Consiliul Judeţean dă în judecată primăriile care nu confinanţează amenajarea cu fonduri europene a gropilor ecologice de gunoi     

·        „Riscurile sunt uriaşe, pentru că a nu finaliza proiectul înseamnă să putem fi declaraţi neeligibili 100% şi să trebuiască să plătim totul către Comisia Europeană, ceea ce ar fi o catastrofă financiară”, a avertizat preşedintele CJ, Ioan Cătălin Nechifor. 

·        Cu 4,5 milioane de lei, Primăria Suceava este cel mai important debitor, contribuţia fiind stabilită „per capita”, iar reşedinţa de judeţ având cel mai mare număr de locuitori.

Consiliul Judeţean Suceava ar putea deschide acţiune în instanţă împotriva unităţilor administrativ-teritoriale implicate în mega-proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor”. Intenţia a fost făcută publică de şeful executivului judeţean, Ioan Cătălin Nechifor, care a precizat că este vorba despre primăriile care au aderat  de bunăvoie la Asociaţia de dezvoltare intercomunitară pentru gestionarea deşeurilor şi care nu şi-au onorat angajamentele financiare asumate. „Am putea avea o acţiune unitară în instanţă. Vom vedea care sunt paşii, care sunt termenele, cât va dura, dar suntem convinşi că vom recupera banii, inclusiv dobânda pe care o vom plăti prin angajarea noului credit”, a precizat Nechifor, adăugând că ar fi ideal ca lucrurile să se lămurească până cel târziu în septembrie sau octombrie.  În judeţul Suceava, la finele lui 2015, urmează a se încheia lucrările de înfiinţare a două depozite ecologice la Moara şi Pojorîta, precum şi a 5 staţii de transfer, iar din cauza neasigurării contribuţiei locale, Consiliul Judeţean este nevoit să recurgă la contractarea unui credit de 20 de milioane de lei, deliberativul dându-şi deja acordul în acest sens. Ioan Cătălin Nechifor a avertizat că în cazul în care nu s-ar fi recurs la această soluţie, consecinţele ar fi dintre cele mai severe. „Riscurile sunt uriaşe, pentru că a nu finaliza proiectul de deşeuri prepune, pe deoparte, să putem fi declaraţi neeligibili 100% şi să trebuiască să plătim totul către Comisia Europeană, ceea ce ar fi o catastrofă financiară. A doua variantă ar însemna corecţii financiare de 25%, reprezentând la fel, o sumă uriaşă, şi, în cel din urmă, o a treia variantă de risc, dar mai blândă puţin, ar fi suportarea din bugetul propriu a diferenţei de lucrări nedecontate până la 31 decembrie”, a evidenţiat preşedintele CJ.

·        Unităţile administrativ-teritoriale din judeţ aa datorii mari şi în proiectul POS-Mediu de extindere şi reabilitare a sistemului de alimentare cu apă.

Nechifor a arătat că Primăria municipiului Suceava, cu 4,5 milioane de lei, este cel mai important debitor, contribuţia fiind stabilită „per capita”, iar reşedinţa de judeţ având cel mai mare număr de locuitori. Pe de altă parte, beneficiul Sucevei este, de asemenea, unul deloc de neglijat, mai ales că pentru închidere vechii gropi de gunoi de pe malul râului cu acelaşi nume - „un adevărat dezastru ecologic” -, este revăzută o sumă de 15 milioane de lei. „Am luat Suceava ca etalon pentru că deţine ponderea cea mai mare, Degeaba plăteşte o comună 30.000 de lei, dacă Primăria Suceava nu vine cu cei 4.5 milioane de lei”, a accentuat şeful CJ Suceava.

Ioan Cătălin Nechifor, a mai iterat că situaţia amintită nu este, din păcate, şi singura, unităţile administrativ-teritoriale din judeţ având datorii mari şi în proiectul POS-Mediu de extindere şi reabilitare a sistemului de alimentare cu apă, sistemului de canalizare şi tratare-epurare a apelor uzate, proiect în care operator regional unic este societatea comercială ACET Suceava. De menţionat este că, în urmă cu circa 3 săptămâni, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava menţionat că a prins 4,135 de milioane de lei în bugetul local pe anul 2015. „Să nu uităm, totuşi, că Primăria Suceava a adus în proiect, pentru groapa ecologică de Moara, 22 de hectare de teren. Dar nu mai comentăm, pentru că, cinstit şi negustoreşte, s-ar putea face şi evaluarea respectivei suprafeţe. Însă, vom plăti şi gata”, sublinia, la acea dată, primarul Sucevei, Ion Lungu, menţionând că tot în buget au fost prevăzuţi şi banii pentru proiectul POS-Mediu.