Un nou membru la masa deliberativului municipal sucevean

Aleşii locali suceveni au constat, în şedinţa ordinară de luna aceasta, încetarea mandatului colegului lor Cristian Anton Irimie, plecat secretar de stat la Ministerul Sănătăţii. Locul medicului Irimie, devenit incompatibil cu noua poziţie, a fost luat de către Daniel Ungurian, supleant pe lista Partidului Democrat Liberal la alegerile din 1 iunie 3008. Înlocuirea are loc în conformitate cu prevederile Legii nr.393/2004 privind statutul aleşilor locali şi a Legii nr. 161/2003 referitoare la unele măsuri de asigurare a transparenţei în exercitarea demnităţilor, funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Daniel Ungurian a depus jurământul în faţa plenului reunit al legislativului.

Trei milioane de lei vechi costă fiecare maşină cu gunoi transportată de la Suceava la Fălticeni

Sucevenii vor suporta 300 de lei pentru fiecare cursă a unei auto-speciale care duce gunoiul adunat de pe raza urbei reşedinţă pe platforma municipală de la Fălticeni. Rosal Grup, operatorul de salubritate local, a solicitat Primăriei municipiului Suceava acoperirea diferenţei faţă de tariful pentru transportul pe rampa de pe malul râului Suceava, acesta cerând, iniţial, 434,48 lei pe cursă. În urma negocierilor, s-a convenit cheltuieli suplimentare pentru transportul deşeurilor menajare de la Suceava la depozitul din Fălticeni în sumă de 300 de lei pentru fiecare cursă. Finanţarea necesară acoperirii acestora este suportată din bugetul local de la capitolul „Salubritate”. Pentru a fi făcută plata transportului, fiecare auto-specială trebuie să fie, însă, încărcată la o capacitate de cel puţin 15 metri cubi, confirmarea fiind făcută de către inspectorii serviciului de specialitate al executivului. Reamintim că, potrivit angajamentelor asumate de România la Capitolul de negocieri nr. 22 „Mediu”, de la 1 ianuarie 2009 rampa de deşeuri menajere a municipiului Suceava a fost închisă, ca fiind neconformă legislaţiei europene. În aceste condiţii, singura alternativă, aprobată de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, este transportarea şi depozitarea resturilor menajere din reşedinţa de judeţ la depozitul Antileşti, din preajma municipiului Fălticeni, care are o capacitate disponibilă de 800.000 de metri cubi şi termen de închidere anul 2010. În acest sens, operatorul de salubritate sucevean, Rosal Grup, a încheiat, la finele lui decembrie 2008, cu omologul fălticenean Goscom, un contract de preluare şi depozitare a gunoiului menajer din Suceava. Rosal a cerut administraţiei sucevene aprobarea unui tarif de transport nou, invocând modificări în structura costurilor pe cursă, implicit a celor cu personalul, carburantul, întreţinere-reparaţii, taxe de rovinietă, amortizări etc. Pentru buna desfăşurare a serviciului de salubritate, Rosal Grup a suplimentat numărul personalului cu 14 şoferi şi 24 de încărcători, introducând 3 noi auto-speciale, iar activitatea prelungindu-se, de asemenea, la 10 ore pe zi.

Lipsa lucrătorilor şi afecţiunile medicale diminuează capacitatea de lucru a Poliţiei
Anul 2008 a fost unul solicitant pentru Poliţia municipiului Suceava. Aşa relevă o informare a instituţiei sucevene pe anul trecut, în care să arată că evenimente multiple s-au ivit atât pe linia siguranţei publice, cât şi a situaţiilor operative, acestea necesitând efective sporite. „Am fost angrenaţi în două campanii electorale, cu mai multe tururi de scrutin, în fenomenul inundaţiilor, la toate activităţile culturale, artistice, sportive, religioase, vizite, măsuri de ordine etc. Toate acestea au necesitat efective mărite şi asigurarea, în paralel, a tuturor celorlalte atribuţii specifice”, se subliniază în materialul semnat de şeful Poliţie municipiului Suceava, comisar şef Corneliu Jureschi. Acesta menţionează că, în 2008, subunitatea a pierdut 8 funcţii de agent, majoritatea cadrelor bine pregătite migrând înspre formaţiuni judeţene şi că mulţi dintre lucrători suferă de diverse afecţiuni, motiv pentru care au beneficiat de concedii medicale. De asemenea urmarea a faptului că la nivelul instituţiei există doar un număr de 4 funcţii ne-operative, care ar putea să presteze ca ajutor de ofiţer de serviciu, această din urmă misiune a fost asigurată de către lucrătorii operativi, „ceea ce a divizat foarte mult capacitatea de lucru”. Chiar şi în aceste circumstanţe – se subliniază în informarea citată - cooperarea cu celelalte organe implicate în asigurarea ordinii pe raza municipiuului a fost bună.

Deficit şi goluri de casă în bugetul municipal şi cel judeţean
Administraţia municipală suceveană îşi acoperă deficitul bugetar rezultat la finele anului 2008 din fondul de rulment. Cel puţina aşa reiese dintr-un proiect de hotărâre propus spre dezbatere deliberativului local, respectiva diferenţă dintre intrări şi ieşiri fiind de circa 221.000 de lei(2,21 miliarde de lei vechi).
Tot aleşii locali sunt chemaţi să decidă şi asupra orientării disponibilităţilor din fondul de rulment, în sumă de 437.000 lei(4,3 miliarde lei vechi), înspre acoperirea golurilor de casă provenite din decalajele dintre veniturile şi cheltuielile anului trecut. În conformitate cu Legea finanţelor publice locale, disponibilităţile fondului de rulment, purtătoare de dobândă şi păstrate într-un cont distinct, deschis pe seama fiecărei unităţi administrativ-teritoriale la unităţile trezorerie statului, pot fi utilizate, temporar, pentru acoperirea golurilor de casă provenite din decalaje între veniturile şi cheltuielile anului curent, precum şi pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exerciţiului bugetar. Fondul de rulment poate fi folosit şi în vederea finanţării unor investiţii de competenţa autorităţilor administraţiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul colectivităţii. În aceeaşi situaţie se află şi Consiliul Judeţean Suceava, care va acoperi temporar, din fondul de rulment, un gol de casă de 8 milioane de lei(80 de miliarde de lei vechi).

Consiliul Judeţean semnează un acord de colaborare cu Blocul Naţional Sindical

Consiliul Judeţean Suceava va semna un acord de cooperare cu Filiala Suceava a Blocului Naţional Sindical. Potrivit proiectului acordului, cei doi viitori parteneri vor elabora, în comun, proiecte de promovare a iniţiativelor care să asigure condiţii favorabile de dezvoltare a activităţilor economice, sociale şi educaţionale, în mod special a celor privind protecţia socială, îmbunătăţirea calităţii serviciilor sociale, perfecţionarea profesională şi pregătirea continuă, sănătatea, educaţia, şi dezvoltarea resurselor umane. De asemenea, va fi valorificată experienţa dobândită de părţi în procesul de implementare a unor proiecte, precum şi în dezvoltarea mecanismelor de lucru în parteneriate. În acest sens, se va urmări crearea unui cadru eficient de relaţionare cu instituţiile Uniunii Europene, cu organismele reprezentative interne şi internaţionale şi, de asemenea, pentru punerea în practică a obiectivelor stabilite, se va avea în vedere atragerea de noi parteneri. Nu în cele din urmă, cei doi parteneri vor manifesta disponibilitate pentru analiza reciprocă a unor propuneri de proiecte şi programe, acţionând pentru implicarea în realizarea lor în comun şi, totodată, în scopul abordării consecvente în solicitările de finanţare din cadrul programelor comunitare şi internaţionale. Bazele colaborării au fost puse în octombrie 2008, când liderul naţional al BNS, Dumitru Costin, s-a întâlnit la Suceava cu preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur. Proiectul de hotărâre privind aprobarea colaborării va fi dezbătut astăzi, în plenul deliberativului judeţean

An de an
Sporeşte numărul minorilor care comit fapte penale
· De vină sunt şi procedurile speciale de cercetare şi pedepsire care nu îşi ating scopul, creând minorilor „condiţii de timp şi spaţiu pentru a se întoarce în mediile favorizatoare”
Conducerea Poliţiei municipiului Suceava îşi manifestă îngrijorarea faţă de creşterea numărului de minori care comit fapte penale. Într-o analiză a activităţii instituţiei se arată că, în anul 2008, gradul de siguranţă în unităţile şcolare, inclusiv, la Unitatea „Ştefan cel Mare”, a fost unul satisfăcător, neîregistrându-se fapte grave comise în interiorul sau în imediata apropiere a acestora. Totuşi, se arată în informarea respectivă, „îngrijorător este faptul că, an de an, sporeşte numărul minorilor care comit fapte penale, atât de unii singuri cât şi în grupuri de majori”. Astfel, anul trecut, 102 minori cu vârsta între 14 şi 18 ani şi 43 în vârstă de mai puţin de 14 ani au comis sau au fost implicaţi în săvârşirea de infracţiuni, printre care unele grave, respectiv 49 de tâlhării, 67 de furturi, 4 de prostituţie şi una de proxenetism. Potrivit conducerii Poliţiei sucevene, cauzele care generează activitatea juvenilă ţin de lipsa de supraveghere din partea familiei; abandonul şcolar sau situaţia şcolară precară; scăderea autorităţii factorilor şcolari, precum şi procedurile speciale de cercetare şi pedepsire care nu îşi ating scopul, creând minorilor „condiţii de timp şi spaţiu pentru a se întoarce în mediile favorizatoare”. Pentru ţinerea sub control a fenomenului, poliţiştii vor continua activităţile preventive în interiorul şi în preajma unităţilor de învăţământ, scopul fiind evitarea implicării elevilor în fapte anti-sociale, cât şi împiedicarea căderii acestora victime ale unor infracţiuni.

Asistenţii persoanelor cu handicap grav rămân fără slujbe
· Numărul acestora s-a diminuat, asistaţii cu nevoi speciale optând pentru plata unei indemnizaţii lunare echivalentă cu salariul asistenţilor personali
La începutul anului 2009, în evidenţa Direcţiei de Asistenţă Socială municipalităţii sucevene erau un număr de 369 de asistenţi personali, dintre care 75 pentru minori şi 294 pentru adulţi, alţii 7 aflându-se în concediu pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani. Potrivit unei informări a Serviciului de Protecţie Socială al Primăriei, pe durata anului 2008 au încetat 67 de contracte de muncă ale asistenţilor personali: 21 la cererea titularilor, 33 prin decesul persoanei cu handicap sau asistentului acestuia; 10 ca urmare a expirării contractului; două în urma încadrării într-un alt grad de handicap sau internării în instituţii de ocrotire a asistatului, iar unul prin renunţarea la asistentul personal în favoarea primirii indemnizaţiei acordate prin lege persoanei cu dizabilităţi. „În conformitate cu prevederile Ordinului comun al ministrului Sănătăţii şi Familiei şi al ministrului Administraţiei Publice din 2002, numărul asistenţilor personali s-a diminuat, deoarece persoanele cu nevoi speciale pot opta pentru plata unei indemnizaţii lunare echivalentă cu salariul asistentului personal”, se arată în informarea citată, în care se mai precizează că, în prezent, Serviciul de Protecţie Socială are 200 de dosare de persoane cu handicap grav care au solicitat să primească ei însuşi respectiva indemnizaţie. Potrivit reglementărilor în vigoare, asistentul personal încheie contract individual de muncă cu primarul unităţii administrativ-teritoriale pe raza căruia bolnavul cu handicap grav domiciliază.

Primăria mai vinde chiriaşilor încă 7 apartamente

Municipalitatea suceveană scoate la bătaie 7 apartamente construite din fondurile statului şi aflate în administrarea Consiliului Local. Beneficiarii sunt, potrivit Decretului Lege nr. 161/1990, titularii contractelor de închiriere, vânzarea având loc cu plata integrală sau în rate a preţului, în baza cererilor depuse de către chiriaşi. Evaluarea şi vânzarea locuinţelor s-a făcut în baza Decretului Lege nr. 161/1990, la un preţ indexat în funcţie de creşterea salariului minim brut pe ţară până la data cumpărării. În cazul înstrăinării cu plata în rate, semnatarii contractului vor achita, în momentul semnării documentului, un avans de minim 10% din valoarea unităţii de locuit. Ratele lunare vor fi onorate într-un interval de maxim 25 de ani, cu o dobândă anuală de 4 la sută. La data vânzării, locuinţele în cauză vor fi libere de sarcini, iar solicitanţii nu avea restanţe la plata chiriei şi întreţinerii. Decretul Lege nr. 161/1990 prevede că locuinţele construite din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, altele decât cele de intervenţie, pot fi vândute titularilor contractelor de închiriere. În septembrie 2008, Primăria a mai vândut, către titularii contractelor de închiriere, alte 20 de apartamente din fondul locativ administraţiei.

Centru multifuncţional pentru victimele violenţei în familie
La Gura Humorului va fi înfiinţat un Centrul multifuncţional destinat victimelor violenţei în familie. Acesta va avea 12 locuri, va fi amenajat la etajul întâi al fostului Centru de plasament „George Sidorovici” şi îşi va desfăşura activitatea în subordinea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului. Noul centru va fi dotat cu echipament şi mobilier necesare găzduirii temporare a persoanelor aflate în dificultate pe o perioadă de 7 până la 90 de zile, sau de maxim 180 de zile, cu aprobarea conducerii stabilimentului. Centrul multifuncţional de la Gura Humorului va cuprinde, de asemenea, cabinete de consiliere psihologică, juridică, soci-profesională, de orientare profesională, precum şi de educaţie civică şi pentru sănătate. Beneficiarii Centrului sunt victimele violenţei în familie, scopul proiectului fiind de acordare a asistenţei, suportului, dar şi a consilierii persoanelor abuzate care se confruntă cu dificultăţi sociale şi economice, sprijinirea integrării lor sociale şi identificarea unor soluţii de perspectivă. Proiectul are o valoare de 115.000 de euro, Consiliul Judeţean urmând a contribui cu 10% din total şi a sigura fondurile necesare funcţionării Centrului timp de 6 ani de la darea în funcţiune a acestuia. Proiectul Centrul multifuncţional destinat victimelor violenţei în familie face parte din „Programul pentru victimele violenţei în familie”, derulat la nivel naţional, şi care prevede înfiinţarea de centre multifuncţionale de servicii sociale integrate destinate victimelor violenţei în familie.

Blocaj financiar în construcţii
· Mulţi constructori, cu lucrări publice recepţionate de peste jumătate de an, nu şi-au încasat banii nici la această dată
· Aceştia sunt disperaţi, fiind nevoiţi să disponibilizeze jumătate din personal
Patronatul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Suceava deplânge situaţia grea în care constructorii din judeţ au ajuns. Preşedintele Federaţiei Patronatelor IMM, Liliana Agheorghicesei, declară că disponibilizările în domeniu au drept cauză diminuarea activităţii în sezonul rece, dar şi faptul că mulţi constructori, cu lucrări publice recepţionate de peste jumătate de an, nu şi-au încasat banii nici la această dată. „Pentru colegii noştri din construcţii, aceasta înseamnă blocaj financiar. Vreau să spun că aceştia sunt disperaţi şi sunt nevoiţi să disponibilizeze, astfel încât costurile să nu crească”, relevă dna Agheorhicesei, adăugând că multe firme din construcţii au lucrări efectuate cu credite bancare mari iar pe motiv de penurie financiară respectivele obiective nu pot fi recepţionate. Şeful Asociaţiei IMM Suceava, Mihai Deliu, dă ca exemplu, în acest sens, Consiliul Judeţean şi primăriile, care au demarat lucrări cu valori mari la infrastructură. Printre firmele afectate se numără Soconi, General Construct, Cominco şi Muha, care, de altfel, au şi renunţat la cei mai mulţi salariaţi. Mihai Deliu spune că, până la finele anului trecut, sectorul sucevean al construcţiilor a concediat câteva mii de muncitori, reducerea fiind de circa 50% din total. Domnia sa arată că de suferit au avut şi alţi operatori economici, din peisajul financiar sucevean, dispărând 700-800 de firme, iar alte câteva zeci, sau chiar sute, ar putea da faliment în perioada ce vine.
· Legislaţia actuală este complicată, confuză, contradictorie, discriminatorie şi nearmonizată cu prevederile europene, susţin patronatele din construcţii
IMM sucevene din construcţii consideră că una dintre soluţiile sigure de redresare economică o reprezintă susţinerea şi dezvoltarea procesului investiţional în domeniu. Acestea cer simplificarea documentaţiei tehnico-economice şi de urbanism pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi de finanţare a acestora. „Durează cel puţin 6-7 luni obţinerea tuturor actelor necesare, pe când, uneori, lucrarea efectivă este făcută în 3-4 luni”, a precizat Liliana Agheorghicesei, exemplificând cu un simplu certificat energetic, care a fost eliberat după 4 luni de la înaintarea solicitării. Un alt punct nevralgic îl reprezintă Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, de concesiune sau de servicii. Patronatele consideră că legislaţia actuală este complicată, confuză, contradictorie, discriminatorie, nearmonizată cu prevederile europene, aceasta permiţând posibilitatea accederii la lucrări a unor societăţi care nu-şi pot dovedi capacitatea tehnică de execuţie. Printre doleanţele constructorilor sunt de enumerat cele care vizează adoptarea de programe sectoriale şi regionale de investiţii publice; valorificarea resurselor minerale utile dezvoltării industriei materialelor de construcţii; eliminarea impozitului pe profitul re-investit; achitarea cotei de TVA la încasarea veniturilor aferente lucrărilor de construcţii şi nu la facturarea acestora; aplicarea de cote reduse de TVA pentru locuinţele sociale, reabilitarea termică a clădirilor şi instalaţiile de producerea a energiilor alternative; reorganizarea sistemului de învăţământ profesional etc.

Prima diminuare a forţei de muncă sucevene, înregistrată în noiembrie 2008
· Circa 700 de persoane au fost concediate, efectivul de salariaţi din judeţ diminuându-se cu 0,7 procente
Direcţia Judeţeană de Satistică Suceava relevă o prima scădere a numărului de angajaţi din judeţ în luna noiembrie. Astfel, potrivit datelor oferite publicităţii recent, la începutul lui decembrie 2008, efectivul de salariaţi din judeţ era de 107.427 persoane, în scădere cu 699 persoane faţă 1 noiembrie(-0,7%). Raportul DJS relevă că, în perioada la care facem referire, 60,7% din numărul de angajaţi era concentrat în sectorul terţiar(servicii), 36,5% în sectorul secundar(industrie şi construcţii) şi 2,8% în sectorul primar(agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură). De asemenea, trebuie menţionat că efectivul de salariaţi din judeţul Suceava reprezenta 17,6% din cel al Regiunii de Dezvoltare Nord-Est şi 2,1% din numărul de angajaţi înregistrat la nivel naţional. Efectivul de salariaţi la nivel de judeţ pentru luna noiembrie 2008 a fost estimat pe baza rezultatelor cercetării statistice lunare asupra câştigurilor salariale, completate cu informaţiile existente în Registrul Statistic al Întreprinderilor pentru întreprinderile cu 0-3 salariaţi, acestea fiind repartizate pe judeţe şi sectoare de activitate conform distribuţiei obţinute din cercetarea statistică anuală asupra costului forţei de muncă.

Traian Băsescu comparat cu regele Carol al II-lea
Gheorghe Acatrinei, preşedintele organizaţiei judeţene Suceava a Partidului România Mare îl critică pe preşedintele Traian Băsescu, „căruia acum îi arde de modificarea Constituţiei”, voind un nou act suprem al ţării, „după chipul şi asemănarea sa” „Noi nu trebuie să facem constituţii după cum îi dictează interesele politice unuia sau altuia dintre preşedinţii ţării. Constituţia americană dăinuie de sute de ani şi nimeni nu modificat-o în timpul trecut de la aprobare”, relevă liderul organizaţiei judeţene a PRM Suceava. Dl. Acatrinei este de părere că, astfel, Traian Băsescu ar lucra la subminarea democraţiei, comparându-l pe şeful statului cu fostul rege al României, Carol al II-lea, care intenţiona să desfiinţeze partidele politice şi să introducă dictatura regală. „Aşa vrea, acum, şi dl Băsescu: să aibă un Parlament dintr-o singură cameră şi pe care să poată să-l dizolve atunci când doreşte. La fel urmăreşte şi în cazul Guvernului, după obiceiul deja consacrat din Ucraina”, subliniată Gheorghe Acatrinei. Ex-parlamentarul de Suceava nu vede cu ochi buni nici noul Parlament ales în noiembrie 2008. „Aşa cum este ales acum, Parlamentul nu este legitim, deoarece doar 18% din populaţie l-a votat. Aceasta dacă scădem numărul buletinelor de vot anulate şi a celor în alb. Deci, nici măcar a cincia parte din lectoratul României nu şi-a dat girul actualului for legislativ”, declară ex-senatorul PRM de Suceava.

Pe medie,
La debut oficial de criză, câştigul net al sucevenilor a săltat cu 2,2 la sută
· Diminuare cu 0,4% s-a înregistrat la lucrătorii din industrie şi construcţii, aceştia încasând cu 250 de lei sub media judeţeană
În noiembrie 2008, recunoscută oficial ca fiind prima lună de criză, câştigul salarial mediu net realizat în judeţul Suceava a fost de 1050 lei de persoană, cu 23 lei mai mare comparativ cu cel din octombrie, creşterea fiind de 2,2%. Conform unei informări de zilele trecute a Direcţiei Judeţene pentru Statistică, câştigul salarial mediu net al sucevenilor a săltat cu 14,1% în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură, cu 2,2% în servicii şi s-a diminuat cu 0,4% în industrie şi construcţii. În luna noiembrie, venituri salariale medii nete peste media judeţului au realizat angajaţii din agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură(1288 lei) şi cei din servicii (1180 lei), sub medie situându-se salariaţii din industrie şi construcţii, cu 800 lei luaţi în mână. În luna de referinţă, câştigul salarial mediu net din judeţul Suceava a fost cu 22,9% sub nivelul câştigului salarial mediu net la nivel naţional, acesta din urmă fiind de 1361 lei. Situaţia DJS reflectă că, în luna noiembrie 2008, faţă de aceeaşi lună a anului precedent, indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial mediu net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 115,9%.

În 2009
Primăria va reabilita termic cel puţin 5 blocuri
· Edilul şef Ion Lungu relevă că la nivelul acestora există mari pierderi de energie termică şi că ele trebuie reduse
Primăria îşi propune să intre în forţă în reabilitarea termică a locuinţelor din municipiul Suceava. Potrivit primului gospodar al urbei, Ion Lungu, în 2009 vor fi incluse pe listă cel puţin 5 blocuri, în bugetul local urmând a fi prins, în acest sens, minim 1 milion de lei. Demersurile sunt iniţiate pe fondul propunerilor de îmbunătăţirea a legislaţiei în domeniu, cotele de contribuţie urmând a fi modificate în defavoarea Guvernului, care va participa cu 50% din suma necesară şi în favoarea proprietarilor, cu aport de 17% din total. Primăriile îşi vor menţine aceeaşi cotă financiară de implicare, respectiv cea de 33%. „Sper ca acest lucru să fie aprobat cât mai repede printr-un act normativ, astfel încât să putem demara acest proces de reabilitare termică la Suceava. Există mai multe solicitări venite din partea asociaţiilor de proprietari, pe care noi le-am înaintat Consiliului Judeţean, conform procedurii”, declară ocupantul fotoliului din Areni, precizând că, în perioada următoare va fi făcută o nouă inventariere a blocurilor de pe raza urbei reşedinţă de judeţ. Dl. Lungu relevă că la nivelul acestora din urmă există mari pierderi de energie termică şi că ele trebuie reduse. Şeful municipalităţii sucevene este de părere că pe lângă reducerea cu până la 50% a pierderilor de energie termică, prin lucrări de reabilitare va creşte stabilitatea blocurilor, multe dintre acestea având fundaţia şi structura pe verticală afectate de infiltraţii de apă. Primăria a înaintat mai multe proiecte de reabilitare termică la Consiliul Judeţean, însă fostul program de la nivel naţional nu a funcţionat. Este vorba despre aproximativ 20 blocuri construite la mijlocul anilor 60, perioadă în care a fost ridicată şi zona industrială din Lunca Sucevei. Potrivit unei situaţii mai vechi a Primăriei, în municipiul Suceava există 536 de blocuri racordate la sistemul centralizat de termoficare, având 1836 de scări şi 34.853 de apartamente. Din total, doar despre 50 dintre blocuri se poate spune că nu au probleme de izolare termică.

Dezvoltarea urbană şi socială în Iţcani şi Burdujeni
Licitaţia pentru contractul de realizare a documentaţiei referitoare la Dezvoltarea urbană şi socială pe versantul de nord est, cartierul Iţcani şi cartierul Burdujeni a fost adjudecată. Anunţul este făcut de către şeful municipalităţii sucevene, Ion Lungu, care precizează că depuse au fost două oferte, respectiv cele ale Avensa Consulting Iaşi şi Proiect Bucovina Suceava. Câştigătorul este firma ieşeană, declarată învingătoare cu 100 de puncte şi pentru suma de 1,12 milioane de lei vechi(270.000 de euro). „Suntem interesaţi să executăm această documentaţie cât mai repede, existând mai multe obiective pe care vrem să le punem în practică prin acest proiect, în primul rând cele privind infrastructura din Iţcani şi Burdujeni-sat”, subliniază primarul Ion Lungu. Edilul şef evidenţiază că, în cadrul proiectului, vor fi betonate străzile burdujenene, în zonă urmând a fi cheltuită cea mai mare parte a sumei de 22,4 milioane euro de care beneficiază municipiul reşedinţă de judeţ, în aceasta din urmă fiind incluse şi cele peste 2 milioane de euro pentru modernizarea sistemului de iluminat public. De asemenea, reabilitat va fi parcul Iţcani, se vor înfiinţa staţii de transport în comun în Burdujeni-sat, iar fostul Cinema „Modern” va fi transformat într-un centru cultural pentru tineret. Termenul de realizare a documentaţiei amintite este de 4 luni, fondurile acordate polului de dezvoltare urbană sucevean putând a fi accesate din toamnă.

Primăriile şi farmaciile, obligate să adune şi să incinereze deşeurile medicale
Primăriile au obligaţii în ceea ce priveşte colectarea şi gestionarea deşeurilor periculoase de pe raza administrativ-teritorială în cauză. „Primăriile nu trebuie să ajute doar oamenii cu nevoi speciale, ci trebuie să aibă în vedere şi cheltuielile pentru un mediu sănătos, acestea fiind inerente. Or, nu ştiu vreun primar care a fost vreodată prevăzător cu medicamentele expirate sau cu substanţele chimice din agricultură rămase printr-o magazie”, declară şeful Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu, Constantin Harasim. Comisarul şef subliniază că fiecare comună, oricât de mică, trebuie să se ocupe de colectarea şi neutralizarea corectă a deşeurilor medicale de la farmacii şi populaţie, precum şi a pesticidelor din gospodării, acestea neputând ajunge la gropile de gunoi. Dl. Harasim relevă că, în cazul acestora, comunităţile locale pot să încheie un contract de incinerare cu firmele specializate Mondeco Suceava sau Superstar Rădăuţi. „Cetăţenii pot înapoia medicamentele expirate la farmacii, care sunt obligate să le colecteze de pe piaţă. Cei care comercializează substanţe periculoase sunt obligaţi să asigure şi sistemul de neutralizare a lor în cazul în care depăşesc termenul de valabilitate. Astfel, orice producător de medicamente are datoria să prevadă, potrivit Legii mediului, retragerea şi neutralizarea lor”, explică şeful Comisariatului Judeţean la Gărzii de Mediu, Constantin Harasim.

Sanitar-veterinarii au închis un cafe-bar de pe marginea drumului european Suceava-Vatra Dornei
· Acesta funcţiona într-un vagon amplasat pe o râpă
Inspectorii sanitar-veterinari suceveni au sancţionat, în urma unei acţiuni de control, mai mulţi agenţi economici din Cîmpulung Moldovenesc. Verificările au urmărit amplasarea si funcţionarea unităţilor de alimentaţie publică şi magazinelor alimentare, prima căzută în plasă fiind societatea comercială Alex Iuli, care, potrivit şefului directorului executiv al Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, dr. Petrea Dulgheru, funcţiona fără a deţine autorizaţie sanitar-veterinară. Pe de altă parte, arată dl. Dulgheru, cafe-barul şi magazinul firmei îşi desfăşurau activitatea nerespectând normele igienico-sanitare în vigoare. Cafe-barul şi magazinul erau amenajate într-un vagon metalic. Acesta era amplasat pe o râpa la marginea drumului european ce face legătura între Suceava si Vatra Dornei. Toaleta café-barului era confecţionata din scândura în spatele vagonului iar pentru colectarea dejecţiilor era folosit un bidon din plastic”, subliniază şeful DSVSA, adăugând că unitatea a fost amendată cu suma de 1000 lei, fiind emisă şi ordonanţă de închidere definitivă. Nereguli au fost depistate şi la un fast food care funcţionează pe lângă o benzinărie din acelaşi municipiu. Acestea se referă la nerespectarea trasabilităţii produselor alimentare, lipsa grupului sanitar pentru public, existenţa de spaţii sub-dimensionate, precum şi la neetichetarea şi identificarea mărfurilor. Drept pentru care s-a luat măsura sancţionării proprietarului cu 1000 lei, dându-se termene de remediere a deficienţelor. Cu amendă de câte 5000 lei fiecare s-au ales o unitate de procesare a laptelui şi o unitate de comerţ cîmpulungene, acestea nerespectând normele sanitar-veterinare de igienă.

Vina incendierii Bazarului aparţine unor comercianţi care şi-au uitat reşoul în priză
· Pompierii cer strămutarea a sute de chioşcuri din centrul comercial din Lunca Sucevei
Municipalitatea suceveană aşteaptă concluziile anchetei Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţe şi Inspectoratului de Poliţie Judeţean, funcţie de acestea urmând a fi acordat sau nu avansatul sprijin financiar de solidaritate de 5000 de lei cu bazariştii cărora le-au ars chioşcurile. Potrivit ipotezelor preliminare, exclusă este mâna criminală şi scurt-circuitul, cea mai plauzibilă fiind legată de auto-aprinderea mărfurilor sintetice, cauzată de supra-încălzirea provocată de un aparat electric uitat în priză peste noapte. Primarul Ion Lungu a informat ieri, într-o întâlnire cu mass media locale, că din cele 86 de amenajări comerciale căzute pradă flăcărilor, doar 38 dintre ele erau conectate legal la reţeaua de alimentare cu energie electrică, restul stând sub regimul improvizaţiilor. „Din păcate, vina aparţine unor comercianţi care au fost neglijenţi şi au uitat acele parate în priză”, relevă şeful administraţiei sucevene, Ion Lungu. Domnia sa precizează că, în urma discuţiilor cu conducerea Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, în Bazar ar urma să se înfiinţeze un punct local de intervenţii la foc şi a se monta un sistem de alarmare şi stingere automată, acesta din urmă costând jumătate din investiţiile de modernizare a spaţiului comercial din Lunca Sucevei, ceea ce înseamnă circa 1,5 milioane de euro. Edilul şef a anunţat şi obligaţia descongestionării căilor de acces impusă de pompieri, aceştia din urmă impunând Primăriei municipiului să diminueze numărul de chioşcuri. Astfel, sute din amenajările actuale nu-şi vor mai găsi locul pe amplasamentele locale, trebuind a fi mutate pe terenurile libere din vecinătate sau pe unele închiriate de executivul sucevean de la privaţii din perimetrul aferent. „Trebuie să facem acest lucru, pentru că nu avem încotro, nemaiputând fi făcut niciun compromis”, arată ocupantul fotoliului din Areni, menţionând că vizaţi sunt proprietarii cu mai multe chioşcuri, precum şi cei din alte localităţi. În Bazarul sucevean sunt în jur de 2000 de chioşcuri, primarul Ion Lungu subliniind că „gestul de solidaritate” va fi căutat doar în urma exprimării Consiliului Local.

Primăria Suceava este datoare vândută
· Cel mai mare creditor este Termica, către care municipalitatea are de achitat 50 de milioane de lei, contravaloarea subvenţiei la energia termică
Municipalitatea suceveană este îndatorată la furnizorii de servicii şi bunuri. Potrivit primarului Ion Lungu, în condiţiile în care în vistierie fluieră vântul, municipiul are către terţii amintiţi debite de 30 de milioane de lei(300 de miliarde de lei vechi). Aceasta fără mai pune la socoteală suma care trebuie virată în contul societăţii de termificare Termica. Aceasta se ridică la aproximativ 50 de milioane de lei(500 de miliarde de lei vechi) şi reprezintă subvenţia pentru diferenţa dintre preţul de producere a agentului termic şi cel achitat de consumatorii casnici. Conducătorul destinelor urbei capitală de judeţ spune că obligaţiile financiare către producătorul, furnizorul şi distribuitorul de energie termică constituie cu adevărat o problemă şi că pentru acesta trebuie găsită o rezolvare. „Este o problemă cu această sumă de achitat către Termica şi pe care sperăm să o clarificăm cât mai repede”, specifică primarul, adăugând că debitul în cauză creează disconfort legat de bonitatea financiară, atât pentru municipalitate, cât şi pentru firma de termificare. Deocamdată, executivul municipal a dat Termica 6 milioane de lei(60 miliarde de lei vechi), datoriile fiind eşalonate după un grafic ce bate până în 2011.

Cu patronii la psihiatru

Federaţia Patronală a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din judeţul Suceava trage, prin vocea preşedintelui Liliana Agheorghicesei, un semnal de alarmă asupra efectelor din ce în ce mai pregnante a crizei economico-financiare. În speţă, este vorba despre faptul că, în judeţ, sute de afaceri au ajuns în situaţie de faliment, patronii acestora fiind, pur şi simplu, debusolaţi. Conform dnei Agheorghicesei, mare parte din vină revine statului, care nu-şi onorează obligaţiile. "Există oameni de afaceri care au ajuns şi la psihiatru pentru că nu au încasat facturile emise către instituţiile bugetare. Sînt şi facturi neîncasate de aproape un an de zile. Este un blocaj financiar foarte grav. În special sînt afectate IMM-urile care au efectuat lucrări de construcţii sau diverse alte prestări de servicii", a declarat preşedintele Federaţiei Patronale a IMM-urilor, care este şi membru în Consiliul Permanent Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii. În altă ordine de idei, reprezentanţii oamenilor de afaceri din Bucovina cred că atragerea de fonduri structurale este foarte întârziată, proiecte din 2008 neprimind vreun răspuns din partea organismelor de implementare a fondurilor UE. IMM-urile au adus, recent, în atenţia Guvernului un set 31 de propuneri privind sprijinirea, în regim de urgenţă, a afacerilor mici şi mijlocii.

2009,
Cel mai prost an al primarului Lungu
· „Atât timp cât nu merge economia, nu merge nici Primăria”, spune edilul şef din reşedinţa de judeţ
Pentru Primăria municipiului Suceava, anul abia început se anunţă unul slab din punct de vedere al realizărilor. Cel puţin aşa relevă şeful administraţiei municipale, Ion Lungu, care regretă vremurile de prosperitate financiară din 2007 şi 2008. Dl. Lungu susţine că acest lucru este urmare a încasărilor mici la bugetul local, în prima lună a lui 2009 intrările în puşculiţa comună suceveană fiind mai mici cu 30% decât cele din perioada omoloagă a anului trecut. „Mă aştept ca anul 2009 să nu fie unul de vârf, la fel ca 2007 şi 2008. Criza nu este o poveste, ci o realitate, iar atât timp cât nu merge economia nu merge nici Primăria”, reliefează edilul şef. Ocupantul fotoliului din Areni se mândreşte cu cei doi ani de efervescenţă a cheltuielilor din primul mandat al domniei sale, precizând că în intervalul în cauză au fost promovate proiecte importante şi derulate investiţii pe măsură. „Nu mă hazardez să spun că anul acesta vom face minuni la Primăria municipiului Suceava, dar sunt optimist că vom realiza, în continuare, proiectele de reconstrucţie a oraşului şi, în special, cele pornite pe bani europeni”, explică Ion Lungu, accentuând că în 2007 şi 2008 s-au iniţiat proiectul ISPA şi cel al rutei ocolitoare nr. 1 şi că s-au alocat foarte mulţi bani pentru lucrări la şcoli şi infrastructura rutieră.

Plăţi pentru zonele montane defavorizate
Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit(APDRP) a transferat 44,75 milioane de euro către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Anunţul este făcut de Fănică Cotos, şeful APDRP Suceava, care menţionează că, la nivel naţional, inclusiv în judeţ, respectivii bani vor ajunge la aproximativ 225.000 de beneficiari din zonele defavorizate natural(cele montane) şi care au aplicat pentru Măsura 211 , „Sprijin pentru zona montană defavorizată”, din cadrul Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală(PNDR). „Programul începe să se deruleze în parametri normali şi acest lucru nu poate decât să ne susţină convingerea că vom avea o absorbţie a fondurilor foarte bună. Pe de altă parte, fermierii din zonele montane vor simţi pentru prima dată că pot conta pe un sprijin financiar deloc de neglijat”, arată dl. Cotos. Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit este instituţia acreditată pentru efectuarea plăţilor aferente Măsurii 211, acesta din urmă fiind implementată de APIA.

PRM Suceava adună noi membri
Organizaţia judeţeană a PRM Suceava se îmbogăţeşte numeric. Cel puţin aşa declară liderul sucevean al formaţiunii, Gheorghe Acatrinei, care a precizat, într-o conferinţă de presă, că 111 persoane au semnat, în ultima perioadă, cereri de adeziune în partidul condus la centru de Corneliu Vadim Tudor. „Acestea provin din diferite localităţi, dar, în general, de la sate”, subliniază dl. Acatrinei. Domnia sa spune că, până la Plenara Consiliului Naţional al Partidului România Mare din martie, în judeţ vor fi alese conduceri stabile în locul celor de interimat care încă mai există în unele localităţi. „Vrem să ne alegem structuri legitime, adică a acestea să fie desemnate prin votul membrilor”, spune ex-senatorul PRM de Suceava, menţionând că alegeri vor avea loc la Vatra Dornei, Cîmpulung Moldovenesc şi Suceava, „acolo unde conducerile au fost descompletate prin plecarea unor preşedinţi”. Gheorghe Acatrinei susţine că procedura se va derula şi în două oraşe şi şapte comune. „Pentru partidul nostru, anul 2009 va fi unul foarte greu, în sensul că vom avea şi Congresul din septembrie. Acesta presupune efectuarea de alegeri în toate organizaţiile judeţului pentru toate organismele de conducere. Vom alege oameni cu simţ de răspundere şi experienţă, care sunt în stare să conducă treburile partidului în localităţi”, explică preşedintele organizaţie judeţene a PRM, adăugând că tinerii şi femeile vor reprezenta 35% din numărul celor aleşi.

În vară,
Primăria lasă Suceava fără apă caldă
Primarul Ion Lungu avertizează sucevenii că nu vor avea apă caldă la robinete timp de două luni şi jumătate din sezonul cald. Edilul şef informează că acest lucru este cauzat de lucrările de reabilitarea a sistemului de transport şi distribuţie a agentului termic, inclusiv a punctelor termice. „Vreau să-i punem pe cetăţeni în temă că, în perioada 1 iunie-15 august, nu va fi apă caldă. Există o soluţie alternativă, cei care au posibilităţi putând să-şi cumpere câte un boiler de capacitate mică. Va fi un an de sacrificiu şi din acest punct de vedere”, spune dl. Lungu, domnia sa adăugând că lucrările sunt obligatorii şi vor avea ca termen de garanţie cel puţin jumătate de secol. În 2009, în reşedinţa de judeţ sunt planificate investiţii de milioane de euro, reabilitate urmând fi 15 puncte termice şi 2,5 km de reţele de conducte din toate cartierele. O mare parte din ţeava necesară este deja în custodia societăţii comerciale Termica, fiind cumpărată cu cele 10 milioane de lei venite de la Guvern la finele anului trecut, prin Programul „Termificare 2008-2015”. Autorităţile locale speră să mai primească fonduri din acest din urmă program, la îndemână având şi în jur de 9 milioane de euro din Programul „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”. Ion Lungu promite că lucrările de reabilitare şi modernizare vor fi terminate înainte de sosirea sezonului receb2009-2010.

Super-market-urile salvează bugetul Sucevei
Complexele comerciale deschise în municipiul Suceava au ca urmare încasări mărite la bugetul local. Cel puţin aşa afirmă şeful municipalităţii, Ion Lungu, care a precizat, într-o conferinţă de presă, că anul trecut, super-market-urile au băgat în puşculiţa bugetară taxe şi impozite de 6,5 milioane de lei. „Sperăm ca în 2009 să atragem tot atâtea fonduri, mai ales că urmează a fi inaugurată şi Galeria. Deocamdată, mai puţin sunt afectate locurile de muncă din zona super-market-urilor, prentru că, totuşi, într-o situaţie de criză, oamenii trebuie să mănânce şi să se îmbrace”, explică primul gospodar al urbei capitală de judeţ. Edilul şef spune că municipiul Suceava serveşte o piaţă de 500 de mii de consumatori, inclusiv pe cei din judeţele Botoşani şi Neamţ, unele dintre filialele locale sucevene deţinând, la desfaceri, locul întâi pe ţară, sau chiar şi în Europa. În 2008, au fost inaugurate Shopping City şi Iulius Mall, în reşedinţa de judeţ funcţionând şi reprezentanţe ale Metro, Kaufland, Billa şi Sellgors. În aprilie va fi tăiată panglica inaugurală de la Galeria, toate st\nd la originea a mii de locuri de muncă nou create

Primăria vinde cu 600 de euro metrul pătrat de cabinet medical
· Două sute de mii de euro este suma pe care trebuie să o plătească medicii pentru cabinetul de radiologie de la Policlinică
Nici bine n-a început Primăria procedura de evaluare în vederea vânzării a cabinetelor medicale, că au şi început contestaţiile vizavi de preţul pe care medicii trebuie să-l plătească pentru achiziţionarea acestora. Primarul Ion Lungu a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, că până acum au fost evaluate spaţiile cu destinaţie medicală din Policlinica „Areni”, cabinetele grupate din cartierul „George Enescu”, pe rol fiind cabinetele grupate din strada „Ana Ipătescu”. În urma exprimării evaluatorului, preţul de vânzare la acestora este cuprins între 550 şi 600 de euro pe metru pătrat, incluse fiind spaţiile comune, auxiliare şi subsolul, acolo unde este cazul. Edilul şef a dat ca exemplu spaţiul în care funcţionează cabinetul de radiologie din Policlinica „Areni” care, la 364 de metri pătraţi, costă aproape 200.000 de euro(circa 550 de euro pe metru pătrat). Dl. Lungu le pune în vedere medicilor nemulţumiţi că domnia sa nu face decât să aplice prevederile legale în vigoare şi, respectiv, concluziile evaluatorului acreditat prin licitaţie. Preţurile de înstrăinare a spaţiilor medicale au ca punct de plecare zona în care acestea se află, în Bucureşti un cabinet fiind vândut de Primărie şi cu 2000-3000 de euro metrul pătrat. „Mai jos de preţurile stabilite de evaluator, aceste cabinete medicale nu pot fi vândute. Pentru mine ceea ce spune evaluatorul este literă de lege, acesta răspunzând în faţa legii pentru evaluarea făcută”, evidenţiază primarul Ion Lungu, adăugând că municipalitatea nu vrea să pună piedici cumpărării cabinetelor medicale şi că medicii care nu au posibilităţi financiare pot să le menţină în comodat, la fel ca până acum.

Liliana Agheorghicesei, preşedintele Federaţiei Patronale Suceava a IMM:
IMM sucevene riscă prăbuşirea financiară
· Patronatul judeţean cere diminuarea semnificativă a para-fiscalităţii, respectiv a celor peste 500 de taxe şi impozite existente
Întreprinderile private mici şi mijlocii din judeţul Suceava, la fel ca şi omoloagele din ţară, participă la bugetul de stat în proporţie de 73%. Aşa a deschis preşedintele Liliana Agheorghicesei, conferinţa de presă a Federaţiei Patronale judeţene a IMM, în care în care au fost abordate priorităţi şi măsuri concrete anti-criză, precum şi de sprijinire a acestui sector. „Nu vrem să facem din criza economică un prilej de mediatizare excesivă, întrucât aceasta ar putea duce la inhibarea agenţilor economici, însă trebuie să ne gândim cu adevărat că este necesar să ne punem la adăpost vizavi de problemele pe care le avem fiecare dintre noi şi care trebuie rezolvate. Altfel riscăm să intrăm într-un colaps financiar, pe care nu şi-l doreşte nimeni”, a reliefează dna Agheorghicesei. Expertul financiar, Luminiţa Chihai, membru al Consiliului Naţional de Excelenţă şi vicepreşedinte al Asociaţiei Femeilor din Afaceri, precizează că presiunile asupra guvernaţilor vor continua, săptămâna viitoare, la Bucureşti, împreună cu ministrul IMM, Constantin Nica urmând a fi discutată situaţia reală din teritoriu. Mihai Deliu, preşedintele Asociaţiei Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Suceava, relevă că întreprinderile mici şi mijlocii din judeţul Suceava se confruntă cu aceleaşi probleme pe care le întâmpină suratele de la nivel naţional, prioritară fiind deblocarea situaţiei financiare, în special a creditării. Dl Deliu a făcut referire, în principal, la sectorul de construcţii care, la finele anului trecut, şi-a redus 50% din personal, „situaţie destul de gravă”. Reprezentanţii patronatelor sucevene solicită, printre multe altele, alocarea a 0,5% din PIB pentru programe destinate înfiinţării şi dezvoltării IMM; generalizarea neimpozitării profitului reinvestit: plata TVA la data încasării contravalorii bunurilor sau serviciilor livrate sau prestate; facilităţi sporite în cazul angajării şomerilor; crearea unui fond de contra-garantare a creditelor, precum şi diminuarea semnificativă a para-fiscalităţii, adică a celor peste 500 de taxe şi impozite existente.

În 4 ani
Patru sute romi suceveni au fost rulaţi, temporar, printr-o slujbă
· „Am reuşit să-i obişnuim cu un program şi cu ceea ce înseamnă a avea un contract de muncă”, declară Constantin Şuvăr, şeful AJOFM
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava este printre primele din ţară din punct de vedere al rezultatelor obţinute, atât din punct de vedere al numărului de persoane care au beneficiat de formare profesională, cât şi ca dispersie acestora. Aprecierea este făcută de către directorul executiv al instituţiei, Constantin Şuvăr, care precizează că 60% dintre beneficiari provin din mediul rural, „lucru deosebit de important”. „Noi trebuie să avem o grijă foarte mare de persoanele care provin din mediul rural. Chiar dacă, totuşi, acestea obţin nişte venituri, nu înseamnă că trebuie să fie lăsate de o parte”, explică dl. Şuvăr. Domnia sa precizează că un alt grup ţintă al AJOFM au fost comunităţile de romi, specialiştii instituţiei acordând consiliere în Gulia, Mironu şi Pătrăuţi, localităţi în care etnia amintită este majoritară. „Am explicat acestora că dacă nu ai carte, nu ai parte. I-am îndemnat tot timpul să urmeze şi să nu părăsească şcoala, să termine măcar 8 clase, pentru a putea, măcar, să beneficieze de cursuri de formare profesională, iar ulterior de un loc de muncă”, declară dl. Şuvăr. Directorul executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă iterează că încadrarea etnicilor romi în activităţi în slujba comunităţii este subvenţionată. Angajarea este temporară, pe maxim 12 luni de zile, însă rezultatele nu au fost totdeauna cele scontate. „Aceasta pentru că mentalitatea lor nu este întotdeauna legată de muncă, aceasta din urmă fiind, în concepţia lor, o anexă a vieţii. Ceva am reuşit totuşi: să-i obişnuim cu un program şi cu ceea ce înseamnă a avea un contract de muncă. Aceasta în aşa fel încât să poată beneficia de facilităţile sistemelelor de asigurări sociale”, relevă Constantin Şuvăr. În ultimii 4 ani, în judeţul Suceava au fost ocupaţi temporar un număr de circa 400 de persoane de tenie romă.

Pe fondul neaprobării bugetului
Persecutaţii politic şi deportaţii nu primesc abonamente de călătorie gratuite
Persecutaţii politic şi deportaţii îşi vor primi drepturile legale în ceea ce priveşte călătoriile cu mijloacele de transport în comun ale TPL. Asigurarea este dată de viceprimarul Lucian Harşovschi, care spune că beneficiarii Legii nr.118 şi Legii nr. 189 nu trebuie să intre în panică. ”Până la 1 ianuarie 2009, aceste drepturi erau oferite de Casa de Asigurări de Sănătate şi Casa Judeţeană de Pensii, TPL decontând contravaloarea abonamentelor gratuite la această din urmă instituţie. S-a modificat legislaţia, iar noile prevederi spun că facilitatea în cauză va fi suportată de la bugetele locale ale unităţilor administrativ teritoriale pe raza cărora domiciliază personale îndreptăţite”, arată dl Harşovschi, adăugând că Primăria se va conforma legii. Viceprimarul de Suceava arată, însă, că acest lucru se va întâmpla doar după aprobarea bugetului judeţean şi a acelui municipal, acestea nici măcar intrând în discuţie, cauza fiind inexistenţa bugetului de stat. „Nu avem de unde să dăm acest ajutor acum. Începând cu luna februarie, când sperăm să avem noul buget, vom acorda, fără nicio problemă, sprijinul respectiv”, reliefează viceprimarul Lucian Harşovschi. În municipiul Suceava există circa 300 de beneficiari ai celor două legi amintite, suma ce va fi decontată către TPL ridicându-se la 30.000 de lei pe lună.

Bătaie pentru o slujbă de administrator de asociaţie de proprietari
· Interesul pentru ocuparea unei asemenea poziţii este maxim, salariul administratorului fiind, în multe cazuri, mai mare decât în alte sectoare de activitate
Municipalitatea suceveană organizează cursuri de administratori de asociaţii de proprietari. Anunţul este făcut de viceprimarul Lucian Harşovschi, care spune că, potrivit legii, în primul trimestru al anului se vor ţine adunările asociaţiilor de proprietari, prilej cu care mulţi dintre administratorii actuali ar putea fi înlocuiţi din funcţie. „Pentru ca o persoană să poată fi administrator de asociaţie de proprietari, aceasta trebuie să aibă un atestat eliberat de Primăria Suceava. Astfel, cei care vor un nou administrator vor avea posibilitatea să aleagă dintr-o listă de 10-15 de proaspăt absolvenţi”, precizează adjunctul şefului administraţie locale sucevene, adăugând că administratorul de asociaţii este un angajat cu contract de muncă şi care, în baza atestatului de rigoare, prestează în slujba asociaţiei, conform statutului de funcţionare a acesteia. Lucian Harşovschi susţine că interesul pentru ocuparea unei asemenea poziţii este maxim, salariul administratorului fiind, în multe cazuri, mai mare decât cel din alte sectoare de activitate. Cursul este organizat contra-cost de Primărie, în parteneriat cu Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Suceava şi durează 3 săptămâni. Doritorii se pot adresa Serviciului „Asociaţii de proprietari” al executivului sucevean, respectiv la camera 40. În municipiul reşedinţă de judeţ funcţionează 104 asociaţii de proprietari.

Consiliul Judeţean Suceava taie sporurile şi reduce personalul instituţiilor din subordine
În fundamentarea bugetului judeţean şi a celor locale pe 2009 trebuie ţinut cont de reglementările legale apărute de la începutul anului, precum şi de imperativul reducerii cheltuielilor în cadrul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale. Cel puţin aşa susţine vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Vasile Ilie, care precizează că toate aceste măsuri vin pe fondul unui an ce se anunţă dificil din punct de vedere financiar şi care presupune importante ajutări bugetare, inclusiv din punct de vedere al cheltuielilor de personal. „Ne aşteaptă un an greu şi dorim, în acelaşi timp, ca acolo unde se poate, să facem reduceri de personal, precum şi a unor sporuri de care angajaţii instituţiilor subordonate Consiliului Judeţean beneficiază”, arată adjunctul şefului administraţiei publice judeţene, adăugând că, la o parte dintre instituţii, sporurile adăugate salariilor ar putea să nu fie în conformitate cu legea. Domnia sa informează că Inspectoratul Teritorial de Muncă face o analiză în acest sens, „la fiecare loc de muncă urmând a se vedea ce sporuri se dau şi dacă acestea sunt în conformitate cu legislaţia în vigoare”. „Suntem în perioada în care se negociază contractele colective de muncă, interval în care se pun bazele bugetului pentru anul în curs”, explică vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Vasile Ilie, menţionând că se aşteptă aprobarea bugetului judeţean la nivel naţional, cel judeţean preconizându-se fi gata, în funcţie de acesta din urmă, până la finele lui februarie.

Indiferent de starea lor materială,
Bazariştii afectaţi de incendiu trebuie sprijiniţi financiar
· Decizia va aparţine Consiliului Local, precizează viceprimarul Lucian Harşovschi
Ajutorul financiar de 5000 de lei pentru fiecare bazarist păgubit de incendiul din complexul comercial municipal din Lunca Sucevei este doar o propunere a primarului Ion Lungu. Cel puţin aşa spune viceprimarul Lucian Harşovschi, care precizează că respectivul sprijin financiar se va acorda doar în baza unei hotărâri a Consiliului Local. „Această propunere va fi dezbătută în plen, fiind posibilă aprobarea sumei în cauză sau poate a alteia”, evidenţiază adjunctul şefului municipalităţii sucevene. Dl. Harşovschi este de părere că trebuie aşteptate şi rezultatele cercetărilor Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii Urgenţă şi Inspectoratului de Poliţie Judeţean asupra cauzelor incendiului. „Vom vedea dacă se confirmă acea ipoteză a aerotermei uitate în priză sau dacă există alte cauze”, subliniază viceprimarul, menţionând că în funcţie de data finalizării raportului, subiectul ar putea fi abordat în şedinţa de pe 29 ianuarie a deliberativului local. „Vom intra cu acest proiect de hotărâre de Consiliul Local să ajutorăm pe cei care au suferit un necaz, până la urmă, indiferent de starea lor financiară”, explică Lucian Harşovschi. Recentului sinistru din Bazarul sucevean, unul dintre cele mai mari de acest gen din ţară, i-au căzut pradă peste 80 de spaţii comerciale tip chioşc.

Întârzierea aprobării bugetului de stat nu provoacă blocaje în activitatea primăriilor sucevene
Din cauza neaprobării bugetului de stat, primăriile suceavene nu-şi pot încă organiza investiţiile ce ar urma să fie făcute pe parcursul lui 2009. Responsabilii din cadrul Consiliului Judeţean Suceava recunosc în această întârziere un serios impediment, însă sunt optimişti în legătură cu acoperirea cheltuielilor curente. Vasile Ilie, vicepreşedinte al administraţiei judeţene arată că, totuşi, date fiind şi condiţiile financiare relativ vitrege de început de nou an, primăriile pot angaja cheltuieli în limita prevederilor bugetare pe anul 2008. Domnia sa subliniază că, în conformitate cu actele normative de profil, administraţiile locale pot cheltui lunar o douăsprezecea parte din încasările realizate în anul recent încheiat. „La ora actuală nu avem probleme mari în teritoriu, cum ar fi cele de natura blocajelor financiare. Aşteptăm, cu interes ca, în primul rând, să se aprobe bugetul naţional, pentru a vedea ce sume revin judeţului Suceava”, subliniază Vasile Ilie, adjunctul şefului Consiliului Judeţean Suceava.

Criza economică nu se hrăneşte cu “Laptele şi cornul” elevilor şi preşcolarilor suceveni
În judeţul Suceava, lipsa prevederilor bugetare pe 2009 nu afectează buna desfăşurarea a Programului guvernamental „Laptele şi cornul”. Asigurările sunt date de conducerea Consiliului Judeţean, potrivit căreia, deşi Guvernul nu a alocat sumele necesare, preşcolarii şi elevii suceveni se bucură, în continuare, de produsele lactate şi de panificaţie distribuite conform legii. Şi aceasta graţie faptului că administraţia judeţeană suceveană a operat mişcări specifice de fonduri între capitolele bugetului judeţean. „O parte dintre sumele pe anul 2008 nu ne-au fost acordate şi, în aceste condiţii, am luat bani de la alte capitole ale bugetului judeţean. În această privinţă putem spune că, deocamdată, lucrurile merg bine”, a declarat ieri, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Vasile Ilie. În judeş, produsele de panificaţie sunt distribuite de Parisienne a la Vys Vadu Moldovei(zona 1) şi Mopan Suceava(zona 2). Lactatele sunt livrate de Dorna Lactate Vatra Dornei, pentru ambele zone. În anul şcolar 2008-2009, în Programul guvernamental „Laptele şi cornul” sunt incluşi 36.200 de copii din învăţământul primar 36.600 de elevi de gimnaziu şi 22.200 de preşcolari.

Nitraţii şi nitriţii ameninţă sănătatea locuitorilor a 17 localităţi sucevene
· În 2004, 15 sugari au ajuns în spital cu methemoglobonimie, o intoxicaţie acută cauzată de consumul de apă infestată
Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu declanşează o acţiune de verificare în zonele în care se înregistrează exces de nitriţi şi nitraţi în sol sau în apa de suprafaţă. Şeful instituţiei, Constantin Harasim, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că în cauză sunt un număr de 17 localităţi, acestea având restricţii pe linia folosirii îngrăşămintelor chimice pe bază de azot. „Atenţionăm aceste localităţi ca, în primăvara acestui an, să aplice, împreună cu Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, programul naţional întocmit în acest sens. În principal este vorba despre necesitatea folosirii îngrăşămintelor naturale cu ciclul de bio-reducere mai mic şi respectarea zonelor de protecţie stabilite faţă de cursurile de apă şi de perimetrele mai intens populate”, subliniază dl. Harasim, adăugând că îngrăşămintele chimice de natura celor amintite pot avea o remanenţă în sol şi de până la 10-20 de ani. Potrivit cercetărilor făcute în urmă cu câţiva ani, judeţul Suceava se confrunta cu mari probleme în ceea ce priveşte nitriţii şi nitraţii, analizele efectuate de Agenţia pentru Protecţia Mediului şi Autoritatea de Sănătate Publică relevând un grad ridicat de poluarea a fântânilor din comunele de podiş. Compuşii respectivi pot sta la originea unor grave afecţiuni, precum methemoglobonimie la nou născuţi şi cancerul de stomac la adulţi. În 2004 un număr de 15 sugari au ajuns în spital cu methemoglobonimie, o intoxicaţie acută cu nitraţi, al cărei semn clinic dominant este cianoza, o coloraţie violacee a tegumentelor. Poluarea este cauzată de folosirea ne-raţională a îngrăşămintelor chimice.

Primăriile avertizate să găsească bani pentru materializarea obligaţiilor de mediu impuse de UE
Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu Suceava atrage atenţia administraţiilor publice locale din judeţ să prindă, în bugetele pe 2009, fondurile necesare implementării obligaţiilor privind gestionarea deşeurilor asumate de România în vederea integrării în Uniunea Europeană. Comisarul şef Constantin Harasim spune că primăriilor le revine sarcina de a asigura colectarea selectivă, transportul, neutralizarea, valorificarea şi eliminarea finală a deşeurilor, inclusiv a deşeurilor menajere periculoase, precum şi cea a identificării spaţiilor necesare şi dotării acestora cu containere specifice fiecărui tip de deşeu. „Una din priorităţile din acest an este gestionarea corectă a deşeurilor de pe teritoriul judeţului. Obligatorie este închiderea, conform prevederilor Capitolului 22 „Mediu” de negocieri cu UE, a depozitelor de gunoi comunale. De aceea, primăriile trebui să-şi evalueze fondurile pentru îndeplinirea acestor cerinţe şi să le prindă în bugetele locale pe care şi le stabilesc în această perioadă”, reliefează Constantin Harasim, punând în vedere că termenul limită pentru conformare la lege este 16 iulie anul acesta. Comisarul şef subliniază că legislaţia în vigoare consacră şi amenzi, acestea variind între 1500 şi 15.000 de lei. În cazul în care nu au fost duse la îndeplinire măsuri stabilite anterior, sancţiunile sunt cuprinse între 50.000 de lei la 80.000 de lei. „Ne dorim ca judeţul Suceava să fie unul curat, bine gospodărit, De aceea, cei care ne vor crea probleme, sau care nu vor lua în serios aceste măsuri, vor face obiectul unor verificări şi a unor presiuni legale din partea noastră, scopul fiind respectarea legislaţiei de mediu privind gestionare deşeurilor”, explică şeful Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu, Constantin Harasim.

Cumpărătorii pot gusta din caşul expus în pieţele agro-alimentare
Aplicarea noilor reglementari legale pe linie sanitar-veterinară nu împiedică clienţii să guste din produsele expuse la tarabă în pieţele agro-alimentare. Şeful Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava dr. Petrea Dulgheru, precizează că ambalarea mărfii are în vedere protejarea igienico-sanitară a acesteia. „Este vorba despre vânzare directă, de aceea, când vine la piaţă, un cumpărător poate este interesat să consume caş dulce proaspăt, iar un altul caş mai maturat. Şi, atunci, trebuie dată posibilitatea ca respectivul produs să fie testat. În consecinţă, brânzeturile pot fi comercializate aşa cum sunt ele, cu condiţia să fie expuse în vase corespunzătoare, igienice, iar comercianţii să aibă halate curate şi certificate de sănătate personale, precum şi al animalelor”, subliniază dr. Petrea Dulgheru, adăugând că etichetarea mărfii se referă la doar afişarea denumirii produsului şi a principalelor calităţi ale acestuia. Reamintim că, de la 1 februarie, ţăranii care vând produsele proaspete în pieţele agro-alimentare, nu vor mai putea face acest lucru decât dacă se înregistrează la Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Aceasta în conformitate cu Ordinul nr. 111 din 16 decembrie 2008 al Agenţiei Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor care se referă la vânzarea directă şi cea cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau non-animală. Taxa de eliberarea a certificatului de înregistrare costă 100 de lei pentru produse primare precum lapte crud, ouă, carne de pasăre, miere sau peşte şi 300 de lei în cazul produselor procesate. După 1 februarie, producătorii surprinşi că vând în absenţa certificării riscă amenzi cuprinse între 2000 şi 5000 de lei.

PRM Suceava se pregăteşte pentru alegerile euro-parlamentare şi prezidenţiale
PRM Suceava se pregăteşte pentru alegerile euro-parlamentare din iunie 2009. Preşedintele organizaţiei judeţene a Partidului România Mare, Gheorghe Acatrinei, spune că principalele măsuri organizatorice în acest sens au fost stabilite la recentul Comitet director naţional de la Bucureşti, precizând că următoare confruntare de mare importanţă a formaţiunii este cea de la prezidenţialele din noiembrie anul acesta. „Pentru funcţia de preşedinte al României va fi o bătălie foarte mare”, subliniază dl. Acatrinei, adăugând că problematica algerilor va fi adâncită la plenara din martie a PRM. Ex-senatorul de Suceava este dezamăgit de participarea la urne de sub 30% de la legislativele din toamna trecută, considerând că - în perioada următoare - prioritare sunt demersurile de creştere a prezenţei electoratului în secţiile de votare. Gheorghe Acatrinei crede populaţia este dezamăgită de prestaţia politicienilor şi că „pericolul cel mai mare la adresa democraţiei îl reprezintă perpetuarea acestei tendinţe de absenteism masiv”.

De sufletul cui?
Chiar dacă suntem în plină criză economico-financiară, conducătorii noştri nu se pot dezbăra de apucăturile populiste. Măcar aşa un pic, cât să nu-şi piardă năravul. După focul care a distrus 80 de chioşcuri din Bazar, viceprimarul Lucian Harşovschi a anunţat că vor fi luate măsuri de ajutorare a comercianţilor păgubiţi. Zarurile fiind aruncate, edilul Ion Lungu nu a mai avut ce face şi, în atmosfera destinsă de la seminarul pe teme turistice patronat de ministrul Turismului, Elena Udrea, a confirmat, la Gura Humorului, că pentru fiecare dintre afectaţi se va da câte 5000 de lei. Fondurile provin din vistieria locală, adică din bani adunaţi din taxe şi impozite de la locuitorii urbei, puşi, fără voia lor, să fie solidari financiar cu bazariştii în pagubă. Mai ales că măsura este iniţiată în lipsa girului Consiliului Local, singurul for care hotărăşte asupra modului în care sunt cheltuiţii fondurile publice. Dar ce mai contează acest amănunt, din moment ce coaliţia PSD – PD-L deţine majoritatea covârşitoare în deliberativ, iar rezultatul votului este ca şi cunoscut?. Demersul în timp ce sucevenii mai suportă şi lucrările de modernizare de 3 milioane de euro, investiţiile făcute în spaţiul comercial din Lunca Sucevei neputând fi acoperite, sub nicio formă, din încasările din chirii şi taxa de intrare. Cu toată părerea de rău pentru pierderile suferite, trebuie spus, totuşi, că afectaţii în cauză sunt pe cont propriu. Pentru a fi primit despăgubiri, aceştia puteau fi preventivi şi să-şi asigure afacerea la o firmă specializată. Pe de altă parte, din declaraţiile responsabililor Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, la originea incendiului ar fi fost un reşou uitat în priză peste noapte. În plus, se pare că unii dintre bazarişti nici nu vor să audă de colaborarea cu organele de cercetare în lămurirea cauzelor sinistrului. În consecinţă, pe lângă faptul că este nevoită să cheltuiască noi sume cu remedierea stricăciunilor la structura contorsionată, Primăria mai acordă şi ajutoare chiriaşilor. E ca şi cum am găzdui pe cineva în propria casă şi, după aceea, i-am mai da şi un bonus pentru devalizarea acesteia.

Prăbuşire de ofertă pe piaţa suceveană a muncii
· În condiţiile actuale, AJOFM nu va mai avea cu ce ţine deja tradiţionalele burse ale locurilor de muncă
În ultima vreme, oferta de slujbe de pe piaţa suceveană a muncii lasă mult de dorit. Cel puţin aceasta este opinia directorului executiv Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava, Constantin Şuvăr, potrivit căruia, în ultima perioadă, agenţii economici vin cu o cerere de angajări din ce în ce mai săracă. „Foarte greu se mai găseşte acum un loc de muncă pe piaţă. Nu sunt pesimist, dar deocamdată, sincer să fiu, nici nu avem cu ce ne lăuda, nici ca diversitate a locurilor de muncă, ni cu numărul lor”, subliniază şeful AJOFM. Domnia sa spune că dacă în vară la bătaie erau scoase sute locuri de muncă vacante, de la începutul anului s-a venit doar cu 30 de oferte de angajare şi acelea în meserii precum cele de bucătar, ospătar, manichiurist, frizer sau agent comercial. Constantin Şuvăr crede că, în condiţiile în care această situaţie se va menţine, AJOFM nu va mai avea cu ce ţine deja tradiţionalele burse ale locurilor de muncă. „Nu avem ce discuta despre burse ale locurilor de muncă cu doar câteva zeci de slujbe disponibile la nivel de judeţ”, relevă directorul executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, iterând că, în scopul unei rapide şi corespunzătoare acoperiri a locurilor de muncă vacante, între instituţia pe care o conduce şi operatorii economici a existat o continuă şi rodnică comunicare.

Carte funciară în regim informatizat
Judeţul Suceava este printre primele patru din ţară în care operaţiunile specifice cărţii funciare se fac în sistem informatizat. Anunţul este făcut de directorul executiv al Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară(OJCPI), Vasile Mocanu, potrivit căruia, în ultimii ani, instituţia pe care o conduce a făcut progrese importante pe linia relaţiei cu beneficiarii. „În ultimii 4 ani, de la unificarea activităţii de cadastru cu cea de publicitate imobiliară, au fost făcute progrese esenţiale, fiind arse din mers etape pe care ţările occidentale le-au parcurs de mult”, relevă şeful OJCPI Suceava. Dl. Mocanu. spune că instituţia este pe cale să obţină şi certificarea ISO, specificând că, recent, a fost extins, în regim ghişeu unic, sistemul de relaţii cu publicul. „Totul merge înspre a servi cât mai rapid cetăţeanul, şi a reduce termenele de înscriere a proprietăţii în cartea funciară”, explică Vasile Mocanu.