Liliana Agheorghicesei, preşedintele Federaţiei Patronale Suceava a IMM:
IMM sucevene riscă prăbuşirea financiară
· Patronatul judeţean cere diminuarea semnificativă a para-fiscalităţii, respectiv a celor peste 500 de taxe şi impozite existente
Întreprinderile private mici şi mijlocii din judeţul Suceava, la fel ca şi omoloagele din ţară, participă la bugetul de stat în proporţie de 73%. Aşa a deschis preşedintele Liliana Agheorghicesei, conferinţa de presă a Federaţiei Patronale judeţene a IMM, în care în care au fost abordate priorităţi şi măsuri concrete anti-criză, precum şi de sprijinire a acestui sector. „Nu vrem să facem din criza economică un prilej de mediatizare excesivă, întrucât aceasta ar putea duce la inhibarea agenţilor economici, însă trebuie să ne gândim cu adevărat că este necesar să ne punem la adăpost vizavi de problemele pe care le avem fiecare dintre noi şi care trebuie rezolvate. Altfel riscăm să intrăm într-un colaps financiar, pe care nu şi-l doreşte nimeni”, a reliefează dna Agheorghicesei. Expertul financiar, Luminiţa Chihai, membru al Consiliului Naţional de Excelenţă şi vicepreşedinte al Asociaţiei Femeilor din Afaceri, precizează că presiunile asupra guvernaţilor vor continua, săptămâna viitoare, la Bucureşti, împreună cu ministrul IMM, Constantin Nica urmând a fi discutată situaţia reală din teritoriu. Mihai Deliu, preşedintele Asociaţiei Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Suceava, relevă că întreprinderile mici şi mijlocii din judeţul Suceava se confruntă cu aceleaşi probleme pe care le întâmpină suratele de la nivel naţional, prioritară fiind deblocarea situaţiei financiare, în special a creditării. Dl Deliu a făcut referire, în principal, la sectorul de construcţii care, la finele anului trecut, şi-a redus 50% din personal, „situaţie destul de gravă”. Reprezentanţii patronatelor sucevene solicită, printre multe altele, alocarea a 0,5% din PIB pentru programe destinate înfiinţării şi dezvoltării IMM; generalizarea neimpozitării profitului reinvestit: plata TVA la data încasării contravalorii bunurilor sau serviciilor livrate sau prestate; facilităţi sporite în cazul angajării şomerilor; crearea unui fond de contra-garantare a creditelor, precum şi diminuarea semnificativă a para-fiscalităţii, adică a celor peste 500 de taxe şi impozite existente.
IMM sucevene riscă prăbuşirea financiară
· Patronatul judeţean cere diminuarea semnificativă a para-fiscalităţii, respectiv a celor peste 500 de taxe şi impozite existente
Întreprinderile private mici şi mijlocii din judeţul Suceava, la fel ca şi omoloagele din ţară, participă la bugetul de stat în proporţie de 73%. Aşa a deschis preşedintele Liliana Agheorghicesei, conferinţa de presă a Federaţiei Patronale judeţene a IMM, în care în care au fost abordate priorităţi şi măsuri concrete anti-criză, precum şi de sprijinire a acestui sector. „Nu vrem să facem din criza economică un prilej de mediatizare excesivă, întrucât aceasta ar putea duce la inhibarea agenţilor economici, însă trebuie să ne gândim cu adevărat că este necesar să ne punem la adăpost vizavi de problemele pe care le avem fiecare dintre noi şi care trebuie rezolvate. Altfel riscăm să intrăm într-un colaps financiar, pe care nu şi-l doreşte nimeni”, a reliefează dna Agheorghicesei. Expertul financiar, Luminiţa Chihai, membru al Consiliului Naţional de Excelenţă şi vicepreşedinte al Asociaţiei Femeilor din Afaceri, precizează că presiunile asupra guvernaţilor vor continua, săptămâna viitoare, la Bucureşti, împreună cu ministrul IMM, Constantin Nica urmând a fi discutată situaţia reală din teritoriu. Mihai Deliu, preşedintele Asociaţiei Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Suceava, relevă că întreprinderile mici şi mijlocii din judeţul Suceava se confruntă cu aceleaşi probleme pe care le întâmpină suratele de la nivel naţional, prioritară fiind deblocarea situaţiei financiare, în special a creditării. Dl Deliu a făcut referire, în principal, la sectorul de construcţii care, la finele anului trecut, şi-a redus 50% din personal, „situaţie destul de gravă”. Reprezentanţii patronatelor sucevene solicită, printre multe altele, alocarea a 0,5% din PIB pentru programe destinate înfiinţării şi dezvoltării IMM; generalizarea neimpozitării profitului reinvestit: plata TVA la data încasării contravalorii bunurilor sau serviciilor livrate sau prestate; facilităţi sporite în cazul angajării şomerilor; crearea unui fond de contra-garantare a creditelor, precum şi diminuarea semnificativă a para-fiscalităţii, adică a celor peste 500 de taxe şi impozite existente.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu