Primarul Ion Lungu este dezamăgit de ritmul investiţiilor cu finanţare nerambursabilă europeană  

> „Proiectele nu sunt încă la faza de implementare, când se operează cu facturi şi când creşte gradul de execuţie bugetară” spune şeful municipalităţii, menţionând că întârzierile nu au cauze care ţin de administraţia locală  

Pe 11 decembrie 2023, execuţia bugetară a bugetului municipiului Suceava este una satisfăcătoare, cu excepţia celei privind investiţiile cu finanţare europeană nerambursabilă. Primarul Ion Lungu susţine că multe dintre proiectele prinse în buget nu au ajuns faza de implementare efectivă, iar acest lucru nu neapărat din cauza autorităţilor publice locale. „Sigur, rămâne aceeaşi problemă, faptul că încasările sunt mici la investiţii. Acestea nu se referă numaidecât la lucrările Primăriei, ci, în primul rând, la multele proiecte europene pe care le avem prinse şi pentru care nu a început derularea, execuţia, însă nu din cauza noastră. O să avem discuţii legate de aceste fonduri europene şi sperăm să mai reglăm situaţia până la sfârşitul anului, să mai creştem gradul de încasare. Lucrări nu se mai fac, dar până una alta, acestea sunt pe fonduri europene şi suntem obligaţi să le prindem în buget” a declarat şeful municipalităţii sucevene. În ciuda faptului că gradul de realizare a veniturilor este de 40,11%, Lungu reiterează că, în 2023, în valoare absolută „execuţia bugetară este cea mai mare după Revoluţie, depăşind 82 de milioane de euro, încasaţi în acest an”. Pe partea de venituri, execuţia bugetului este 66,92% la secţiunea de funcţionare a bugetului şi de numai 19,29% la secţiunea de dezvoltare. Referitor la aceasta din urmă, edilu-şef accentuează că „sunt semnate contracte, dar nu sunt încă derulate”. „Fie că suntem la faza licitaţie, în faza de proiectare, proiectele nu sunt la faza de implementare, când se operează cu facturi şi când creşte gradul de execuţie bugetară” a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. De cealaltă parte, pe 11 decembrie 2023, în raport cu programul anual, cheltuielile aveau un grad de realizare 39,44%, adică de 66,47% la secţiunea de funcţionare a Primăriei şi de 18,77% la secţiunea de dezvoltare. Cei mai mulţi bani s-au dus pe Transporturi (18,17%), Învăţământ (17,76%) şi Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică, respectiv pe investiţii, (11,03%).