei, premiul al treilea de 3000 de lei, iar menţiunea de 2000 de lei. Criteriile de acordare a stimulentelor financiare vor fi stabilite prin hotărâre a deliberativului local, având în vedere suprafaţa curăţată, suprafaţa de spaţiu verde amenajată, numărul de arbuşti plantaţi, lungimea gardurilor vii, etc. Asociaţiile câştigătoare vor fi stabilite de o comisie aleasă tot de consilierii locali, premiile fiind înmânate în luna mai. Primarul Ion Lungu face apel la membrii asociaţiilor, societăţi comerciale, elevi şi organizaţii neguvernamentale să se implice în campania de primăvară, însăşi domnia punând mâna pe măturoi şi ieşind la curăţenie.

Pistă pentru rollerii care l-au votat pe primarul Lungu
Primăria Suceava va amenaja o pistă pentru rolleri. Primarul Ion Lungu spune că, în campania electorală, a promis acest lucru tinerilor din municipiu şi vrea să se ţină de cuvânt. Noua amenajare va fi la dispoziţia amatorilor de la 1 aprilie în incinta Patinoarului artificial de pe strada „Universităţii”, acesta fiind închis pe 15 martie. Dl. Lungu spune că nu se va percepe nicio taxă de intrare, în prezent montându-se rampe pentru amatorii de patinaj pe role extrem. „În felul acesta sper că mi-am făcut datoria şi am îndeplinit o promisiune electorală faţă de copii şi tineri”, a specificat edilul şef al Sucevei, adăugând că la îndemâna acestora va fi şi un punct alimentar în care vor fi desfăcute dulciuri şi băuturi răcoritoare. Patinoarul va fi deschis între orele 8.00 şi 22.00.

Gheorghe Acatrinei ar renunţa la pensia de parlamentar
Şeful organizaţiei judeţene a PRM Suceava, Gheorghe Acatrinei, spune că este dispus să renunţe la pensia de parlamentar. Aceasta în condiţiile în care propunerea legislativă existentă în acest sens se va concretiza, domnia sa crezând, însă, că actualii senatori şi deputaţi nu vor pierde ocazia de a-şi vota un asemenea drept. Dl. Acatrinei, senator de Suceava în legislatura 2000-2004, spune că la data accederii în forul legislativ suprem avea o pensie de 9 milioane de lei vechi şi care acum ajunge la 18 milioane de lei vechi. În prezent, incluzând şi pensia cuvenită în calitatea de parlamentar, Gheorghe Acatrinei primeşte pe cupon puţin peste 27 de milioane de lei vechi. Preşedintele organizaţiei judeţene a Partidului România Mare subliniază că, la două mandat,e ar fi ridicat 32 de milioane de lei vechi, ex-senatorul menţionând că nu este tocmai uşor să fii parlamentar în Capitală „Înseamnă să fi sacrificat tot ceea ce aveai în perioada în cauză şi să te pui în slujba oamenilor. Dovadă a ceea ce am făcut personal în intervalul 2000-2004 se poate vedea şi pe site-ul Senatului”, a reliefat Gheorghe Acatrinei.

Patru firme vor să participe la licitaţia pentru înstrăinarea pachetului de acţiuni de la Termica
Patru firme au cumpărat caietul de sarcini pentru privatizarea Termica Suceava. Anunţul a fost făcut ieri, într-o conferinţă de presă, de către edilul şef Ion Lungu, care a precizat că este vorba despre Unicom Top Energy Bucureşti, Dori Iaşi, E.on România şi Global International Bucureşti. „Sperăm ca această privatizare să reuşească, fiind singura şansă de salvare a societăţii, aşa cum este ea astăzi, atât din punct de vedere patrimonial, cât al locurilor de muncă”, spune şeful municipalităţii, adăugând că este de dorit ca în licitaţie să intre, pentru validitatea acesteia, măcar doi ofertanţi. Vânzarea întregului pachet de acţiuni deţinute de Consiliul Local la Termica se va face prin metoda licitaţiei competitive de tip olandez, licitaţia pornind de la preţul de 18,3 milioane de euro. Câştigătorul competiţiei va trebui să facă investiţii de minim 35 milioane de euro, în urma lor populaţia având şanse să plătească pentru încălzire cu 30% mai puţin. Conducerea municipalităţii consideră că privatizarea Termica reprezintă o prioritate, mai ales pe fondul pierderii consumatorilor industriali şi ridicării subvenţiilor la energia termică, întreaga susţinere a activităţii de producere, furnizare şi distribuire revenind bugetului local. Accelerarea demersurilor de privatizare este susţinută şi prin vechimea de peste 20 de ani şi depăşirea a două treimi din durata de viaţă a instalaţiilor respective. În plus, funcţionarea actualului furnizor şi după anul 2013 este realizată de aplicarea, cu cheltuieli consistente, a măsurilor de conformare pe linie de mediu. De cealaltă parte, implicare sectorului la Termica ar avea avantajele îmbunătăţirii calităţii serviciilor, utilizării eficiente a resurselor, generării de venituri impozabile şi reducerii cheltuielilor de producere şi distribuire. De asemenea, trecerea în domeniul privat are darul asigurării continuităţii şi siguranţei în alimentare cu energie termică a 26.000 de apartamente racordate la sistemul centralizat de termificare; reducerii cu 20% a preţului de producere a energiei termice şi disponibilizării de fonduri pentru modernizarea sistemului de transport şi distribuire a agentului termic.

Primarul Lungu nu renunţă la visul construirii Complexului de afaceri de pe Areni

Primarul Ion Lungu nu renunţă la ridicarea Centrului de afaceri ce ar urma să ia locul actualului stadion „Areni”. „Ne dorim, în continuare, ca polul civic al municipiului, cu cei trei piloni, respective sediul administrativului, Universitatea şi Centrul de afaceri să fie în zona Primărie”, arată ocupantului fotoliului din Areni. Dl. Lungu spune că, din păcate, a venit criza economică care amână declanşarea proiectului, insă se aşteaptă vremuri mai bune pentru materializarea acestuia. Documentaţia face parte din planul urbanistic zonal al zonei centrale, care „tratează” dezvoltarea şi modernizarea perimetrului din punct de vedere al reţelelor edilitare de apă, canalizare, termificare, gaze naturale, electrice şi de comunicaţii. Planul urbanistic zonal(PUZ) este parte integrantă a Planului urbanistic general(PUG) al municipiului în curs de întocmire, acesta din urmă fiind menit să introducă ordinea în urbanismul local. PUZ mai prevede şi amenajarea a mai multor parcări subterane şi supraterane, modernizarea estimându-se a se întinde pe durata a 10-15 ani. Complexul de afaceri multifuncţional de pe Areni ar putea avea 15 etaje, fiind destinat a găzdui evenimente majore sau oaspeţi de înalt nivel, precum şefi de stat, premieri sau alte oficialităţi de prim rang. Primul gospodar a anunţat că Stadionul „Areni” nu va fi dărâmat decât după amenajarea a unuia nou în zona Metro. La respectiva dată la Primărie s-au primit oferte de la fondurile de investiţii israeliene Adana şi Aura Investments Ltd, care intenţionau să investească 100 de milioane de euro, precum şi de la un altul spaniol, Inversiones Los Carapatos, care avea de gând să ridice, la Suceava, un „World Tarde Center” de 24 de etaje.

Sindicaliştii din asistenţa socială cad la pace cu Consiliul Judeţean
· Preşedintele Flutur recunoaşte „o corectare în minus” a sumelor destinate persoanelor cu handicap, însă asigură că aceasta va fi reactualizată pe parcurs
Sindicaliştii din asistenţa socială suceveană au fost convinşi să accepte constrângerile financiare determinate de criza economică. În urma mai multor runde de discuţii cu conducerea Consiliului Judeţean, aceştia au acceptat diminuarea numărului de persoane care primeau sporuri de 50-75% pentru lucrul cu persoane cu handicap, precum şi decizia conform căreia plata drepturilor salariale obţinute prin hotărâri judecătoreşti se va face pe parcursul lui 2010. „Am avut mai multe discuţii cu sindicatele. Am avut, în general, toată disponibilitatea, arătându-le, însă, şi limitele în interiorul cărora putem discuta. Ne-am înţeles şi au înţeles şi ei constrângerile determinate de această situaţie delicată”, a precizat preşedintele administraţiei judeţene, Gheorghe Flutur, menţionând că bugetul destinat în 2009 asistenţei sociale este unul puţin peste mărimea celui de anul trecut. Pe de altă parte, dl. Flutur recunoaşte „o corectare în minus” a sumelor destinate persoanelor cu handicap, respectiv a fondurilor care vin de la centru şi i-au direct calea acestei categorii. Preşedintele Consiliului Judeţean arată că diminuarea este de la 76 de milioane lei la 59 milioane lei, asigurând că „reactualizarea, un lucru care se practică”, va veni pe parcurs. „Sperăm să avem rectificări, dar ne-m înţeles cu sindicatele din protecţia socială şi asta este foarte important”, a conchis Gheorghe Flutur. VIA

Romii suceveni se declară majoritari
Mulţi dintre romii din judeţul Suceava nu-şi declară apartenenţa la această etnie. Cel puţin aşa susţine preşedintele Partidei Romilor, Virgil Pohoaţă, care a informat Prefectura că numărul cetăţenilor de etnie romă este mult mai mare comparativ cu cel declarat în mod oficial. Declaraţi în mod oficial la ultimul recensământ, la nivelul judeţului Suceava, în mediul rural şi urban, sunt 9186 de etnici romi. În urma unui dialog cu conducerea forului amintit, Prefectura Suceava îşi propune, printre altele, încurajarea angajării reprezentanţilor etniei rome în instituţii publice, precum Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Direcţia de Sănătate Publică, Direcţia pentru Dialog, Familie şi Solidaritate Socială, Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului şi Biroul de Evidenţa Informatizată a Persoanei. Judeţul Suceava are angajaţi, cu contract pe perioadă nedeterminată, un număr de 6 experţi locali pentru problemele romilor, în cadrul primăriilor din Suceava, Fălticeni, Gura Humorului, Vatra Dornei, Rădăuţi, Valea Moldovei. Totodată, există un număr de 5 posturi vacante de experţi locali în localităţile Cîmpulung Moldovenesc, Dolhasca, Dorneşti, Pătrauţi, Mitocu Dragomirnei. De menţionat este faptul că, în judeţ, sunt educaţi 4381 de elevi si studenţi romi.

Personal neacoperitor în centrele de minori şi adulţi din judeţ
· Uniunea Europeană consacră 1,2 -1,5 salariaţi pe asistat, în timp ce media din judeţul Suceava abia dacă ajunge la 1 la 1

Unele eventuale concedieri de personal din sistemul de asistenţă socială sucevean nu par a fi corect fundamentate. Cel puţin aşa susţin specialiştii, potrivit cărora în judeţul Suceava numărul salariaţilor care lucrează cu minorii şi adulţii din centrele speciale este neacoperitor. Aceasta în comparaţie cu reglementările europene care prevăd o dimensionare de personal care nu se regăseşte însă la nivelul unităţilor sucevene de îngrijire, recuperare sau reabilitare. Astfel, dacă standardele din Uniunea Europeană consacră 1,2 -1,5 salariaţi pe asistat, media din judeţul Suceava abia dacă ajunge, în cazul copiilor instituţionalizaţi, la 1 pe 1. La centrele de adulţi, raportul este şi mai defavorabil, variind, funcţie de unitate, între 0,5-0,8 îngrijitori pe internat. Potrivit surselor citate, la centrul de la Sasca Mică, spre exemplu, există 400 de bolnavi şi doar 300 de salariaţi. Cu adevărat o problemă este însă numărul mare, salariile ridicate şi sporurile necuvenite al celor din birourile Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului, toate fiind în detrimentul personalului care are contact nemijlocit cu asistaţii.

Consiliul Judeţean dă 300.000 de mii de lei pentru începerea lucrărilor la groapa ecologică de la Moara
Consiliul Judeţean va aloca, din bugetul propriu, fonduri pentru iniţierea lucrărilor de la viitorul depozit ecologic de deşeuri menajere de la Moara, din prejma municipiului Suceava. Preşedintele administraţiei judeţene, Gheorghe Flutur, precizează că a luat această decizie după ce a făcut demersuri la Bucureşti, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile dându-şi acordul în acest sens. Dl. Flutur subliniază că, în perioada următoare va fi organizată licitaţie pentru desemnarea executantului, astfel încât, atunci când se va debloca finanţarea, să se între în plin lucrări. „Vrem să nu pierdem timpul, iar până ce se obţin toate aprobările legate de cele două gropi ecologice şi de sistemul integrat de gestionare a deşeurilor, vom demara, prin licitaţie, construirea primului depozit de la Moara. Aceasta în aşa fel încât toate localităţile învecinate să poată duce deşeurile pe noua platformă”, subliniază Gheorghe Flutur, precizând că, până la accesarea finanţării de 42 de milioane de euro, din puşculiţa judeţeană se va disponibiliza o sumă de până la 300.000 de lei. La sfârşitul lui noiembrie, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a aprobat master planul pentru construirea depozitelor ecologice de deşeuri menajere de la Moara şi Pojorîta. Licitaţiile pentru execuţie vor fi ţinute în prima parte a lui 2009, investiţia ridicându-se la 42 de milioane de euro. Proiectul este finanţat din fonduri structurale, un număr de 7 mari localităţi urbane având, potrivit negocierilor cu UE, la Capitolul 22 „Mediu”, termene de închidere a rampelor de deşeuri menajere care au început cu finele 2008 şi se încheie în 2011. De la 1 ianuarie 2008, din cauza închiderii rampei din municipiul reşedinţă, deşeurile menajere adunate din Suceava sunt transportate şi depozitate pe platforma de la Fălticeni.

O cincime din bugetul executivului judeţean ia calea investiţiilor
O cincime din bugetul propriu al Consiliului Judeţean Suceava va fi dedicată investiţiilor. Afirmaţia aparţine şefului executivului judeţean, Gheorghe Flutur, care a declarat ieri, într-o întâlnire cu mass media locale, că, astfel, se merge pe prevederea similară privind repartizarea cheltuielilor de la bugetul de stat. Domnia sa spune că o sumă importantă, de 42 de milioane de lei, va lua calea drumurilor judeţene, una aproape dublă în raport cu fondurile cu aceeaşi destinaţie din 2008. Alte 20 de milioane de lei vor fi orientate înspre co-finanţarea proiectelor europene, iar 2 milioane de lei se vor duce pe întocmirea documentaţiei pentru lucrările la alimentările cu apă şi canalizarea din mai multe localităţi urbane, în cadrul unui proiect de 110 milioane de euro finanţat prin Programul Operaţional Sectorial(POS). Preşedintele Flutur relevă că bugetul propriu al Consiliului Judeţean pe anul 2009 este de 320 de milioane de lei, 40% din acesta fiind destinat sistemului asistenţei sociale.

Sistem regional de intervenţii la cutremure, inundaţii, alunecări de teren sau accidente ecologice
Mâine, la Iaşi, conducerile administraţilor judeţene din Regiune de Nord Est vor discuta pe marginea proiectului de înfiinţare serviciilor SMURD de intervenţie rapidă în caz de dezastre. Valoarea acestuia este de 16 milioane de euro, dintre care 2,1 milioane de euro revin judeţului Suceava. Şeful administraţiei judeţene, Gheorghe Flutur, precizează că judeţul Suceava ar urma să se doteze cu 9 auto-speciale de intervenţie la diverse calamităţi. „Este vorba despre maşini de descarcerat, intervenţii la incendii, precum şi de altele. Proiectul urmează a fi depus la finele lunii astfel încât să se acceseze cât mai rapid suma respectivă”, relevă dl. Flutur. În scopul fundamentării proiectului regional de achiziţionare de echipamente specifice pentru îmbunătăţirea capacităţii şi calităţii sistemului de intervenţii în situaţii de urgenţă, acordarea asistenţei medicale şi a primului ajutor calificat, Consiliul Judeţean Suceava s-a asociat, încă din legislatura trecută cu administraţiile judeţene din Bacău, Iaşi, Vaslui, Neamţ şi Botoşani. Programul urmăreşte înfiinţarea de staţii judeţene care să ofere soluţii medicale complexe pentru situaţii de urgenţă în caz de cutremure, inundaţii, alunecări de teren, eroziuni sau accidente ecologice. Un alt aspect îl reprezintă intervenţia la accidente rutiere cu consecinţe deosebit de grave, costurile ce revin executivelor judeţene fiind de 2 la sută din valoarea proiectului. Guvernul României va veni cu 12 la sută, în timp ce UE va acorda diferenţa de 85 la sută. În vederea reprezentării întregii Regiuni de Dezvoltare Nord Est în amplul program regional privind realizarea unei staţii SMURD şi proiectului de intervenţii în situaţii de urgenţă, Consiliul Judeţean Suceava şi-a declinat competenţa în favoarea judeţului Iaşi.

Dorin Chirtoacă, primarul de la Chişinău, primit, vineri, de autorităţile sucevene
Primarul general al capitalei Republica Moldova, Dorin Chirtoacă, va face, vineri, o vizită în judeţul Suceava. Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, că edilul şef liberal al Chişinăului se va întâlni cu conducerea administraţiei judeţene, primarul municipiului reşedinţă, Ioan Lungu, precum şi cu elevi şi studenţii basarabeni de colegiile şi Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava. Şeful executivului judeţean spune că, în cadrul întrevederii, vor fi identificate oportunităţi de colaborare între municipiul Suceava şi oraşul Chişinău, „Ne cunoaştem de mult timp, am o relaţie bună cu dl primar Chirtoacă şi sper să avem o colaborare bună în continuare”, declară Gheorghe Flutur.

Firmele sucevene sunt acuzate că prelucrează lapte neconform adus din import
· Materia primă este procurată de peste graniţă la preţuri foarte mici şi face concurenţă neloială operatorilor care lucrează în conformitate cu legea
O comisie desemnată prin ordin al prefectului va face verificări la unităţile de procesare a laptelui din judeţul Suceava. Prefectul Sorin Arcadie Popescu a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, că a luat această decizie după ce Asociaţia Crescătorilor de Bovine din Bucovina l-a sesizat că o serie de operatori suceveni din domeniu introduc în ciclul de producţie cantităţi mari de lapte cu caracteristici neconforme. Acestea ar fi procurate la un preţ foarte mic de peste graniţă, constituind element concurenţă neloială pentru firmele care lucrează în conformitate cu prevederile legale. „Pentru siguranţa alimentară a cetăţenilor, prin ordin am constituit o comisiei care să rezolve aceste sesizări”, arată şeful serviciilor desconcentrate ale ministerelor în teritoriu. Din comisie fac parte reprezentanţi ai Inspectoratului de Poliţie Judeţean, Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Asociaţiei Crescătorilor de Bovine din Bucovina şi Prefecturii, aceasta urmând a verifica, prin sondaj, întreaga cantitate de lapte care intră în procesare la respectivele unităţi. Prefectul de Suceava reliefează că este vorba, în special, de lapte adus din import, potrivit legislaţiei în vigoare introducerea în procesul de producţie a materiei prime neconforme fiind interzisă. „Procesatorii importă din alte ţări, piaţa fiind liberă, iar noi trebuie să ne asigurăm că tot ce intră în ciclul de producţie este în conformitate cu normele legale”, explică Sorin Arcadie Popescu, accentuând că măsurile luate împotriva unităţilor în neregulă vor merge de la sancţionarea contravenţională şi până la retragerea autorizaţiei de funcţionare. Standardele de calitate din Uniunea Europeană prevăd că laptele intrat în procesare trebuie să aibă cel mult 100.000 de germeni pe mililitru şi până în 400.000 de celule somatice pe mililitru.