Ipocrizia mămicilor de lux
Indemnizaţia acordată mamelor pentru creşterea copiilor în vârstă de până la 2 ani tulbură liniştea sărbătorilor hibernale. Pe ultima sută a cabinetului Tăriceanu a fost aprobată acordarea, timp de doi ani, a 85% din media salariului net pe ultimele două luni, perioada de cotizare trebuind să fie de cel puţin un an. Întrucât, din cauza crizei, veniturile la buget se anunţă mult diminuate, autorităţile centrale par să nu mai fie atât de darnice, vehiculată fiind o sumă fixă de 800 de lei pe lună, adică 8 milioane de lei vechi. Vestea le-a făcut să sară în sus pe femeile cu super-salarii, acestea motivând că nu ar avea cum creşte un copil cu aşa de puţin bani. Pe lângă faptul că nu pot să-şi asume responsabilitatea aducerii pe lume a unui micuţ, mămicile de lux dau dovadă ipocrite faţă de celelalte reprezentante ale sexului frumos, nefiind altceva decât subjugate câştigului cu orice preţ. Legea privind consacrarea unei indemnizaţii de 85% din salariu a fost propusă, în urmă cu doi ani, de femei magistrat, care numai de bani nu duc lipsă. Ele sau plâns că nu pot face copii din cauză că renunţarea temporară la slujbă le-ar aduce la sapă de lemn. Acum, o femeie notar, care a câştigat aproape 100.000 de euro, vrea, pentru a sta acasă cu copilul, circa 85.000 de euro pe an. Notarul motivează că a cotizat la buget mai mulţi ani decât altele şi că este îndreptăţită la această facilitate. Lăsând la o parte faptul că suma cotizată nu se ridică la nivelul indemnizaţiei primite, doamna în cauză uită de principiul solidarităţii, gândindu-se doar la binele ei. Potrivit principiului amintit, sănătoşii bolnavii plătesc pentru bolnavi, chiar dacă nu au stat o clipă în spital, iar femeile pentru mamele care ar urma să aibă mai mulţi copii, cu toate că primele au născut doar unul sau deloc. Pe de altă parte, scuza cu veniturile mici nu merge, aducerea pe lume a unui copil fiind o chestie de planificare familială, de sumare, şi nu doar un accident neplăcut. În plus, problema financiară este doar un moft, tinerele cu conturi grase în bănci fiind tocmai cele care se feresc să aibă copii. Natalitatea este susţinută de femeile cu venituri mici care nu primesc deloc indemnizaţie, iar copiii acestora nu sunt cu nimic mai vinovaţi faţă de progeniturile favorizate ale carieristelor de sute de milioane de lei vechi pe lună.