Nitraţii şi nitriţii ameninţă sănătatea locuitorilor a 17 localităţi sucevene
· În 2004, 15 sugari au ajuns în spital cu methemoglobonimie, o intoxicaţie acută cauzată de consumul de apă infestată
Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu declanşează o acţiune de verificare în zonele în care se înregistrează exces de nitriţi şi nitraţi în sol sau în apa de suprafaţă. Şeful instituţiei, Constantin Harasim, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că în cauză sunt un număr de 17 localităţi, acestea având restricţii pe linia folosirii îngrăşămintelor chimice pe bază de azot. „Atenţionăm aceste localităţi ca, în primăvara acestui an, să aplice, împreună cu Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, programul naţional întocmit în acest sens. În principal este vorba despre necesitatea folosirii îngrăşămintelor naturale cu ciclul de bio-reducere mai mic şi respectarea zonelor de protecţie stabilite faţă de cursurile de apă şi de perimetrele mai intens populate”, subliniază dl. Harasim, adăugând că îngrăşămintele chimice de natura celor amintite pot avea o remanenţă în sol şi de până la 10-20 de ani. Potrivit cercetărilor făcute în urmă cu câţiva ani, judeţul Suceava se confrunta cu mari probleme în ceea ce priveşte nitriţii şi nitraţii, analizele efectuate de Agenţia pentru Protecţia Mediului şi Autoritatea de Sănătate Publică relevând un grad ridicat de poluarea a fântânilor din comunele de podiş. Compuşii respectivi pot sta la originea unor grave afecţiuni, precum methemoglobonimie la nou născuţi şi cancerul de stomac la adulţi. În 2004 un număr de 15 sugari au ajuns în spital cu methemoglobonimie, o intoxicaţie acută cu nitraţi, al cărei semn clinic dominant este cianoza, o coloraţie violacee a tegumentelor. Poluarea este cauzată de folosirea ne-raţională a îngrăşămintelor chimice.
· În 2004, 15 sugari au ajuns în spital cu methemoglobonimie, o intoxicaţie acută cauzată de consumul de apă infestată
Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu declanşează o acţiune de verificare în zonele în care se înregistrează exces de nitriţi şi nitraţi în sol sau în apa de suprafaţă. Şeful instituţiei, Constantin Harasim, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că în cauză sunt un număr de 17 localităţi, acestea având restricţii pe linia folosirii îngrăşămintelor chimice pe bază de azot. „Atenţionăm aceste localităţi ca, în primăvara acestui an, să aplice, împreună cu Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, programul naţional întocmit în acest sens. În principal este vorba despre necesitatea folosirii îngrăşămintelor naturale cu ciclul de bio-reducere mai mic şi respectarea zonelor de protecţie stabilite faţă de cursurile de apă şi de perimetrele mai intens populate”, subliniază dl. Harasim, adăugând că îngrăşămintele chimice de natura celor amintite pot avea o remanenţă în sol şi de până la 10-20 de ani. Potrivit cercetărilor făcute în urmă cu câţiva ani, judeţul Suceava se confrunta cu mari probleme în ceea ce priveşte nitriţii şi nitraţii, analizele efectuate de Agenţia pentru Protecţia Mediului şi Autoritatea de Sănătate Publică relevând un grad ridicat de poluarea a fântânilor din comunele de podiş. Compuşii respectivi pot sta la originea unor grave afecţiuni, precum methemoglobonimie la nou născuţi şi cancerul de stomac la adulţi. În 2004 un număr de 15 sugari au ajuns în spital cu methemoglobonimie, o intoxicaţie acută cu nitraţi, al cărei semn clinic dominant este cianoza, o coloraţie violacee a tegumentelor. Poluarea este cauzată de folosirea ne-raţională a îngrăşămintelor chimice.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu